794 matches
-
s-a administrat animalelor ECT, au prezentat o eliberare de norepinefrina și dopamina. Dacă acest lucru se întâmplă și în cazul oamenilor, ceea ce nu este foarte clar, poate fi mecanismul prin care scade depresia. Alternativ, ECT dă rezultate pentru că stimulează hipotalamusul, partea creierului care reglează somnul, alimentarea, instinctul sexual și emoțiile. ECT dă rezultate în special în cazul oamenilor deprimați care au scăzut în greutate, și-au pierdut apetitul sexual, sau au insomnii. Studiile mai recente despre efectele ECT sugerează că
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea secreției de ADH. 2.3.1. Compoziția chimică a salivei Saliva este un lichid transparent, filant (datorită mucinei din compoziția sa), ușor opalescent (datorită celulelor epiteliale descuamate și a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la diferențele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul foamei se găsește la nivelul hipotalamusului lateral; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină intensificarea ingestiei de alimente și secreția unor cantități importante de insulină. Centrii nervoși situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
situați deasupra hipotalamusului (nucleii amigdalieni și ariile corticale ale sistemului limbic) au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici care pot să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acizii grași. Funcția principală a nucleului ventro-medial este de a stabiliza depozitele de grăsime ale organismului acționând ca un lipostat, jucând rol în reglarea de lungă durată a aportului alimentar. Alimentele ajunse în tubul digestiv eliberează hormoni care acționează asupra hipotalamusului și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor respiratori cu impulsuri de la cortexul motor sau de la hipotalamus este responsabilă de corelarea ventilației cu activitatea musculară în efortul fizic. Reflexe respiratorii de apărare. Reflexele respiratorii de apărare reprezintă modalități de eliminare a unor agenți străini pătrunși în arborele bronșic. Ele sunt declanșate prin stimularea diverșilor receptori care se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină diluată. Dar factorul esențial ce controlează eliberarea de ADH este osmolaritatea plasmatică. Când osmolaritatea plasmatică crește, un grup de neuroni osmoreceptori, situați în hipotalamusul anterior sunt stimulați și la rândul lor vor stimula neuronii secretori de ADH din nucleii supraoptici și paraventriculari, care vor elibera ADH în circulație, reducând diureza. În condiții obișnuite, osmolaritatea plasmatică variază de la 280 la 295 mOsm/l, cu inhibiția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
permite organismului să se apere în condiții mai bune. Deci, reacția organismului la factorii stresori poate fi considerată neschimbată de mii de ani. Când creierul „interpretează” semnalele din afară și le consideră ca fiind periculoase pentru organism, sarcina este transmisă hipotalamusului -adevăratul „centru al stress-ului” din organism și care delanșează, simultan, o serie de procese și mecanisme specifice de apărare, din care le-am descris pe cele două principale. Sigur că, în întregul mecanism fiziologic, intervine și sistemul nervos parasimpatic, care
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de necroze tisulare, noduli microgliali, infiltrare inflamatorii mononucleare perivasculare. Acești copii vor dezvolta hidrocefalie consecutivă. Leziunile de necroză se vor calcifica ulterior, devenind vizibile la examenul cu raze X (imagini de calcificare inelare și lărgirea ventriculilor cerebrali). Afectarea și a hipotalamusului prin lezarea planșeului ventricului III cerebral este posibila cauză a labilității capacității de reglare a temperaturii, observate frecvent la acești copii. Măduva spinării poate fi și ea afectată, dar intensitatea procesului variază la diferiți indivizi. Închistarea T. gondii în substanța
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea poate susține comportamente pozitive de autoapărare sau de autoafirmare și succes, mai ales în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează comportamentele alimentare precum și agresivitatea sunt plasați în vecinătate. Din punctul de vedere al circumstanțelor sociale stimulatoare de comportamente agresive, avem: provocările, atacul la persoană, modele de relaționare socială agresive a individului (prezente în familie, în școală, în media
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala, hipotalamusul, lobul temporal median (include hipocampul) și cortexul orbitofrontal. Sistemul limbic joacă un rol important în coordonarea activităților structurilor mai joase și a celor superioare ale creierului, mediază emoțiile, motivația și comportamentele cu scop. Sistemul limbic permite integrarea proceselor mentale primare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și accesibile. Sistemul limbic legând variatele zone ale creierului are responsabilitatea cea mai mare în integrarea activității creierului. Autoreglarea funcționării creierului se realizează în cea mai mare parte la nivelul sistemului limbic. Sistemul limbic împreună cu zona joasă a creierului, include hipotalamusul și glanda pituitară care girează homeostazia fiziologică, prin activitatea neuroendocrină (excitare neuronală și eliberare de hormoni). Stresul este adeseori prezentat în legătură cu „axa hipotalamică pituitară-adrenocorticală”(sistem neuro endocrin) care este afectată negativ de traumă. Structura superioară, cea mai nouă, însumând cei mai mulți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și la sistemul nervos periferic. Hipofiza și hipotalamusul, de exemplu, trimit informații direct neocortexului, partea creierului responsabilă de procesele cognitive superioare. Aceste nuclee ale creierului înserează cea mai mare parte a neuronilor cu serotonină. Un deficit al acestor neuro-transmițători a fost observat în cazul unor manifestări agresive. Hipofiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al pungii lui Rathke, care reprezintă originea hipofizei anterioare. Craniofaringiomul poate fi situat oriunde de-a lungul canalului craniofaringean, traseul de coborâre al pungii lui Rathke din regiunea hipotalamică înspre hipofiză. Craniofaringiomul poate fi așadar atât supraselar, determinând leziuni ale hipotalamusului, cât și intraselar, afectând direct hipofiza. Craniofaringiomul este o tumoră de cele mai multe ori benignă, bine încapsulată, dar extrem de aderentă de structurile învecinate, ceea ce le face dificil de extirpat în totalitate. în plus, craniofaringiomul are tendința de a crește în dimensiuni
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]