3,545 matches
-
o "artista". Bunica (așa era pe atunci) își dorea ca în clipa despărțirii de viața vremelnică pe care o trăim pe acest pământ binecuvântat, să fie îmormântată în costumul popular, costum pe care-l purta cu mândrie ori de câte ori ieșea la horă în sat sau se ducea la biserică; dar văzând că nepoțica ei a fost ca o steluță strălucitoare în acest strai minunat, cusut de mînuțele ei "moi" în nopți târzii de iarnă; parcă o văd cum ochii i s-au
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
tinerii se plimbă pe ulița principală, cei mai în vârstă ies pe băncile din fața caselor și mai schimbă o vorbă. Așa se întâmplă și la oraș? Mă îndoiesc. A doua zi de Paște se joacă iar și, când soarele asfințește, hora se sparge, mulțimea pleacă în pâlcuri vesele spre case: „Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână”. Vine vara
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific de existență a țăranului român din Câmpia Dunării. Se regăsesc în roman: ,,hora” ( de obicei duminica după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific de existență a țăranului român din Câmpia Dunării. Se regăsesc în roman: ,,hora” ( de obicei duminica după-amiază aproape toată familia lui Birică participa la pregătirea și plecarea lui la horă), ,, însurătoarea lui Birică cu Polina '', ,,moartea”, ,,parastasul”, ,, parastasul lui Sandu”, forma veche de ritual, sărbătoarea cinstirii morților prin praznice date fără slujbă, spălatul pe picioare înainte de praznic, obicei rămas în sat din timpul străvechi. Călușul,unul dintre cele mai semnificative
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
documentar a fost strâns cu răbdare și meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
VIAȚĂ DE OM Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Inveșmântată-n alb, timidă în zi de vară L-am luat de mână cel ce îmi era sortit Și-nlănțuiți, cu nași-n hora Isaiei milenara Iubire și grijă ne-am jurat pân-la sfârșit. Plini de curaj am început să ne clădim o viață Și-un viitor de Domnul doar știut. Nici când, nici cum, dar într-o dimineață Am constatat că viața noastr-aproape
DOAR O VIAŢĂ DE OM de DORINA STOICA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364123_a_365452]
-
construirii de turnuri umane a fost inclusă oficial de către UNESCO în patrimoniul cultural al omenirii. La ora actuală castells au devenit un simbol al identității catalane, cu importanță cel puțin egală celei acordate dansului lor național sardana (o variantă de horă). Interesant este faptul că atât sardana cât și castells au la bază același ideal al autodepășirii individuale și colective, solidarității și integrării tururor membrilor comunității într-o matrice culturală unitară. Nu este o întâmplare că tocmai catalanii au adoptat aceste
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
eroi necunoscuți! Doi suspuși, Trepăduși, Mulți intruși, Restul... muți! ALFABETIZARE (recitați poezia cu voce tare - cu dicție și interpretare) Alfa, Alfalfa, Anton Brânză, Brânzoaică, Breton Coca, Cocotă, Cocon Dală, Dalila, Dalton Ene, Enescu, Eston Fugă, Fugată, Furgon Gală, Găleată, Galon Horă, Horincă, Hormon Iie, Istoric, Ison June, Junincă, Jupon Kaki, Kakemóno, Kripton Latex, Latentă, Lapon Mică, Micoză, Micron Nelu, Nenică, Neon Odă, Odrasă, Odgon Pară, Paradă, Pardon Quito, Quinellă, Quilon Ramă, Rampantă, Radon Solo, Solniță, Somon Șagă, Șăgalnic, Șablon Tonă, Tonetă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
desfășoară în sânul satului românesc. Fiecare dintre noi avem crâmpeie de amintiri cu un eveniment din viața noastră. Fiecare am întâlnit un „Nea Vasile” sau o „Țața Leana” pe ulița și măcar o dată în viață, ne-am prins într-o horă. Discuțiile purtate cu câteva persoane din diaspora neozeelandeză mi-au demonstrat că orice om, oriunde s-ar afla și indiferent de stătut, poartă cu el amintiri, regrete, bucurii și speranțe. La ei am descoperit același sentiment pe care l-am
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - HORA QUOTA EST Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ne place să ne localizăm în timp și în spațiu. Când știm anul, luna, săptămâna, ora, minutul și, eventual, secunda ne credem
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
instalați comfortabil, în siguranță. Aparent. Să pretinzi că, atunci când știi cu exactitate ceva, ai și înțeles despre ce este vorba, este aberant. Acum două mii de ani, romanii cultivau o nuanțare de ordin gramatical, cuprinsă în însăși întrebarea „Cât e ceasul?“. „Hora quota est?“, obișnuiau să se întrebe în latină, adică a câta oră avem, cât a trecut și cât ne-a mai rămas din timpul pe care îl avem la dispoziție. Așa se raportau la etapa din ziua în care se
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
mie sau parcă mă simt deja mai bine, de când am aflat vestea aceasta? Dați-l încolo de ceas, haideți să ne valorificăm cu adevărat timpul! Anno quod est? Gabriela CĂLUȚIU SONNENGERG Benissa, Spania decembrie 2013 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - HORA QUOTA EST / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
între alb și albastru nesfârșire și sfârșitul într-un covrig din palma săracului la poarta bisericii în arcada înălțată din veacuri străine cel mai mic clopot răsună vesel deasupra tainelor orbilor în căciulile orbilor banii albi revarsă sunetul clopotelor în hora fără sfârșit a versetelor bucuriei de a fi ochi alb în adâncul limpede al gândului și răsăritul unei zile de sâmbătă înainte de uitarea verdelui pe un colț de masă al iernii cu pasul jumătate conturat de cărbunele vieții Referință Bibliografică
OCHI ALB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446]
-
care cuprinde lumea din priviri și o „alintă” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusețea și slava dumnezeirii, care simte nașterea opereica un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a poețilorși soarbe din pocalul nemuririi când soarta i-l întinde, care simte și trăiește clipele veșniciei nu-și cunoaște măreția. El, reporterul, nu moare niciodată, el lasă în urmă
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
Ateneului și face numeroase deplasări în localitățile județului Mehedinți, însoțind expunerile lui Paulian sau ale altor profesori severineni. Tot din această perioadă datează și vizita la Severin a Societății corale Belgrad - Iugoslavia, în luna mai 1909- și a societății muzicale Hora din Craiova, în 3-4 iulie 1910. Craiovenilor Doina le întoarce vizita în același an, la 7 noiembrie, bucurându-se de o primire călduroasă 180. Se continuă, apoi, spectacolele în Banat prin concertele prezentate în 1908 și 1911 la Orșova, în
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru Coșbuc și Minulescu, cioareci, cămeșă și chimir, Alecsandri și Nichita, Iza, Mara și Vișeu, pentru Bălcescu și întreg exilul românesc și pentru proverbiala ospitalitate a românului și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Pann, și pentru cugetul meu ortodox, și pentru suman, gaci și căciulă și pentru nămolul de la Techirghiol, pentru Paralela 45, zumzăitul albinelor de prin salcâmi și tei și pentru Valțul rozelor și pentru cântecele lui Grigore Leșe, pentru Favorit, Etno, Hora TV și văru’ Săndel și pentru Unirea din 1918, pentru toți Mușatinii, Basarabii și Moromeții și pentru toți românii frumoși din țară și de peste hotare și pentru vârtutea mea ortodoxă, pentru obiceiurile și datinile străvechi, pentru Prislop, Petru Vodă, Frăsinei
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
meu să ne mai dea câțiva slujitori care să-mi asigure paza pe drum. Sper ca vestitorii mei să-mi fi pregătit sosirea. Împreună, ținându-se de mână, Mărțișor și Primăvara se duseră la Soare-Împărat, care dansa fericit într-o horă cu fluturi și flori. - Tăicuțule drag, vrem să plecăm în țara lui Mărțișor! Ai promis că ne dai binecuvântarea și ajutor pentru drum! Soare-Împărat se uită la frumoasa lui prințesă mirat: - Am promis? Da... am promis! Bine, fiți binecuvântați și
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
sau negru-înnourate un veac pe jumătate cu bune și cu rele un veac pe jumătate te-ai împăcat cu ele îți mai urez încă un veac dar tot pe jumătate și îți urez cu drag un veac de sănătate în horă anii să se prindă cu voioșie doar de cele bune și calmul, bucuria la tine să se-adune și-ți mai doresc părinte drag ca sufletul să-ți fie un cântec bătrânesc din munte în câmpie IOAN ADRIAN TRIFAN Referință
ANIVERSARE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367989_a_369318]
-
prin apă. uituci și tot l-ar depăna. cuvântul trăit-a în peșteri scrijelit în desene rupestre. cuvântul zburat-a în lemne cioplit. cuvântul ruptu-s-a din pietre ciobit. cuvântul cântat-a din coarde ciupit. cuvântul grăit-a din bătute la horă. cuvântul țipat-a din dicționare. cuvântul zâmbit-a din lacuri odihnit. cuvântul plâns-a din ceruri cernit. cuvântul doar vrut-a și s-a împlinit. cuvântul fugit-a din țarcuri închis. cuvântul... dar foaia va putea oricând să-și jelească
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
în dor și pune-mă-n icoane Așază-mă-n pridvor să mă răsfăț în soare și du-mă iar acasă la noi, în satul bătrânesc, și pune-mă la masă și dă-mi ca să ciocnesc. și joacă-mă în horă și du-mă apoi la coasă și fă ce vrei cu mine dar ia-mă iar acasă!... Ioan-Adrian TRIFAN Vänersborg, Suedia Referință Bibliografică: ACASĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi
ACASĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367991_a_369320]
-
Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos vedem că aduce în fața ochilor dialogul dintre cer și pământ, amândouă gravitând în jurul Celui Care, prin Întrupare, „a rămas ceea ce era - adică Dumnezeu - și S-a făcut ceea ce nu era - adică Om", ca într-o horă cosmică ce slavoslovește întru bucuria împărtășirii de binefacerile aduse, pe această cale, întregii lumi. Fundamentul canonic al iconografiei Nașterii Domnului se află în Sfintele Evanghelii de la Sfinții Apostoli Matei și Luca, din care aflăm de tulburarea dreptului Iosif care, văzând
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
luptă pentru a-și întreține familiile și sunt nevoiți să accepte compromisuri sub demnitatea lor. Să arătăm lumii ce știm, să stăm drepți și să ne uităm în ochii lor. Putem spune: „suntem cel puțin la fel de buni!” Eu nu joc hora nimănui; eu am hora mea! GCS: Pentru final, care ar fi ideile și concluziile pe care vrei să le transmiți? NC: Ideea de bază este că suntem un popor care a trecut prin foarte multe și a reușit să țină
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
întreține familiile și sunt nevoiți să accepte compromisuri sub demnitatea lor. Să arătăm lumii ce știm, să stăm drepți și să ne uităm în ochii lor. Putem spune: „suntem cel puțin la fel de buni!” Eu nu joc hora nimănui; eu am hora mea! GCS: Pentru final, care ar fi ideile și concluziile pe care vrei să le transmiți? NC: Ideea de bază este că suntem un popor care a trecut prin foarte multe și a reușit să țină steagul sus. Românii să
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
tuciuriu, în brazde, Un recviem cântându-i parcă neputinței. Atâta tinerețe-i azi în ramuri Sunt frunze, păsări, cuiburi, albe flori Corăbii - norii de ploaie dătători Ochi curioși de prunci privind la geamuri. Când triluri prind în aer să încingă hore Simți bucuria cum cade peste sat Pe umeri nu mai simți curgând la vale ore Și fericirea însăși pe loc parcă a stat! Simțind lumina în noi cum se pogoară Chiar clipa cea grăbită renunță să mai moară. 13 M-
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]