3,773 matches
-
de Nord-Vest este prezentată în tabelul 9. O treime din cazuri sunt hepatocarcinoame în anul 2008, iar procentul crește la 40,78% în 2010. Colangiocarcinomul deține 7% din totalul cazurilor în 2010. De remarcat procentul de peste 50% de cazuri neconfirmate histopatologic, care scade sub 50% în anul 2010. JUDEȚUL CLUJ INCIDENȚA În județul Cluj, în anul 2010, cancerul hepatic ocupa poziția a 9-a la bărbați, cu 52 cazuri reprezentând 3,1% din totalul cazurilor noi, corespunzător unei rate standardizate pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
38,39]. În concluzie, în Regiunea de Nord-Vest a României cancerul hepatic primar deține o pondere redusă în rândul tumorilor maligne la ambele sexe, fiind mai frecvent la sexul masculin. În anul 2010, 50% din cazuri nu au fost confirmate histopatologic. Tipul morfologic dominant a fost hepatocarcinomul (41%). În județul Cluj se constată o ascensiune a incidenței la ambele sexe în perioada 2000-2010, mai importantă la sexul masculin (82%) comparativ cu sexul feminin (42%). Mortalitatea a urmat același traiect ascendent, iar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
hepatică. Acest aspect a fost constatat la 90% dintre cazuri în statele vestice. În Asia și Africa procentul cazurilor de CHC pe ficat non-cirotic este mai mare decât in statele vestice [5]. Aspecte etiologice Carcinomul hepatocelular reprezintă 70-85% dintre formele histopatologice de cancer hepatic primitiv [1-10]. Etiologia este dominată de virusurile hepatitice B (VHB) și C (VHC), constatate la peste 80% din cazuri [1-10]. Pe plan global mondial, etiologia virală B a fost constatată la 54%, etiologia virală C la 31
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
în dezvoltarea strategiilor de supraveghere/ screening pentru CHC, a metodelor de supraveghere și selectarea populației țintă, precum și în diagnosticul și stadializarea CHC. Toate aceste aspecte sunt în prezent standardizate [6-10,30,31]. Diagnosticul CHC beneficiază esențial de biopsie și examen histopatologic. Tehnicile noninvazive radiologice cu contrast dinamic pot substitui diagnosticul histopatologic, atunci când identifică marca tipică a CHC (hiperfixare în faza arterială și hipofixare/spălare în faza portală sau întârziată) [7,8,56]. Identificarea unei leziuni focale hepatice cu tehnicile imagistice presupune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
de supraveghere și selectarea populației țintă, precum și în diagnosticul și stadializarea CHC. Toate aceste aspecte sunt în prezent standardizate [6-10,30,31]. Diagnosticul CHC beneficiază esențial de biopsie și examen histopatologic. Tehnicile noninvazive radiologice cu contrast dinamic pot substitui diagnosticul histopatologic, atunci când identifică marca tipică a CHC (hiperfixare în faza arterială și hipofixare/spălare în faza portală sau întârziată) [7,8,56]. Identificarea unei leziuni focale hepatice cu tehnicile imagistice presupune un efort diagnostic semnificativ pentru încadrarea diagnostică [12,55,56
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
non-invazive [7,8,55]. Imunofixarea cu CD34 și AFP (alfa-fetoproteina) pe țesut tumoral pare să aibă limite diagnostice semnificative. Biomarkerii serici AFP, DGCP (desγ-carboxiprothrombin) și fracțiunea AFP-L3 nu par să prezinte acuratețe pentru diagnosticul în stadiul incipient al CHC. Diagnosticul histopatologic are la bază consensul grupului internațional de studiu în domeniu [8]. Pentru diferențierea nodulilor cu grad înalt de displazie, față CHC incipient, a fost recomandată imunofixarea pentru GPC3, HSP70 și glutamin-sintetază și/sau profilul expresiei genice (GPC3, LYVE1 și survivina
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
steatohepatită (NASH) și ciroză. Prevalența NAFLD este în creștere, în raport cu creșterea prevalenței obezității și a diabetului zaharat de tip II, în prezent apărând ca fiind cea mai frecventă cauză de afectare hepatică în lumea occidentală [54,77,78,82-86]. Leziunile histopatologice includ steatoza, inflamația, degenerescența balonizantă, fibroza, cu expresie variabilă în NAFLD, NASH sau ciroză. Patogeneza implică depunerea de grăsime, peroxidarea acizilor grași, sinteza de citokine, evenimente care pot conduce la steatohepatită și fibroză, la unii dintre pacienți. Au fost evocate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
pot realiza neinvaziv diagnosticul de stenoză ductală biliară, cu precizie, în ceea ce privește sediul și extinderea acesteia. Din cuza morbidității, CPRE a devenit în prezent o metodă preponderent terapeutică. Diagnosticul și stadializarea sunt realizate cu metode neinvazive (ultrasonografia, CT, colangio RM). Examenul histopatologic poate fi obținut prin puncție fină aspirativă ecoendoscopică în multe din cazuri. Pentru tumorile de la nivelul hilului hepatic ecoendoscopia este mai puțin performantă [1,2]. La un număr redus de cazuri aceste metode nu reușesc realizarea unui diagnostic diferențial între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
este mai puțin performantă [1,2]. La un număr redus de cazuri aceste metode nu reușesc realizarea unui diagnostic diferențial între o stenoză benignă și cea malignă. În aceste cazuri recoltarea de material pentru un examen citologic, sau mai relevant, histopatologic devine esențială. Rolul diagnostic al CPRE se restrânge doar la aceste cazuri [3-8]. Exemplul cel mai dificil este cel al diagnosticului diferențial dintre stenozele benigne secundare colangitei sclerozante și cele date de colangiocarcinom. Mai mult, colangita sclerozantă primitivă se complică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
Noi am început utilizarea și a endoscopului pediatric pentru a pătrunde în arborele biliar, după realizarea sfincterotomiei endoscopice. Avantajul major este calitatea imaginii, posibilitatea de a avea și filtrul NBI și mai ales un canal de biopsie mai mare. Examenul histopatologic poate fi apreciat direct în timpul examinării prin tomografia prin coerență optică. Această tehnică folosește reflexia luminii infraroșie pentru a produce imagini de înaltă definiție a unor secținui, la nivele diferite prin țesuturile examinate. Fibrele cu care se investighează pot fi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
malignă pancreatică sau periampulară nu poate fi exclusă [9]. Spre deosebire de alte patologii maligne, aspectul ecoendoscopic de adenopatii hipoecogene și cu forma rotundă, de peste 1 cm, nu garantează natura malignă a adenopatiilor asociate colangiocarcinomului. Confirmarea se poate obține numai prin examen histopatologic, având un rol important în realizarea tratamentului neoadjuvant. Cu toate acestea, realizarea puncției fin aspirative (EUS-FNA) nu este recomandată la cazurile propuse pentru transplant hepatic, existând riscul însămânțării tumorale [3,10]. Tumorile ampulare se examinează din poziția scurtă a ecoendoscopului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
să se stadializeze leziunea. Criteriile EUS pentru stenozele maligne includ: distrugerea aspectului trilaminar al peretelui CBP sau aspect de leziune hipoecogenă infiltrativă cu margini neregulate, eventual invadantă în structurile adiacente. Tranșarea diagnosticului este de multe ori dificilă și necesită examen histopatologic obținut fie prin EUS-FNA (sensibilitate 33-79%), fie prin ERCP cu periaj sau biopsie (sensibilitatea 50-79%) [14-16]. Atunci când este posibil, se recomandă asocierea dintre EUS și biopsia sub ghidaj colangioscopic [15]. STADIALIZAREA Întrucât colangiocarcinoamele pot fi operate, obținându-se vindecarea pacientului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
25]. Pentru stadializarea N, acuratețea este superioară prin evaluarea EUS decât prin CT, iar asocierea evaluării CT și EUS nu aduce informații în plus față de EUS [23]. ECOENDOSCOPIA CU PUNCȚIE FIN ASPIRATIVĂ (EUS-FNA) S-a ridicat adeseori problema necesității examinării histopatologice în cazul stenozelor biliare proximale, deoarece unele leziuni pot fi benigne (13-24% în unele serii chirurgicale) sau altele pot fi cauzate de limfoame sau metastaze [3,26,27]. De aceea a fost studiată importanța EUS-FNA din masa tumorală sau din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
la Registrul de Cancer al Regiunii de Nord Vest a României. Cele mai numeroase cazuri au fost reprezentate de cancerul de veziculă biliară și de duct biliar extrahepatic (58%). Peste o treime din cazuri (36,6%) nu au fost confirmate histopatologic. Dintre acestea, cel mai mare procent (72%) s-a înregistrat la cazurile fără precizarea situsului, urmate de cancerul de veziculă biliară (46%). Dintre cancerele ductelor biliare intra și extrahepatice, 48,6% au fost colangiocarcinoame, iar pentru celelalte situsuri, tipul histopatologic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
histopatologic. Dintre acestea, cel mai mare procent (72%) s-a înregistrat la cazurile fără precizarea situsului, urmate de cancerul de veziculă biliară (46%). Dintre cancerele ductelor biliare intra și extrahepatice, 48,6% au fost colangiocarcinoame, iar pentru celelalte situsuri, tipul histopatologic cel mai frecvent a fost adenocarcinomul. 39% din totalul cazurilor au apărut în județul Cluj, care a prezentat cel mai ridicat procent de cancere ale ampulei Vater (71,4%) și de duct biliar intrahepatic (44%) din regiune. Se constată creșterea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
pacienți cu un nivel al AFP peste 500 ng/ml, 42% au prezentat o scădere a markerului seric la mai puțin de jumătate din valoarea inițială. 9 pacienți au devenit rezecabili în urma administrării chimioterapiei iar la 4 dintre aceștia examenul histopatologic nu a relevat celule tumorale viabile (răspuns histopatologic complet). Toxicitatea a constat în mielosupresie și mucozită, dar nu au existat decese toxice [21]. Aceeași combinație a fost testată într-un studiu de faza a III-a, condus de Universitatea din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
ng/ml, 42% au prezentat o scădere a markerului seric la mai puțin de jumătate din valoarea inițială. 9 pacienți au devenit rezecabili în urma administrării chimioterapiei iar la 4 dintre aceștia examenul histopatologic nu a relevat celule tumorale viabile (răspuns histopatologic complet). Toxicitatea a constat în mielosupresie și mucozită, dar nu au existat decese toxice [21]. Aceeași combinație a fost testată într-un studiu de faza a III-a, condus de Universitatea din Hong Kong în comparație cu monoterapia cu doxorubicină. 188 de pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
în mielosupresie și mucozită, dar nu au existat decese toxice [21]. Aceeași combinație a fost testată într-un studiu de faza a III-a, condus de Universitatea din Hong Kong în comparație cu monoterapia cu doxorubicină. 188 de pacienți cu hepatocarcinom nerezecabil confirmat histopatologic au fost randomizați între două brațe de tratament: unul cu doxorubicină în monoterapie și unul în care s-a administrat regimul PIAF, ambele administrate până la 6 cicluri, din trei în trei săptămâni. Supraviețuirea mediană a fost 6,83 luni pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
cancerul mamar, nu vorbim despre o boală, ci despre o patologie cu o paletă foarte diversificată de mutații, care pentru a fi tratată eficient necesită trialuri clinice ghidate de biomarkeri și implicit o bancă de țesuturi care necesită obligatoriu diagnostic histopatologic obținut prin puncție biopsie hepatică. TRATAMENTUL ADJUVANT ȘI NEOADJUVANT Rata de recidivă după rezecția hepatică este de 70% la 5 ani, identificându-se recidive precoce (la un interval de sub 2 ani) și recidive tardive (la un interval de peste 2 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
rapidă (odată cu terminarea tratamentului) sau tardivă (după terminarea tratamentului); recidiva care poate apare la mai puțin de 2 săptămâni de la episodul precedent; răspunsul parțial care constă într-o ameliorare inițială urmată după un anumit interval de reapariția modificărilor biologice și histopatologice. Efectul imunosupresor puternic predispune la apariția de infecții grave (40-80% cazuri), deseori letale. Tendința actuală este de a reduce dozele de imunosupresive și de a utiliza antibioprofilaxie perioperatorie, terapie antifungică (Amfotericină), antivirală sistemică (Acyclovir) și decontaminarea intestinală selectivă (Netilmycină), reducându
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
lumenului intestinal prin administrarea de antibiotice neresorbabile antibacteriene și antifungice. După această perioadă grefa intestinală își va relua funcțiile de motilitate, secreție, absorbție, barieră epitelială. Deseori se consemnează apariția episoadelor de rejet acut care vor fi corect diagnosticate prin examen histopatologic al piesei de biopsie intestinală care evidențiază edem, ulcerații ale mucoasei, reducerea sau chiar dispariția vilozităților intestinale, infiltrat inflamator mononuclear în submucoasă. Tratamentul episoadelor de respingere acută constă în administrarea de doze crescute de glucocorticoizi și ser antilimfocitar. O complicație
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
rejet manifestată prin hiperglicemie. Reacția de respingere acută din transplantul combinat se însoțește de alterarea probelor funcționale renale care orientează mai rapid diagnosticul și permite instituirea promptă a terapiei adecvate; certitudinea diagnostică este facilitată de puncțiabiopsie renală urmată de examenul histopatologic. Reluarea funcționalității grefei tradusă prin stabilirea echilibrului glicemic are loc în primele 24 ore. Supraviețuirea la distanță este de 85-87% după un an, peste jumătate dintre pacienți rămânând dependenți de insulină. Transplantul de țesut pancreatic insular nu a depășit deocamdată
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
superficial și a venelor perforante, în baza informațiilor structurale și funcționale rezultate din investigația ecografică, în scopul de a identifica un set de parametri operaționali care, reflectând substratul morfologic al bolii, pot orienta chirurgul vascular asupra conduitei terapeutice; • analiza modificărilor histopatologice prezente în venele varicoase, în scopul de a stabili existența unor diferențe în componentele structurale colagenice, elastice și musculare, în corelație directă cu stadiile evolutive ale bolii și teritoriile afectate; • analiza expresiei moleculare a componentelor structurale matriceale (colagen, elastină) și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pe scară largă deoarece pentru parametrul clinic se folosește un singur indicator - cel mai sever, iar parametrii etiologici, anatomici și patogenici sunt completați prin adăugarea indicatorilor pentru venele superficiale (s), perforante (p) sau profunde (d) (eng. deep). Sub raport strict histopatologic, leziunile interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate la nivelul sistemului cav inferior, cu precădere la venele membrelor pelvine. Leziunile cele mai avansate sunt întâlnite în peretele sistemului venos superficial, la nivelul varicelor, care interesează frecvent
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Venturi et al., 1996, Weckroth et al., 1996, Waksman et al., 1997, Parra et al., 1998, Ulloa et al., 2001, Gillespie et al., 2002, Woodside et al., 2003). În acest context, obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de analiza modificărilor histopatologice prezente în venele varicoase, investigarea noastră fiind concentrată asupra componentelor structurale colagenice, elastice și musculare al căror raport cantitativ modificat în comparație cu statusul de normalitate poate susține afectarea fiziologiei venoase. 6.2. MATERIAL ȘI METODĂ Lotul de studiu a fost constituit
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]