10,669 matches
-
îndoielnic atunci când o valoare glicemică sub 40 mg/dl nu se însoțește de semne clinice de neuroglicopenie. Dacă valoarea este înregistrată accidental, în cursul unei probe efectuate la persoane aparent sănătoase, ea nu justifică includerea persoanei în categoria pacienților cu „hipoglicemie asimptomatică” - așa cum suntem îndreptățiți să includem un pacient cu intoleranță la glucoza, când valorile glicemice sunt crescute, fără manifestări clinice caracteristice (4); -diagnosticul poate fi exclus când semnele clinice sugestive de neuroglicopenie nu se însoțesc de o scădere a glicemiei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
când semnele clinice sugestive de neuroglicopenie nu se însoțesc de o scădere a glicemiei sub 50 mg/dl; -hipoglicemia (glicemie sub 40 mg/dl) apărută în cursul testului și însoțită de simptomele clinice de neuroglicopenie, se poate întâlni și în hipoglicemiile organice (insulinom sau endocrinopatii), mai ales dacă în cursul probei se instalează pierderea stării de conștientă; -o curbă plată a hiperglicemiei provocată oral, fără a atinge valorile minime de 40-50 mg/dl, nu constituie un argument pentru diagnosticul de hipoglicemie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
hipoglicemiile organice (insulinom sau endocrinopatii), mai ales dacă în cursul probei se instalează pierderea stării de conștientă; -o curbă plată a hiperglicemiei provocată oral, fără a atinge valorile minime de 40-50 mg/dl, nu constituie un argument pentru diagnosticul de hipoglicemie funcțională, acest aspect fiind întâlnit cel mai adesea la persoanele sănătoase (30); -trebuie ținut seama de variabilitatea mare a valorilor glicemice la repetarea acestui test, variabilitate care poate ține de condiții diferite (în special de ordin alimentar sau de grad
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
dl pe o probă recoltată în prezența simpțomelor caracteristice de neuroglicopenie (30). 1.4. Testul prânzului standard Urmărirea răspunsului glicemic și insulinemic după ingestia unui prânz standard a fost considerat ca o metodă diagnostică mai potrivită pentru identificarea cazurilor cu hipoglicemie reactivă, datorită caracterului său „fiziologic” (12). La bolnavii diabetici, interpretarea testului (glicemie și insulinemie à jeun, apoi la o oră și la două ore de la terminarea consumării alimentelor) este următoarea: - bolnavul este considerat bine echilibrat, dacă glicemia postprandială nu depășește
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
tratamentul oral (creșterea dozei de biguanide sau sulfamide) sau se trece la tratamentul insulinic. Acesta din urmă trebuie avut în vedere ori de câte ori o creștere glicemică mare în cursul testului se asociază cu un răspuns insulinemic mic. La bolnavii suspecți de hipoglicemii funcționale, testul prânzului standard trebuie prelungit, recoltările pentru glicemie și insulinemie făcându-se din oră în oră, timp de 3, 4 sau chiar 5 ore. Sunt luate în considerație valorile glicemice care scad sub 50 mg/dl și valorile insulinemice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
secreția excesivă de insulină) pot. duce la scăderea glucozei sanguine într- un ritm mai crescut decât cel obișnuit (24). Testul i.v. de toleranță la glucoză a fost folosit atât pentru diagnosticul stadiilor precoce ale diabetului zaharat, cât și al hipoglicemiei (12, 29). Utilitatea sa pentru diagnosticul hipoglicemiei este însă minimă, și nu justifică folosirea lui curentă. Chiar pentru diagnosticul de alterare a toleranței la glucoză, informațiile par că nu depășesc pe cele ale testului oral de toleranță la glucoză. Utilitatea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
scăderea glucozei sanguine într- un ritm mai crescut decât cel obișnuit (24). Testul i.v. de toleranță la glucoză a fost folosit atât pentru diagnosticul stadiilor precoce ale diabetului zaharat, cât și al hipoglicemiei (12, 29). Utilitatea sa pentru diagnosticul hipoglicemiei este însă minimă, și nu justifică folosirea lui curentă. Chiar pentru diagnosticul de alterare a toleranței la glucoză, informațiile par că nu depășesc pe cele ale testului oral de toleranță la glucoză. Utilitatea lui este evidentă numai în trei situații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Tulburarea toleranței la glucoză se caracterizează printr-un indice subunitar. Un indice K mai mare decât 3 (dar mai mic decât 5) se poate întâlni la persoanele tinere, active; valori deosebit de ridicate (până la 7) au fost raportate în nesidioblastoză. În hipoglicemiile organice și funcționale se așteaptă o valoare crescută a constantei K care nu se înregistrează decât rareori. De regulă, valoarea sa este normală. Răspunsul insulinemic precoce însă, este de regulă mai mic (20). Se poate trage concluzia că testul intravenos
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
constantei K care nu se înregistrează decât rareori. De regulă, valoarea sa este normală. Răspunsul insulinemic precoce însă, este de regulă mai mic (20). Se poate trage concluzia că testul intravenos la glucoză are o valoare extrem de limitată pentru diagnosticul hipoglicemiilor, fiind indicat numai în unele circumstanțe. 1 6. Tehnica modernă a testului i.v. de toleranță la glucoză În ultimii ani, testul i.v. de toleranță la glucoză a suferit modificări importante, încercând să surprindă cele două faze, „precoce” și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
utilă, dar din păcate inaccesibilă investigațiilor curente (43, 61). În tabelul 2, redăm elementele esențiale ale testului i.v. la glucoză. 1.7. Testul intravenos cu tolbutamid Acest test a fost multă vreme considerat ca esențial pentru diferențierea între o hipoglicemie organică (insulinom) și una funcțională (reactivă). Rezultatele fals-pozitive și fals-negative, precum și pericolul inducerii unei hipoglicemii severe, i-au limitat mult din importanță. Tehnica testului este următoarea: pacientului, aflat în clinostatism după postul de noapte, i se recoltează două glicemii „bazale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
ale testului i.v. la glucoză. 1.7. Testul intravenos cu tolbutamid Acest test a fost multă vreme considerat ca esențial pentru diferențierea între o hipoglicemie organică (insulinom) și una funcțională (reactivă). Rezultatele fals-pozitive și fals-negative, precum și pericolul inducerii unei hipoglicemii severe, i-au limitat mult din importanță. Tehnica testului este următoarea: pacientului, aflat în clinostatism după postul de noapte, i se recoltează două glicemii „bazale”, la interval de 15 min. Între cele două determinări pacientul este ținut pe o perfuzie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Tipic, în insulinom, glicemia scade cu mai mult de 70% față de valoarea de bază, iar insulinemia plasmatică crește la valori depășind 100-150 mU/l în primele 5-10 min. Valorile glicemice scăzute persistă cel puțin 3 ore de la începerea probei. În hipoglicemiile funcționale, scăderile glicemice sunt, de regulă, mai mari cu 50% fată. de valoarea de bază, însă fără a depuși 70%; valorile glicemice revin la normal după 90 minute. Insulinemiie sunt crescute, dar rareori depășesc 100mU/l. În diabet zaharat răspunsul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
150 μU/ml, în primele 10 min.). Valoarea testului este mult limitată de răspunsul insulinemic exagerat, înregistrat adeseori în stările caracterizate prin insulinorezistență, ca de exemplu în: obezitate, acromegalie sau în sindromul Cushing (40, 46, 56, 59). La pacienții cu hipoglicemie datorită unei afectări hepatice asociate cu o glicogenoliză defectuoasă, creșterea glicemiei după administrarea glucagonului este mică (sub 15 mg/dl). La pacienții (de regulă copii) cu glicogenoză de tip I, se înregistrează paralel o creștere marcată a lactatemiei, aceasta din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
În următoarele trei ore glicemia trebuie să revină la cel puțin 80% față de valoarea de bază, peptidul C trebuie să scadă sub 1,5 μg/l, iar catecolaminele urinare să crească cu cel puțin 400% (34, 56, 58). Pacienții cu hipoglicemie à jeun în special cei cu hiperinsulinism, tumori nepancreatice sau endocrinopatii (insuficiență adrenocorticosuprarenală, hipotiroidie, hipopituitarism) prezintă o sensibililate crescută la insulină și o lipsă de răspuns hiperglicemic corector, cu valori glicemice rămânând sub 40 mg/dl, ori sub 70% din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
sub 70% din valoarea à jeun (35, 34, 56, 58). O rezistență crescută la insulină cu scăderi glicemice sub sub 25% din valoarea inițială se întâlnește la unele boli hepatice și în unele endocrinopatii (acromegalie, sindrom Cushing). La pacienții cu hipoglicemii datorate hipopituitarismului, scăderea glicemică nu este urmată de o creștere a STH-ului, iar la cei cu insuficiență corticosuprarenală, de o creștere a cortizonului (40). Elementul esențial al testului rezultă din interpretarea valorilor peptidului C: la normali și în hipoglicemiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
hipoglicemii datorate hipopituitarismului, scăderea glicemică nu este urmată de o creștere a STH-ului, iar la cei cu insuficiență corticosuprarenală, de o creștere a cortizonului (40). Elementul esențial al testului rezultă din interpretarea valorilor peptidului C: la normali și în hipoglicemiile funcționale, când glicemiile scad sub 40 mg/dl, peptidul C scade și el sub 1,5 μg/l. La pacienții cu insulinom, datorită autonomiei secretorii a țesutului tumoral care continuă să secrete, peptidul C nu scade sub 1,5 μg
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
înregistra la pacienții a căror tumoră secretă în special proinsulină sau la pacienții cu tumori parțial supresibile (49). În perioada anterioară determinării peptidului C, caracterul nesupresibil al secreției endogene de insulină era testat prin administrarea în scop de obținere a hipoglicemiei a insulinei de pește, care nu interferă cu determinarea insulinemiei plasmatice (40). 1.10. Insulina plasmatică Este oarecum surprinzător faptul că deși insulina (8)a fost primul hormon peptidic determinat încă din 1958 de către Yallow, determinarea ei nu a ajuns
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Evident, interpretarea fiziopatologică și etiopatogenică a diabetului este total diferită în cele două situații (25). Determinarea insulinei plasmatice ocupă deci un loc important în studiul factorilor patogenici ai diabetului zaharat (deficitul insulinosecretor și insulinorezistența periferică) precum și în diagnosticul etiopatogenetic al hipoglicemiilor (31). Cele mai importante cauze de hipoglicemie se datoresc hiperinsulinismului, fie endogen (insulinom, nesidioblastoză, unele hipoglicemii funcționale, supradozări de sulfonil-ureice), fie exogen (administrarea terapeutică de insulină exogenă). Determinarea insulinei plasmatice este radioimunologică (RIA: radio immune assay; IRI: immuno reactive insulin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
este total diferită în cele două situații (25). Determinarea insulinei plasmatice ocupă deci un loc important în studiul factorilor patogenici ai diabetului zaharat (deficitul insulinosecretor și insulinorezistența periferică) precum și în diagnosticul etiopatogenetic al hipoglicemiilor (31). Cele mai importante cauze de hipoglicemie se datoresc hiperinsulinismului, fie endogen (insulinom, nesidioblastoză, unele hipoglicemii funcționale, supradozări de sulfonil-ureice), fie exogen (administrarea terapeutică de insulină exogenă). Determinarea insulinei plasmatice este radioimunologică (RIA: radio immune assay; IRI: immuno reactive insulin).Ea prezintă dezavantajul că antiserul folosit pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
insulinei plasmatice ocupă deci un loc important în studiul factorilor patogenici ai diabetului zaharat (deficitul insulinosecretor și insulinorezistența periferică) precum și în diagnosticul etiopatogenetic al hipoglicemiilor (31). Cele mai importante cauze de hipoglicemie se datoresc hiperinsulinismului, fie endogen (insulinom, nesidioblastoză, unele hipoglicemii funcționale, supradozări de sulfonil-ureice), fie exogen (administrarea terapeutică de insulină exogenă). Determinarea insulinei plasmatice este radioimunologică (RIA: radio immune assay; IRI: immuno reactive insulin).Ea prezintă dezavantajul că antiserul folosit pentru dozare dă o reacție încrucișată cu proinsulină. Pentru acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
la persoanele normoponderale nediabetice, variază între 10 și 20 μU/ml. Acuratețea de determinare scade la valori sub 10 μU/ml, datorită unei "legări nespecifice". Determinarea precisă a valorilor în această zonă ar fi importantă pentru interpretarea corectă a unei hipoglicemii, întrucât, în mod normal, scăderile glicemice în cursul unui post prelungit se însoțesc de o scădere paralelă și a concentrației IRI, mergând până la valori nedetectabile (27). Valoarea insulinei plasmatice trebuie interpretată totdeauna în raport cu cea a glucozei sanguine. În mod normal
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
ca inadecvată o insulinemie plasmatică peste 10 μU/ml la o persoană cu o glicemie à jeun scăzută. Valorile insulinemice mari sunt sugestive pentru hiperinsulinismul endogen. Mai pot fi însă întâlnite în unele cazuri rare, de neoplasme nepancreatice însoțite de hipoglicemie. Pentru a fi siguri de valoarea determinată trebuie exclusă administrarea secretă de insulină, precum și prezența anticorpilor sau autoanticorpilor insulinei (2, 6, 24, 33, 35, 36, 56. 58). O insulinemie à jeun crescută (de exemplu, 30 sau 40 μU/ml) nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
și insulinemiei în cursul testelor dinamice (hiperglicemie provocată orală sau i.v. testul la Rastinon, la glucagon sau la leucină) permite o mai bună interpretare a bazei fiziopatologice a tulburării de glicoreglare, indiferent că ea este de tipul hiperglicemie sau hipoglicemie. Determinarea insulinemiei este necesară și recomandată pentru stabilirea diagnosticului cauzal al hipoglicemiei, pentru orientarea atitudinii terapeutice și pentru evaluarea insulinorezistenței în sindromul ovarelor polichistice (în vederea ajustării terapiei cu Metformin sau cu Tiazolidindione). Referitor la determinarea componentei proinsulinice din plasmă (PLC
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
testul la Rastinon, la glucagon sau la leucină) permite o mai bună interpretare a bazei fiziopatologice a tulburării de glicoreglare, indiferent că ea este de tipul hiperglicemie sau hipoglicemie. Determinarea insulinemiei este necesară și recomandată pentru stabilirea diagnosticului cauzal al hipoglicemiei, pentru orientarea atitudinii terapeutice și pentru evaluarea insulinorezistenței în sindromul ovarelor polichistice (în vederea ajustării terapiei cu Metformin sau cu Tiazolidindione). Referitor la determinarea componentei proinsulinice din plasmă (PLC: proinsulin-like component) ea este posibilă, dar necesită o tehnică disponibilă numai în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
în unele insulinoame, în special în cele maligne, secreția proinsulinică poate fi importantă (depășind cu mult proporția normală, care este sub 25% și de regulă, sub 10%), această distincție ar putea fi utilă în interpretarea corectă a unor cazuri de hipoglicemie. Chiar dacă tehnic ea nu este posibilă, trebuie totuși avută în vedere atunci când valoarea IRI se află în dezacord cu valoarea glicemiei. 1.11. Testul stimulării intraarteriale cu calciu Acest test este realizat preoperator la pacienții la care s-a pus
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]