924 matches
-
sunt adevărate, garnitură e falsă, iar aparent totul e invers. Însă finalitatea teatralității nu este doar în a disimula, ci și în a crea un consens euforic, ca în piesele lui Molière. Aparențele arată partea frumoasă a lucrurilor, recreând atmosferă hedonista din perioada cercetată. A părea înlocuiește categoriile clasice ale frumosului/uratului 161. Pentru Pariziana, forma e deasupra fondului. Pariziana instituie o poetica și o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
terminologice. "Și chiar asta e intertextul: imposibilitatea de a trăi în afara textului infinit fie că acest text este Proust, sau ziarul cotidian, sau ecranul televizual: cartea face sensul, sensul face viața" (Barthes: 2006a, 33). Orice text se vrea original, însă hedonistul plăcerii textului sugerează faptul că, dacă pagina de carte ar încerca să fie "izolată social" de tot ce s-a mai scris, textul nu ar fi întreg. Încă de la începutul teoretizării lui (Julia Kristeva), termenul intertextualitate a fost integrat unei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
două direcții: ca termen final al sistemului lingvistic sau ca termen inițial al sistemului mitic" (ibidem). Pentru ultimul element al schemei tridimensionale mitice, adică legătura semnificatului cu semnificantul legarea, termen mai potrivit, considerăm, pentru că surprinde caracterul dinamic al acestei componente hedonistul plăcerii textului apelează la semnificație. În plan intertextual (inclusiv intratextual), semnul este cu plus sau cu minus. Dacă repetarea este mai pronunțată decât diferirea, semnul este pozitiv (R > D → + ). Deoarece hipertextul are nevoie de cât mai multe puncte de ancorare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
uneia dintre ele presupunînd sacrificiul necondiționat al celei de-a doua. James întruchipează în Domville, în opțiunea lui radicală, tocmai acest ideal absolut, al "contemplației înalte", necorupte de aspirațiile mărunte ale vulgatei. Cifrul său nu era atît neinteligibil pentru publicul hedonist, de teatru londonez premodern, cît inacceptabil. Nimeni nu părăsește o femeie frumoasă și o avere incomensurabilă în numele unor pure abstracțiuni. Prin urmare, sancțiunea a venit sec și cu fermitate. Cînd autorul a ieșit la rampă ca să-și primească ovațiile, a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fi realizată dacă nu i se cunoaște Înțelesul; intelectul, rațiunea, facilitează Îndeplinirea faptelor bune pentru că asigură Înțelepciunea ființei. Pledând pentru echilibru „În toate cele”, S. Micu investighează Însușirile omului Înzestrat cu conștiință morală (virtuțile saleă: nu este nici ascet, nici hedonist; se caracterizează prin cumpătare, aceasta presupunând cenzura rațiunii și educarea simțurilor pentru a evita plăcerile exagerate și a păstra fireasca măsură (cap. IVĂ; curățenia sufletească (fidelitateaă Îi este proprie, Îl Îndeamnă către sârguință, strădanie, dărnicie și modestie, ferindu-l, În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de discurs induce ideea unui "umanism" al consumului, care este un punct strategic al ideologiei sale (așa cum Debord subliniază "umanismul mărfii"). Cu rădăcini în era modernă a societății de consum, dar exacerbată în societatea postmodernă, se conturează astfel o morală hedonistă, denumită de Baudrillard "morală a satisfacției pure". În aceeași măsură, Gilles Lipovetsky 366, de pildă, va dezvolta o etică a postdatoriei, la fel cum Zygmunt Bauman 367 va fundamenta o etică postmodernă. Lipovetsky descrie societatea postmorală, aflată sub domnia valorilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care totul este transpus în imagini și semne la rândul lor consumabile. Această spectacularizare nu mai trimite însă către ceva exterior, întregul consum (fie el și de semne) rotindu-se doar în jurul omului modern alienat. În acest sens, consumul este hedonist și denotă o regresivitate continuă către structura consumatorului, iar abundența pare a fi câștigul obținut de pe urma acestei dispariții a transcendenței. Pentru Baudrillard, era consumului presupune transformarea tuturor obiectelor, indivizilor sau relațiilor în semne și modele consumabile, transparente, care fac să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cadrul propice ei, iar acest fapt este departe de recluziunile romantice în solemnitatea sau sub protectoratul benevolent al naturii. Simbolismul este mai degrabă interesat de rezultatul "științific" al experienței corespondențelor, de experiment, pe când esteții decadenți folosesc arta "corespondențelor" în scop hedonist, ca formă superioară de juisanță, uneori calificată psihotrop sau ca deschidere inițiatică. Mateiu Caragiale ilustrează excelent capacitatea unui tablou de a distorsiona realitatea prin contaminare mimetică, așa cum madelainele proustiene suscită nu numai nevoia evocării, dar reprezintă și resortul intim al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Henry Houssaye. Mai mult, precizează criticii, desenul ar fi servit ilustrării unui volum de legende publicat în franceză cu titlul sugestiv, Le pic aux désirs, traducere adecvată a titlului tabloului. Confuzia, dacă despre confuzie este vorba, devine semnificativă, lectura plaisiristă, hedonistă, de un erotism tranșant, corespunde decupajului realizat de Mirea, climaxul ales de pictor nu este cel dramatic, al morții insolitate a păstorului, ci episodul pasional al seducției în spiritul Voiajului în insula Cytherei al lui Watteau. Citat cu un fragment
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înalta societate, în număr de trei. Un farmec aparte se desprinde din această pictură, din sugestia unei armonii incomparabile pe care muzica o conferă lumii, asigurându-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impune în privința aranjării exponatelor sale. Estetul întreține salonul său asemeni unui cabinet de curiozități, în care intră nu numai piese importante, de o certă valoare estetică, dar și ilustrațiile erotice cu care este tapetată baia, în măsură să creeze atmosfera hedonistă de juisanță estetică, tincturată concupiscent a seniorului. Chiar obiectele de cult ortodox sunt deprivate aici de funcția lor liturgică, sacrală, pentru a fi reinvestite estetic. Singura religie la care estetul aderă este cea a artei. În această privință, îi putem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablou istoric al progresului spiritului uman, 1794). Ulterior, Individualismul propriu-zis se va desprinde de ramura umanistă din care provenea. El va căpăta forme aristocratice sau estetice ("cultul Eului"), și mai cu seamă forme burgheze, care se vor democratiza în individualismul hedonist favorizat de procesele economice și sociale care, începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, vor sfărîma vechile solidarități, vor atomiza indivizii și vor aduce mijloacele materiale și tehnice ale "bunăstării". În paralel, și într-un sens, dimpotrivă, solidar, un alt
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
trăită din zi în zi). Realismul este cel care conduce la somnambulism, care la rîndul său ne face să uităm realitatea care îl alimentează. Ne cufundăm în acest "din zi în zi" nu doar pentru că sîntem deja cufundați în individualismul hedonist și consumerist care ne concentrează asupra prezentului 31; conștiința profundă a neputinței noastre ne supradetermină de asemenea în această viață trăită din zi în zi și ne face să-i adăugăm in petto expresia fatalistă "numai de-ar dura". Mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fi un Mefisto ispititor, răutăcios și sfidător a cărui imixtiune în viața privată e resimțită de fiecare dată cel puțin ca inoportună. Cu ton dăscălesc, Burdea le ține pe rând celor doi lecția despre antipuritanism, anticenzura impulsurilor... Tânărul e un hedonist, mai precis un epicurian, care nu crede în datorii și responsabilități, ci doar în respectarea și urmarea legii firii pentru că în natură totul se întâmplă în chip necesar și după legi interne: Domnișoară, omul vrea să aibă femeia pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al amânrii și al inhibiției impulsurilor vitale. O interesant și original interpretare d el în acest sens eticii, vzut ca expresie a rsturnrii raporturilor de forț. Dup ce examineaz atent diferitele tipuri de moral, a simpatiei, a plcerii (eudemonist sau hedonist, vitalist (Guyau, Nietzsche, a imperativului categoric sau rigorist (Kant, a valorilor (Max Scheler, Nicolai Hartmann, evidențiind cu receptivitate, în fiecare caz, meritele și insuficiențele, Ralea demonstreaz c actul moral nu se produce niciodat nemijlocit și automat, ci presupune un conflict
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
are întrucâtva o unitate. El se întreab ce fel de unitate se poate stabili între legea iubirii și aceea a iertrii totale a aproapelui din morala creștin și legea talionului, ochi pentru ochi, din vechea moral biblic; între principiile moralei hedoniste și acelea ale rigorismului kantian? și pentru c un rspuns simplu nu este la îndemân , iar acesta trebuie s fie demonstrat, filosoful român stabilește și o ipotez de lucru, de abordare a problemei moralei, în regimul comparatismului interdisciplinar. Varietatea doctrinelor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
valorizează doar prezentul, adeptul lui fun morality și al senzualismului, nu crede în morala economisirii sau în răbdarea fericită, trăiește într-o "cultură a nerăbdării și a satisfacerii imediate a dorințelor". (Lipovetsky, 2007, p. 95) Turbo consumatorul este individualist, egocentric, hedonist, doritor de experiențe noi, dar fără implicare și angajamente. Cealaltă latură a individului turboconsumator este descrisă de Zygmunt Bauman, care îl arată pe acesta disperat să găsească un exemplu, pentru a se descurca cu propriile nefericiri, generate de înmulțirea nelimitată
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înțelegem semnificația acelor sunete, până la distanța la care vedem cu ochiul liber și percepem în mod limpede ceea ce vedem. Se poate închega astfel o "nouă alianță" între simțuri și rațiune, una care să recupereze măsura vechilor greci, adepți ai școlii hedoniste sau cinice; cel puțin așa gândește Michel Onfray, care trimite la reflecțiile lui Brillat-Savarin: "Măsura pe care o invocă Brillat-Savarin este obținută cu ajutorul unei ecuații între senzație și conștiință: dacă simțurile debordează cunoașterea și rațiunea, folosirea lor este nefastă. În
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la ceea ce vechii greci numeau fericita cale de mijloc, obținută în afara și împotriva exceselor, ca abținere în numele unei înțelepciuni superioare bucuriilor clipei. Dar lumea adulților s-a schimbat; etica așteptării a fost înlocuită (în primul rând de către adulți) cu etica hedonistă a consumismului, iar sursele de cunoaștere s-au multiplicat, ceea ce a condus la relativizarea poziției (adică a autorității) profesorului. În mod neașteptat, constatăm că există adulți care refuză maturizarea, adică refuză responsabilitatea care însoțește viața adultului, interzicându-i să se
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
zestrea biologică; dacă pare o trecere a achizițiilor culturale în plan secund și o "biologizare" (am spune, instinctualizare) a naturii umane, atunci nu este vorba decât de o privire superficială, așa cum demonstrează Michel Onfray, rebelul gânditor francez; pentru acesta, dimensiunea hedonistă a vieții trimite cu necesitate la celălalt, la intersubiectivitate, adică la împărtășiri care depășesc sfera instinctuală: "Cred, într-adevăr, că desfătarea fără conștiință nu aduce decât ruina sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sufletului, dacă ne este permis să spunem astfel. Rutul și iarba păscută, copulația sălbatică și prada sfârtecată de animal îi dau cu siguranță acestuia o anume satisfacție, dar ea nu ține, în nici un caz, de vreun demers etic, estetic și hedonist. În această privință, s-ar putea avansa ideea că erotismul este pentru sexualitate ceea ce gastronomia este pentru hrănire: un plus de suflet. Și că în plăcere nu există o dimensiune hedonistă decât atunci când intră în joc acest plus de suflet
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în nici un caz, de vreun demers etic, estetic și hedonist. În această privință, s-ar putea avansa ideea că erotismul este pentru sexualitate ceea ce gastronomia este pentru hrănire: un plus de suflet. Și că în plăcere nu există o dimensiune hedonistă decât atunci când intră în joc acest plus de suflet, acea fărâmă ce se adaugă la jubilația unui sentiment care nu nesocotește lumea, pe ceilalți, realul, situația dată, intersubiectivitatea în care se desfășoară tot ceea ce survine". (Onfray, Rațiune agurmandă, 2000, p.
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cele din urmă, în special atunci când sunt comparate cu altele mai noi, se numesc "efecte de tip spirala plăcerii". Efectul spiralei plăcerii a fost investigat de Danny Kahneman și colegii săi când au studiat psihologia a ceea ce ei numesc "stări hedoniste". Oamenii achiziționează un articol nou, se simt mai satisfăcuți după un impuls inițial, apoi revin rapid la nivelul lor standard de bunăstare. Așadar, atunci când "treci" la ceva mai bun simți un impuls de satisfacție odată cu schimbările în tehnologie. Dar apoi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
al modernității, dar avertiza în același timp că "stratul subțire al raționalizării", aflat inițial în slujba lumii vieții, devenise o "carcasă de oțel" (stahlhartes Gehäuse), sub a cărei apăsare fiii civilizației moderne occidentale riscau să devină "specialiști fără spirit și hedoniști fără inimă". Și cu o judecată severă asupra "ultimului om" adăuga: "Acest Nimic își închipuie că s-a ridicat la un stadiu de umanitate nemaiatins vreodată înainte"125. La sfârșitul propriei activități științifice, cu un an înaintea morții, în două
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cercetări, în cartea sa The Time Paradox (Paradoxul Timpului), a susținut că oamenii trăiesc în trei orizonturi temporale, în trecut, prezent sau viitor, fiecare orizont având, la rândul lui, câte două categorii distincte. Cei care trăiesc în prezent formează categoria hedoniștilor, alcătuită din cei care caută cu orice preț plăcerea și încearcă să evite durerea și cea a nemulțumiților, care-și văd viața ca pe un șir nesfâșit de probleme și care cred că religia, sărăcia, condițiile sociale sunt cele care
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]