4,284 matches
-
hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul mai marilor voievozi și îngerilor Mihail și Gavril s-au sfințit cu voia și blagoslovenia preasfințitului arhiepiscop Dosofteiu de Rădăuți, care sfântă biserică au luat sfârșit ca zidire la anii 1780 septembrie 8"". Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a deteriorat în timp, fiind reclădită în anul 1861. Cu această ocazie, s-a construit și actuala clopotniță din lemn. În anul 1987 a fost construită în centrul satului, o biserică de zid cu hramul "Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil". este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
clopotniță al unei biserici ortodoxe din lume. Din moment ce clopotnița nu este o construcție de sine stătătoare, ci o parte integrantă a clădirii principale, catedrala este, uneori, considerată cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Mai există o altă biserică cu hramul Sfinții Petru și Pavel la Sankt Petersburg, în cadrul complexului Peterhof. Actuala clădire, prima biserică de piatră din Sankt Petersburg, a fost proiectată de Trezzini și construită între 1712 și 1733. Turla aurită ajunge la o înălțime de 123 de metri
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337603_a_338932]
-
La data de 15 mai 1998 a prezentat la rânduiala ipopsifierii, dimpreună cu PC Prof. Boris Bobrinskoy, decanul Facultății de Teologie "Saint Serge" din Paris, pe arhimandritul Iosif Pop. La data de 21 iunie 1998, de Sărbătoarea Tuturor Sfinților Atonului, hramul Mănăstirii Bucium, după oficierea Sfintei Liturghii, a fost hirotesit arhimandrit de către Daniel Ciobotea, mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei. În paralel cu studiile de doctorat, văzând nevoile pastoral-misionare ale ortodocșilor din regiunea pariziană, și nu numai, în timpul sejurului francez
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
a fost "Satul lui Runcan", familia Runcan fiind a unor negustori de cai care făceau negustorie în Moldova și, care ar fi fost întemeietorii Bilborului. Tradiția orală afirmă ca piatra de temelie aflată în altar, a bisericii de lemn cu hramul Sf.Nicolae, este gravata în chirilica cu numele Runcan. Depresiunea este brăzdata de apele Râului Bistricioara și ale afluenților ei. Majoritatea izvoarelor minerale se află în partea vestică a depresiunii pe malul drept al Râului Bistricioara formând un areal relativ
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
Biserica de zid cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Cetățele, comuna Șișești, județul Maramureș, a fost construită în anul (1794). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Cetățele este așezată în partea sud-estică a Depresiunii Baia Mare, într-o zonă colinară
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
două războaie mondiale. Drept recunoștință pentru jertfa strămoșilor, în curtea bisericii s-a înălțat monumentul eroilor satului. Prima biserică s-a construit aici la mijlocul secolului al XVII-lea și era făcută din lemn de stejar, în stilul specific Maramureșului, având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Bisericuța din lemn a fost vândută în satul Rogoz, iar de aici a fost dusă în satul Izvoarele (Bloaja) unde se află și astăzi. Biserica actuală, în care se slujește, datează din 1794, după cum rezultă din inscripția de la
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
satul Izvoarele (Bloaja) unde se află și astăzi. Biserica actuală, în care se slujește, datează din 1794, după cum rezultă din inscripția de la intrare și este inclusă pe lista bisericilor monument-istoric, aflându-se într-o stare foarte bună de conservare, păstrând hramul „Cuvioasa Parascheva”. Corpul bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
Maicii Domnului” din Rădăuți a fost construită în anul 1935 pe strada Crișan, la mică distanță de liniile de cale ferată care traversează orașul. Ctitorii lăcașului de cult sunt ucrainenii greco-catolici din Canada și SUA, precum și ucrainenii greco-catolici din Rădăuți. Hramul lăcașului de cult este „Nașterea Maicii Domnului”, sărbătorit în fiecare an pe 8 septembrie. Lăcașul de cult a fost construit din cărămidă pe temelia fostei Case parohiale, astfel că are altarul îndreptat spre nord-est. În interiorul cu aspect gotic, sunt amplasate
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
, mănăstire de maici cu hramurile " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și "Sfântul Nifon", important lăcaș de cult de pe Valea Teleajănului, ctitorie a epocii fanariote. Mănăstirea este situată în lunca din stânga râului Teleajăn, pe șoseaua paralelă cu DN 1A, la proximativ 15 km de Ploiești
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
Biserica de lemn din Negoești, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1816 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Situată în cimitir, la marginea satului, pe un platou de unde se deschide o frumoasă panoramă a împrejurimilor, biserica „Sfântul Dumitru” nu are o dată precisă a ridicării
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
tablou din 1891, înfățișând unul dintre neamurile importante ale satului, pe nume Șalapa. Înăuntru bisericuța are nevoie de restaurare, pentru că zugrăveala s-a degradat din cauza fumului, iar unele chipuri de sfinți aproape că nu se mai cunosc. În icoana de hram, Sfântul Dimitrie, patronul bisericii, este înfățișat într-o postură războinică, de soldat, cu sulița în mâna dreaptă și crucea în stânga. Icoanele împărătești sunt duble, la fel ca la bisericuțele de lemn de la Cănicea și Turtaba, dar partea de jos nu
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
colindul în ajun de Crăciun ,în ziua de Crăciun și încă 2 zile se merge cu steaua, în ajun de Sfântul Vasiles se merge cu plugușorul iar seara cu uratul, și în ziua de sfântul Vasile cu semănatul. De ziua hramului la 21 septembrie este organizată hora satului și competiții sportive. Este promovat cântecul popular moldovenesc prin ansamblul de artiști amatori „Zăicănenii” în frunte cu conducătorul artistic profesorul Mihail Grati, care la numeroase concursuri și festivale atât în țară cât și
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
, comuna Pietroasa, județul Timiș a fost construită în anul 1779. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Pe valea superioară a Begheiului, pe brațul denumit "Bega caldă", situată între Curtea și Crivina de Sus, localitatea Pietroasa de Sus este atestată documentar în
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
pietrelor de moară. Aceeași tradiție susține că de la îndeletnicirea respectivă și-a luat numele localitatea. Biserica de lemn este situată în mijlocul cimitirului, pe o colină ce domină așezarea dinspre nord. Tot tradiția păstrată de locuitori, ne semnalează că lăcașul cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" ar fi fost adus pe la începutul veacului al XIX-lea din valea "Slăvești", atunci când satul a fost sistematizat și așezat de-a lungul văii. Pereții monumentului sunt lucrați din lemn de gorun, dar cu lipituri de lut
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din secolul XIX. Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Sfântul lăcaș, cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
, comuna Căpușu Mare, județul Cluj, datează din secolul XIX. Are hramul „Sfântul Gheorghe”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Sfântul lăcaș, cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină. De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
dintre bisericile de lemn din Oltenia bine conservate, atât în interior cât și în exterior. Se distinge prin nișele în consolă de la altar, prin picturi interioare, prin pisanie și pomelnic cu numele ctitorilor, inscripții, și prin sculpturi decorative exterioare. Poartă hramul „Sf. Împărați” și datează din anul 1812, sau chiar mai devreme. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechimea bisericii este disputată. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait propune o datare din
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
moșiei Aricescu, în care funcționează și astăzi dispensarul uman), Ariceștii de Sus (dezvoltat în jurul conacului Cociu-Beiu). Ruinele bisericii vechi (monument istoric, care se află astăzi în curtea cimitirului satului reședință) au urmatoarea inscripție: "„Această Sfântă Biserică s-a ridicat întru hramul Sf. Prooroc Ilie și Sf. Nicolae în zilele prea Înălțătorului nostru Domn Alexandru Ipsilanti, de robul lui Dumnezeu Ilie Aricescu cu soția sa Neaga, și de robul lui Dumnezeu Enache Văcărescu, vel vistier la 1777”". La 1898, comuna, cu 1
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
în limba maghiară "Nagyboldogasszony és Szent Adalbert prímási főszékesegyház"), cunoscută și sub numele de (în maghiară "Esztergomi bazilika"), este catedrala Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Esztergom-Budapesta și sediul Bisericii Catolice din Ungaria. Ea este cea mai mare biserică din Ungaria și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, dar și al Sfântului Adalbert. Catedrala a fost construită între anii 1001-1010 de către Ștefan cel Sfânt, primul rege maghiar. Aceasta a fost prima catedrală din Regatul Ungariei, ce a purtat inițial hramul Sfântului Adalbert, episcop de Praga
Bazilica din Esztergom () [Corola-website/Science/333030_a_334359]
-
biserică din Ungaria și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, dar și al Sfântului Adalbert. Catedrala a fost construită între anii 1001-1010 de către Ștefan cel Sfânt, primul rege maghiar. Aceasta a fost prima catedrală din Regatul Ungariei, ce a purtat inițial hramul Sfântului Adalbert, episcop de Praga și cel ce l-a botezat pe Ștefan. În secolul al XII-lea, catedrala a fost distrusă în urma unui incendiu, fiind apoi reconstruită. Edificiul a reușit să supraviețuiască marii invazi tătare dintre anii 1241-1242, dar
Bazilica din Esztergom () [Corola-website/Science/333030_a_334359]
-
Inițial, arhitectul-șef a fost János Packh, dar a fost asasinat în anul 1838, lucrările de constrcție fiind apoi coordonate de arhitectul József Hild. Sub următorul arhiepiscop, János Scitovszky, catedrala a fost sfințită pe data de 31 august 1856, primind hramul Adormirii Maicii Domnului și a Sfântului Adalbert. Cu toate acestea ea a fost finalizată complet abia în anul 1869. În anul 1931, datorită importanței sale, catedrala a fost ridicată la rangul de "basilica minor". este cea mai mare biserică din
Bazilica din Esztergom () [Corola-website/Science/333030_a_334359]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Costișa este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1877 în satul Costișa din comuna Frătăuții Noi aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Costișa este situat în partea de nord-est a județului Suceava și face parte din comuna Frătăuții Noi. El se
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]