1,233 matches
-
urmă făcând apologia forțelor obscure ale naturii, inspirației și imaginației. Zeitgeist-ul revoluționar al secolului al XIX-lea subminează și chiar ia în derâdere cuceririle precedentei Epoci a Luminilor, al cărei incipit poate fi detectat în opera unor René Descartes, David Hume sau John Locke 21. Filosofia lui Immanuel Kant modifică radical hartă metafizicii și procesul de revizuire continua cu Johann Gottlieb Fichte, cu Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling și cu Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher. Dacă Blake îi citește pe toți acești
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cât și diversele forme de autoritate cu care se confruntă. Desigur, trebuie luat în calcul și reversul problemei carteziene, care postulează că eul poate fi eliminat din ecuație dacă avem în vedere poziția empirica a unor filosofi precum Locke și Hume. Pe scurt, primul susține pur și simplu că eul nu există: "Oriunde Omul descoperă ceea ce el numește eul (subl. în text, n.m.), acolo eu cred ca altul ar spune că există aceeași Persoană" (1975, p. 346). Ultimul postulează că aspectul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
subminează existența eului: "Dar nu există nicio impresie (aici, cu sensul de senzație, n.m.) constantă și invariabila [...]. De aceea ideea de eu nu-și poate avea originea în impresii [...]; prin urmare, o asemenea idee nu există" (1978, pp. 251-252). După Hume, fluxul de senzații și de percepții este coagulat doar grație facultății memoriei, care unifica aceste impresii în substanță iluzorie a eului. Urmându-l pe Kant, se poate susține că eul se definește doar în interacțiunea constantă cu lumea. Aceasta este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
purta numele de senzație reală a fost respinsă [...]. (2) Empiriștii englezi au încercat să repună în drepturi distincția de bun-simț, dar nu au reușit să ajungă la un acord [...]. (3) Kant (cu ajutor considerabil din partea lui Leibniz și a lui Hume) a abordat problema dintr-o perspectivă nouă. În loc să conceapă senzațiile reale și senzațiile imaginare drept două specii coordonate ale aceluiași gen, [...] el a conceput diferența dintre ele drept o diferență de intensitate" (1970, p. 187). Așadar, întreaga problemă a fost
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în ochii lui Blake: potrivit acestuia, religia și filosofia naturii sunt doar expresia credinței fariseilor care l-au ucis pe Christos (E: 201). Europa, ni se sugerează, este devastată de religia lui Satan și de propagatorii acesteia, Voltaire, Rousseau, Gibbon, Hume etc. În comparație cu idiomul profetic al viziunii cvadruple, limbajul tuturor acestor philosophes pare prea mecanic și artificial. Cântecul Mielului este unul dintre cele mai sugestive epitalamuri din întreaga poeziei blakeană, imitând tonul patriarhal din Pentateuh (unul dintre elementele definitorii este procedeul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ed. The Romantic Imagination. London, Basingstoke: Macmillan, 1977. Hobson, Christopher Z. The Chained Boy: Orc and Blake's Idea of Revolution. Lewisburg, London: Bucknell UP, Assoc. UP, 1999. Hölderlin, Friedrich. Sämtliche Werke. Ed. Friedrich Beissner, 8 vols. Stuttgart: Kohlhammer, 1946-85. Hume, David. Treatise of Human Nature. 1888. Ed. L. A. Selby-Bigge. 2nd ed., rev. P.H. Nidditch. Oxford: Oxford UP, 1978. Hume, Nancy G., ed. Japanese Aesthetics and Culture: A Reader. Albany: State U of New York P, 1995. James, William. The Varieties of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of Revolution. Lewisburg, London: Bucknell UP, Assoc. UP, 1999. Hölderlin, Friedrich. Sämtliche Werke. Ed. Friedrich Beissner, 8 vols. Stuttgart: Kohlhammer, 1946-85. Hume, David. Treatise of Human Nature. 1888. Ed. L. A. Selby-Bigge. 2nd ed., rev. P.H. Nidditch. Oxford: Oxford UP, 1978. Hume, Nancy G., ed. Japanese Aesthetics and Culture: A Reader. Albany: State U of New York P, 1995. James, William. The Varieties of Religious Experience. London: Collins, 1961. Jasper, David. The Sacred and Secular Canon în Romanticism. Hampshire, London: Macmillan, 1999. Johnson
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate spune despre democrație, acolo unde ea există, este că ea este un sistem care concordă cu "intuițiile morale ale respectivei comunități istorice care a creat acele instituții". *** Problema cu această direcție de raționament care îi datorează mai mult lui Hume decît lui Kant este că riscă să cadă într-un abis relativist. Argumentarea lui Rorty că întrebările despre adevărul fundamental ar trebui respinse și că democrația un sistem care garantează posibilitatea vecinilor de a spune că nu există nici un Dumnezeu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
consideră un bun reduce democrația la doar un ideal printre altele. Iar aceasta înseamnă că, dacă dintr-o anumită comunitate lipsesc toleranța și compasiunea, sau dacă alte "intuiții morale" termen insuficient definit și care amintește de conceptul de "opinie" la Hume sînt ostile democrației, atunci apar neplăceri pentru democrații din alte țări. Democrații care nu sînt membri ai acelei comunități nedemocratice nu au dreptul să se amestece în problemele altora, iar dacă o fac, atunci ei acționează ca și cum ar fi deținătorii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
2-4. 27 Cazul italian este examinat în Franco Venturi, Italy and the Enlightenment: Studies in a Cosmopolitan Century, New York, 1972. Vezi și Thomas J. Schlereth, The Cosmopolitan Ideal in Enlightenment Thought: Its Form and Function in the Ideas of Franklin, Hume and Voltaire, 1694-1790, Notre Dame și Londra, 1977; Eugen Lemberg, Geschichte des Nationalismus in Europa Stuttgart, 1950, pp. 123-127; Joseph Texte, Jean-Jacques Rousseau and the Cosmopolitan Spirit in Literature: A Study of the Literary Relations between France and England during
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
rambursare. Se poate spune că avem de-a face cu o inversare În dinamica relației dintre economisire(atragerea de resurse de către sistemul bancar de la celelalte sectoare) și Îndatorare. Referindu-se la relația dintre economisire Îndatorare și actuala criză financiară, M.Hume și A Sentance (2009) argumentează că procesul de „saturație a economisirii globale” poate fi considerat responsabil de declanșarea fazei inițiale a ciclului financiar ce a generat recenta criză, alți factori ca cei legați de conducerea politicii monetare și percepția reducerii
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
francez, va preciza faptul că scepticismul lui Locke echivalează cu un "nihilism absolut"21. În contextul opoziției față de realism, William Hamilton, ultimul exponent al Școlii scoțiene a lui Thomas Reid, considera în primele decenii ale secolului al XIX-lea că Hume ar putea fi nici mai mult nici mai puțin decât "an illustrious example of Nihilism"*, fără a putea să indice însă locuri precise 22. Tocmai în acest sens negativ Jacobi acuză idealismul că este o formă de nihilism, fiind astfel
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Hessen, S. / 70, 308 Hitler, A. / 166 Hofer, H. / 50, 308 Hoffmann, D. M. / 44, 157, 289, 308 Hofmannsthal, H. /113, 131 Hölderlin, F. / 150, 163 Horkheimer, M. / 120, 242, 244, 294 Hottois, G. / 243, 309 Huizinga, J. / 121, 294 Hume, D. / 30 Husserl, E. / 120, 144, 176, 271, 284, 294 Hyppolite, J. / 209 I Ioan al Crucii / 15 Invernizzi, G. / 74, 309 Isaia / 125 Jacobi, F. H. / 30-32, 34-35, 39, 45, 294, 302, 309, 317 Jaspers, K. / 113, 120, 153
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Cuvânt înainte AnaMaria Ticu este plămădită din aceeași humă legendară nemțeană ca și Împăratul Poveștilor, Ion Creangă. S-a născut, trăiește și slujește în Ținutul Neamț (întâmplare? predestinare?), priindu-i și loc și climat și atmosferă. Cu iubire și umor, profesionalism și dăruire, se dedică zi de zi, cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
arta de a trăi a humuleșteanului. Trăind o viață plină de experiențe ce i-au pus la încercare spiritul și mintea, acordând credit mai mult metodelor sale de a (supra)viețui, neglijăm(ceea ce și el însuși a făcut) făptura de humă a lui Ion Creangă. Chiar dacă sufletește a găsit mereu forța de a merge mai departe, furtunile vieții l-au afectat și trupește. Pe neașteptate, izbucnește o boală necruțătoare, Creangă sesizând prin 1877 prezența halucinațiilor olfactive, caracteristice fazei secunde a epilepsiei
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
răului (desenul de la pagina 54), „care-și împrăștie Iăpturile”, apoi (în desenul de la pagina 58), însăgetat înspre magma străbună, înspre origini, prin câteva schematizări, pentru unele ramuri. Incitantă este viziunea copacului (de la paginile 64-65) cu ramuri-tușe îngroșate îndreptate învolt înspre huma care l-a/ne-a creat, amintindu-ne și de finalul sonetului lui Ion Barbu: „în toamna 145 lui, copacul se-nclină către glie”. Ce e drept, artistul Ionesco ține să precizeze că arborele se simte abandonat. V-amințLți de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
loc pentru cei mici în mijlocul atâtor nume renumite, ruinarea noastră ne-a făcut celebri și pe noi" (v. 49-56). Exposuit mea me populo fortuna videndum, Et plus notitiae, quam fuit ante, dedit. Notior est factus Capaneus a fulminis ictu; Notus humo mersis Amphiaraus equis; Si minus errasset, notus minus esset Ulysses; Magna Philoctetae vulnere fama suo est. Si locus est aliquis tanta inter nomina parvis, Nos quoque conspicuos nostra ruina facit. Între paranteze semnalăm că ar fi de-a dreptul tristă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
soc.sagepub.com, accesat la 20.01.2008). Hlihor Constantin (2001). Istorie și geopolitică în Europa secolului XX. București: Editura RAO. Hobbes Thomas [1651] (1987). Leviathan (introducere și note de C.B. Macpherson [(c)1968]). Londra: Penguin Books (colecția Penguin Classics). Hume David [1777] (1987). Essays, Moral, Political, and Literary. Indianapolis: Liberty Classics. Huntington Samuel P. [1997] (1998). Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale. (trad.: Radu Carp; pref.: Iulia Motoc). București: Editura Antet. Impact strategic (colecția revistei) (2001-2008). București: Centrul de Studii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
glumă, fiul meu. Au trecut vreo două luni de zile cât m-am bucurat de plafonul alb. De câte ori mergeam În baie mă uitam cu drag la „invenția” mea. Într-o zi văd o umflătură pe plafon și o bucățică de humă lipsă. În altă zi, alta. Plafonul de la baie se umfla pe zi ce trece și pierdea aproape zilnic câte o bucațică din el. Eram dezamăgită, alarmantă, Îmi venea să plâng. Când a venit fiul cu familia de ziua mea de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
pe zi ce trece și pierdea aproape zilnic câte o bucațică din el. Eram dezamăgită, alarmantă, Îmi venea să plâng. Când a venit fiul cu familia de ziua mea de nume, plafonul de la baie era pe trei sferturi „decojit” de humă. Nu i-am spus nimic până nu a observat cu ochii lui”minunea”. După ce a ieșit din baie râzând, Îmi spuse: - Ei, mamă, s-a ales „praful” de invenția ta! Ai mai dat-o cuiva? - Nu, mamă, nu am apucat
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Ai mai dat-o cuiva? - Nu, mamă, nu am apucat, că nimeni nu s-a plâns de vreo pată pe plafon, spre fericirea lor. Urmează ca În primăvară să chem pe cineva să-mi curețe plafonul și să dea cu humă și sper ca plafonul să arate alb ca spuma laptelui, așa cum a fost când am dat cu clor. La scriitoarea Vasilica Ilie clișeul umorului diferă de cel clasic, așa cum dragostea este alta, de la un om la altul sau de la
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
fost asemenea o poartă tranzitorie pentru adevăruri matematice. [Î]i lipsește obiectul psyche prin urmare nu psicologie. 25 epistolă (Ed. Lindner). Literatura sub rubrica psicologiei este ne-nsemnată. Unde nu este întrebuințat titlul acolo trebuie căutat. Locke. Despre mintea umană. Hume. Despre mintea umană. Critica rațiunei pure psicol[ogie]. Spinoza. Doctrina despre afecte. (În etica lui) Capitolul despre afecte - o bucată de psicologie. Schopenhauer. Feu[e]rbach, dar nicăiri sub rubrica psicologiei. Englezi. Herbert Spencer, cu rezervă. "Reprezentanții unei direcții mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
între creierul mare și apercepțiunile. Este o cărticică mică. Jessen, 1855. Empiric deși superficial. Psicologia este un semn al decadenței filozofice. Psicologia popoarelor. Doctrina despre însușirile sufletești ale popoarălor. Ceea ce nu-i psicologie în ea este poate mai bun. Locke, Hume, Kant. Principiile (... ) Doctr[ina] despre asociațiunea ideilor. Nu numai despre cugetări, ci de orice ce e o determinare subiectivă înăuntrul conștiinței de sine. Doctrina plină a asociațiunei ideilor trebuie săi cuprindă toate afectele, pasiunile s. c. l. Hume - cercetarea despre
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
bun. Locke, Hume, Kant. Principiile (... ) Doctr[ina] despre asociațiunea ideilor. Nu numai despre cugetări, ci de orice ce e o determinare subiectivă înăuntrul conștiinței de sine. Doctrina plină a asociațiunei ideilor trebuie săi cuprindă toate afectele, pasiunile s. c. l. Hume - cercetarea despre mintea umană. Ideea este determinare internă. Împreunarea mai multor elemente a conștiinței de sine și a legilor ei. Orce element al conștiinței *. Lovită *, aduce o tremurare a elementelor înrudite. Fiecare om are felul său de a asocia și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Nu se știe daca în aceste asociațiuni nu este logică. Animalele. În cadrul de conștiință a animalelor, se dezvoltă încă c-o regularitate mai oarbă și mai spontanee. Pretutindene unde este v-o receptivitate animală. Unde este simțire și închipuire. Logica*. Hume a redus tot la asociațiunea de idei. Cauzalitate subiectivă. Empiria noastră ni dă noțiuni anumite în legătură anumită - astfel o așteptăm întotdeauna. Cauzalitatea joacă în asociațiune o rolă. Sunt idei apriorice a asociațiunii. Sunt schemate. Kant le-a luat în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]