1,975 matches
-
izbucnit în Țara Românească datorită focarelor de infecție din porturile dunărene Galați și Brăila. La 3/15 mai 1848, consulul britanic din București Colquhoun aducea la cunoștința lordului Palmerston informațiile căpătate de la Nicolae Mavros, directorul Carantinelor, din care rezulta că holera făcuse victime la Galați, începînd din 8/20 aprilie (60 de decese din 125 de bolnavi) și la Brăila, unde se înregistraseră doar 23 de victime din rândul a 100 de bolnavi. Autoritățile au luat măsuri pentru stabilirea unui cordon
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
între Țara Românească și Moldova, ca și la hotarele cu Transilvania. Mavros a avut o conversație cu principele domnitor Gheorghe Bibescu, cerând reamenajarea vechiului spital de ciumați de la Dudești, aflat la 4 mile depărtare de oraș, pentru primirea bolnavilor de holeră în momentul declanșării epidemiei, precum și rechiziționarea a câte unei case din fiecare cartier, spre a fi transformată în spital. Colquhoun mai făcea cunoscut lordului Palmerston că se adresase lui Mavros, cu rugămintea de a supune domnitorului problema interzicerii înhumărilor în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui Mavros, cu rugămintea de a supune domnitorului problema interzicerii înhumărilor în cimitirele din jurul bisericilor din capitală, obicei considerat contrar tuturor regulilor de igienă, pentru a se autoriza doar înmormîntările în afara orașului 270. Primul județ din Principatul muntean atacat de holeră a fost Prahova, datorită negustorilor și căruțașilor care circulau pe drumul Brăilei. Astfel, la 24 mai/5 iunie, Departamentul din Lăuntru s-a adresat cârmuirii județului, dîndu-i instrucțiuni privitoare la prevenirea și combaterea holerei. Casele molipsite să fie izolate și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
județ din Principatul muntean atacat de holeră a fost Prahova, datorită negustorilor și căruțașilor care circulau pe drumul Brăilei. Astfel, la 24 mai/5 iunie, Departamentul din Lăuntru s-a adresat cârmuirii județului, dîndu-i instrucțiuni privitoare la prevenirea și combaterea holerei. Casele molipsite să fie izolate și curățate, iar cei contaminați să fie feriți de orice contact cu alte persoane. În orașele și satele unde se va manifesta boala, locuitorii "de clasa de jos" și alții cu "viață neregulată" să fie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să vândă numai carne proaspătă, iar brutarii doar pâine coaptă; în sfârșit, era de mare folos "împuținarea cât prin putință a cărnii de râmători și a băuturilor"271. Cu toate măsurile preventive, probabil niciodată aplicate integral și corect, epidemia de holeră a izbucnit în județul Prahova aproximativ pe la mijlocul lunii mai, cu focare multiple, răspândite pe tot teritoriul județului. Molima a bântuit intens în plasa Filipești, unde în perioada 26 iunie/8 iulie - 6/18 iulie s-au înregistrat 60 de bolnavi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
6/18 iulie s-au înregistrat 60 de bolnavi, 236 de cazuri noi, 52 de decedați, 120 de vindecați și 124 de rămași încă în tratament în spitale 272; letalitatea a fost însă destul de redusă, de circa 20%. Între timp, holera a ajuns și la București. Consulul englez Colquhoun făcea cunoscută superiorilor săi, la 5/17 iunie, izbucnirea epidemiei în Capitală, una din primele victime fiind chiar cancelistul consulatului austriac, von Schweiger Dürnstein, decedat la 2/14 iunie, precum și îmbolnăvirea lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
letalitatea era destul de scăzută în Capitală, dar în schimb numărul bolnavilor rămași la tratament în spitale era foarte ridicat, depășind cu mult pe acela al vindecărilor. În "Allegemeine Zeitung" din Augsburg 275 s-au publicat alte date despre epidemia de holeră din București și restul Țării Românești, după o corespondență primită de la Cluj din 23-24 iunie/5-6 iulie 1848. Astfel, după ce anunța, la rândul său, moartea canțelistului consulatului austriac menționat mai sus, se făcea cunoscută evoluția epidemiei din Capitală pe un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 191 de bolnavi, 52 încetați din viață. Din restul principatului erau comunicate următoarele date: Spre a mai potoli panica stârnită de cumplita molimă, ziarul "Vestitorul romînesc" publica, în numere succesive, diferite instrucțiuni medicale pentru prevenirea și îngrijirea cazurilor de holeră, făcând cunoscut, în același timp, că ținea la dispoziția cititorilor "o cărticică împotriva holerii, adică măsuri de pază și lecuire"276. Același periodic populariza - de bună credință, dar în mod naiv și neinspirat - așa-zisele mijloace "alese" împotriva "cholerei asiatice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adică niște "picături" aflate de vânzare în spițeria lui "Friederic Aităl" (Friedrich Eitel)277; despre compoziția acestor picături se păstra, bineînțeles, discreție. În sfârșit, ziarul de limbă germană "Bukarester Deutsche Zeitung" publica, la rândul său, date statistice asupra epidemiei de holeră din Capitală 278. După cum se știe, triumful Revoluției de la 1848 în Țara Românească s-a produs la 11/23 iunie, având ca urmare abolirea regimului regulamentar, abdicarea domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se știe, triumful Revoluției de la 1848 în Țara Românească s-a produs la 11/23 iunie, având ca urmare abolirea regimului regulamentar, abdicarea domnitorului Gh. Bibescu și instaurarea guvernului provizoriu. Dar toate acestea s-au petrecut în plină epidemie de holeră atât la București, cât și în țară. Privitor la molima ce bântuia Capitala, guvernul provizoriu a emis un decret în care, menționând flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagelul, cerea măsuri hotărâte pentru combaterea și stingerea lui279. Pe de altă parte, rapoartele adresate guvernului provizoriu din București de către emisarii revoluției, trimiși în județele țării pentru propagandă și recrutări, relevă greutățile întîmpinate din pricina dispersării locuitorilor, care fugeau din calea holerei. De asemenea, dintr-o serie de interogatorii luate de organele de represiune, după înăbușirea revoluției, unor participanți sau presupuși participanți la evenimentele din iunie-septembrie 1848, se constată impactul avut de această molimă asupra activității lor în mai toate județele țării
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Mai întîi să urmărim evoluția epidemiei în preajma și în decursul desfășurării revoluției din Țara Românească, prin prisma celor ce s-au implicat în evenimente. Astfel, serdarul Gheorghe Cantacuzino, "spăimîntat fiind atât eu, cât și familia mea dă bântuirea ce făcea holera pe la începutul lui iunie în București și, temîndu-ne să nu înceapă această năpraznică boală și în Ploești, am plecatără cu toți la Brașov pă la șapte ale acelei luni [19 iunie st. n.], socotind că acolo, fiind locul dă munte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în București și, temîndu-ne să nu înceapă această năpraznică boală și în Ploești, am plecatără cu toți la Brașov pă la șapte ale acelei luni [19 iunie st. n.], socotind că acolo, fiind locul dă munte, va fi ferit de holeră. În Brașov și la băile de la Arpatac am stat pe la începutul lui august". S-a întors apoi la București, unde a fost numit, la 11/22 august, ocârmuitorul județului Teleorman, de către locotenența domnească, dar, negând, în "tacrirul" (interogatoriul) luat la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dat, la 9/21 decembrie 1848 și 10/22 ianuarie 1849, serdarul Iancu Florescu, judecător, și aga Dimitrie Fălcoianu, primul afirmând că a părăsit Capitala cu învoirea marelui logofăt al Dreptății, Mihalache Băleanu, "pe la începutul lunii lui iunie [1848], pe când holera bântuia Capitala", dorind să meargă peste hotare la băile minerale de la Borsec, iar cel de-al doilea declarând că a plecat din București la Câmpulung la 9/21 iunie, cu întreaga familie "din pricina boalii holerii ce bântuia Capitala"281. Mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la 7/19 iunie, refugiindu-se la moșia Budeșteni (Argeș), apoi la o alta din același județ, până la 29 iulie/10 august, când, dorind să se întoarcă la București, a stat pe loc, deoarece soția sa s-a îmbolnăvit de holeră; așa că el se considera nevinovat, deoarece n-a participat la revoluție, neaflîndu-se în Capitală, "fiind dus de boala holerii"282. Alte persoane implicate în declanșarea evenimentelor din iunie 1848, anume frații parucicul Hariton Racotă și căpitanul Alecu Racotă, primul din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rolului jucat în revoluție a demonstrat-o și protopopul Dincă din Craiova, în "tacrirul" luat la 9/21 februarie 1849, mărturisind că, deși la 13/25 iunie a întîmpinat în bănie Guvernul provizoriu condus de Heliade, după aceea "bolnăvindu-mă de holeră, din pricina zădufului și a ostenelii", a zăcut trei săptămâni și apoi, încă slăbit de boală și nerefăcut complet, a primit poruncă de la superiorul său, arhimandritul Nichifor, să se deplaseze la cazarma din oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția 285. La fel, secretarul Tribunalului de Dolj din Craiova, Costache Petrescu, a afirmat în "tacrirul" din 11/23 martie 1849 că "la izbucnirea revoluției n-a luat nici o parte, fiind bolnav de holeră", aflând doar de venirea lui Gheorghe Magheru, Eliade, Tell și Pleșoianu în oraș și apoi de plecarea lor la București 286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot așa, în "tacrirul" luat la 26
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot așa, în "tacrirul" luat la 26 ianuarie/6 februarie 1849 lui Nicolae Balotă, administrator cu aprovizionarea armatei în Pitești, acesta a făcut cunoscut că, pe la "începutul lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Podul Mogoșoaiei, unde s-a încercat, la 19 iunie/1 iulie, răsturnarea guvernului provizoriu. Cuțarida a declarat că a întovărășit pe Grigore Grădișteanu, director la Departamentul din Lăuntru, în acea zi la palat, unde pe superiorul său "l-a găsit holera". A fost dus acasă de Cuțarida și de un om al lui de la Departament, "de s-au căutat un dohtor", ce a stat cu bolnavul până la ora 11 seara 291; amploiatul a negat, astfel, orice participare la evenimentele ce au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Odobescu și Solomon. La 7/19 februarie 1849, negustorul Costache Suțescu, amploiat la Înalta Curte din București, a declarat la "tacrirul" ce i s-a luat că, silit de nevoi și forțat să-și îngrijească soția și copiii, bolnavi de holeră, a trebuit să accepte slujba de administrator al palatului Guvernuluiu provizoriu, de pe Podul Mogoșoaiei, la 24 iunie/6 iulie, dar că n-a rămas în funcție decât două luni292. Mărturii provenind chiar de la revoluționari atestă impactul epidemiei de holeră asupra
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de holeră, a trebuit să accepte slujba de administrator al palatului Guvernuluiu provizoriu, de pe Podul Mogoșoaiei, la 24 iunie/6 iulie, dar că n-a rămas în funcție decât două luni292. Mărturii provenind chiar de la revoluționari atestă impactul epidemiei de holeră asupra desfășurării evenimentelor din vara anului 1848. Astfel, Gheorghe Magheru, membru al Guvernului provizoriu și "general căpitan oștirilor neregulate", scria, la 15/27 iulie, camaradului său de arme și coleg de guvern, generalul Christian Tell, "cap al oștirilor regulate" și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui Troian, împricinatul afirma printre altele că "de la iunie 15 și până la 30 iulie/27 iulie - 11 august st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bântuia în țară. De pildă, la 19/31 iulie 1848, comisarul județului Vâlcea, Dumitru Zăgănescu, raporta Ministerului Trebilor din Lăuntru cum "sfințirea stindardelor naționale, împreună cu jurământul cetățenilor din Rîmnicu Vâlcea încă până acum nu s-a putut săvârși, din cauza furiei holerei ce a spăimântat pe toți locuitorii. Această sacră serbare era hotărâtă pentru ieri, duminică, care, pentru cauza expresă și după stăruința cetățenilor, s-a amânat pentru duminica viitoare"; la fel, administratorul județului Romanați, Ioan Arcescu, se adresa aceluiași Minister, solicitând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
duminică, care, pentru cauza expresă și după stăruința cetățenilor, s-a amânat pentru duminica viitoare"; la fel, administratorul județului Romanați, Ioan Arcescu, se adresa aceluiași Minister, solicitând amânarea alegerilor fixate pentru 9 august (21 august st.n.) deoarece "din cauza boalei holerei ce a atacat mai multe sate ale districtului și chiar locuitorii cetății (!) Caracal, fiind parte din locuitori împrăștiați din vetrele satelor, eu socotesc ca să se prelungească ziua alegerii până la 15 ale viitorului avgust" [27 august st.n.]295. Dacă epidemia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]