1,549 matches
-
să o plimbe cu caii de purtare. Atunci logofătul Bumbu își dădu părerea că ar putea chema pe Petrică al Smarandei, c-a fost doar căprar la artilerie și a strunit tot felul de cai, încît are să se joace cu iepele. Îl chemară degrabă. Totuși, abia spre amiază porniră. Nadina luă lângă ea pe Titu, pe Raul îl trecu în sania a doua cu Grigore, care o sărută în gând pentru acest gest. După indicațiile lui Grigore, sania Nadinei o luă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
săptămână. Cum ieșiră din Amara, câmpia albă se desfășura în fața lor ca o nesfârșită mantie de hermină, scânteind în lumina soarelui mușcător. Șoseaua tăia o dâră lucioasă, rectilină, pe care sania aluneca vertiginos. Petre, în picioare, puțin plecat înainte, îndemna iepele arar, cu un plescăit de limbă, energic. În sumanu-i cenușiu, cu căciula neagră de miel pe o ureche, părea mai înalt și mai voinic de cum era. Nadina nu mai tăcea din gură, atâta era de entuziasmată. Aci spunea ceva lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poate câteva sute, de-a curmezișul șoselei, o împroșcătură de cerneală pe o colosală coală de hârtie. Flămânde și obraznice, ciorile numai când sania era să dea peste ele zbucniră brusc de pe pământ cu zgomotos fâlfâit de aripi și croncăneli. Iapa înaintașă, într-un acces de spaimă, făcu o săritură în dreapta să se ferească parcă de primejdie, în aceeași clipă Petre o croi cu biciul peste burtă. Durerea o sperie mai tare, încît zvâcni drept înainte, pe șoseaua netedă, într-un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spaimă neroadă... Bine c-am avut un vizitiu energic! Petre își întoarse spre ea fața îmbujorată de bătaia gerului, cu mustăcioara aburită și pișcată de sloiuri, cu ochii mici, sfredelitori, în care se jucau licăriri vii de bucurie. Spuse: ― Apoi iepele-s buiece, coniță, că-s iepe boierești, toată vremea numai odihnesc și mănâncă bine și nu muncesc. Cum să nu le ardă de nebunii? Și scuipă triumfător între crupele pline ale iepelor extenuate. ― Bravo, Petre, bravo! strigă Titu Herdelea, care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un vizitiu energic! Petre își întoarse spre ea fața îmbujorată de bătaia gerului, cu mustăcioara aburită și pișcată de sloiuri, cu ochii mici, sfredelitori, în care se jucau licăriri vii de bucurie. Spuse: ― Apoi iepele-s buiece, coniță, că-s iepe boierești, toată vremea numai odihnesc și mănâncă bine și nu muncesc. Cum să nu le ardă de nebunii? Și scuipă triumfător între crupele pline ale iepelor extenuate. ― Bravo, Petre, bravo! strigă Titu Herdelea, care în sfârșit izbutise a se descotoșmăni
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se jucau licăriri vii de bucurie. Spuse: ― Apoi iepele-s buiece, coniță, că-s iepe boierești, toată vremea numai odihnesc și mănâncă bine și nu muncesc. Cum să nu le ardă de nebunii? Și scuipă triumfător între crupele pline ale iepelor extenuate. ― Bravo, Petre, bravo! strigă Titu Herdelea, care în sfârșit izbutise a se descotoșmăni dintre blănuri și, sărind jos, îl bătu protector pe umăr. Nadina povesti la dejun întîmplarea, completînd-o cu mici înflorituri pe care Titu, galant, le confirmă. Înfloriturile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
șir, se miră. Grigore insistă: ― Ai un sfert de oră. Grăbește-te! Peste un sfert de oră Raul era îmbrăcat. Petre, care ținea încă locul lui Ichim, ridică biciul. Pe când porneau, din capul scării Grigore strigă: ― Ia seama, Petre, cu iepele! Capitotul V FRIGURI 1 Toată lumea regretă a doua zi plecarea subită a lui Brumaru, o comoară de bună dispoziție. Totuși lipsa lui nu împiedică să domnească o veselie atât de deplină, că doamna Pintea, văzând că soțul ei se întinde
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
camion distrus în război. Când cineva încerca să fure harbuji sau zămoși, ne urcam repede pe foișor și băteam geanta de oțel, care suna ca un clopot. Harbuzăria nu era prea departe de casă, iar tata când auzea, încăleca pe iapa Murga și în câteva minute era la noi. Când păzeam harbuzăria, cel mai mult ne temeam de bursuci. Era în apropiere un lăstăriș de salcâmi și alți copaci sălbatici și acolo își aveau ascunzișul. Ieșeau după mâncare și câinii noștri
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Sub îmbrăcăminte, ți le puteai închipui înfășate până la gât în nylonul ciorapilor cu dungă la spate, tot corpul lor o singură pulpă caldă și senzuală. La patruzeci de ani erau femei planturoase, cu sâni minunați, cu șolduri foarte înalte, adevărate iepe în pantofiori delicați de piele neagră și rochii roșii cu fir de lame și guler "gușă de pelican". Pe piept le scânteiau broșe identice: păianjeni cu corp de opal și picioare de platină. Nici ele nu depășiră linia a cincea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
douăzeci de pași până la poartă, a trecut pe lângă mine o femeie foarte fardată, mișcîndu-și șoldurile caraghios sub o fustă imposibilă. Avea brațele pline de lalele galbene. Oricât eram de nostalgică și de fericit-nefericită, i-am privit uimită șoldurile ca de iapă în timp ce, lăsând o umbră neagră CA de gândac, se îndepărta peste câmp, pe cărarea spre foișor. Foarte departe se vedeau pe același drum alte două siluete albăstrii. Am intrat în casă și m-am dus direct în camera mea. M-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dân partea mea dă-te și cu curu de pământ, dacă nu știi să-ți potolești dracii singură... E-he, că de câtă vreme putoarea aia de Niki i-o fi bărbat doar cu numele !... Și e unele nerușinate ca iepele, care are nevoie de bărbat să le potolească. Dân partea mea, atâta pagubă, io, una, am zis bodaproste când am scăpat, însă omu ăla al meu, încă și-acu câțiva ani tot ar mai fi încercat, nu-ți e rușine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să dea vreun amănunt despre ele. Dănilă își aminti și el. Locuiau destul de aproape de casa lor, pe strada Tudor Vladimirescu. Și, într-adevăr, nu le știuse până atunci după numele de botez. Pe mulți îi auzise vorbind răutăcios de ele. Iepele, așa le ziceau. Dar de ce Iepele? Cu un ochi mai închis decât celălalt, instructorul Cerchez ședea aplecat peste catedră de parcă exista acolo, undeva pe tăblia întinsă, un amănunt care îl interesa. După care constata că de fapt nu-l interesează
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Dănilă își aminti și el. Locuiau destul de aproape de casa lor, pe strada Tudor Vladimirescu. Și, într-adevăr, nu le știuse până atunci după numele de botez. Pe mulți îi auzise vorbind răutăcios de ele. Iepele, așa le ziceau. Dar de ce Iepele? Cu un ochi mai închis decât celălalt, instructorul Cerchez ședea aplecat peste catedră de parcă exista acolo, undeva pe tăblia întinsă, un amănunt care îl interesa. După care constata că de fapt nu-l interesează și își îndrepta privirea undeva deasupra
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vadă umblând pe străzi. Și atunci, întorcându-se din vacanță, rămâneau cu impresia că surorile Onofrei se făcuseră nevăzute pentru un timp. Fetele nu se arătau o vreme, dar toată lumea vorbea de ele. Și nimeni nu le zicea altfel decât Iepele. Marilena să fi fost mai mare? Sau Melisa? Una din ele dispăruse la un moment dat pentru mai multă vreme. Lumea spunea că ar fi plecat la facultate, dar cu toții erau siguri că mulți purici n-avea să facă acolo
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
fost la rândul lui solidar cu fiicele sale, indiferent dacă or fi avut sau nu vreo vină. Niciodată un tată nu se leapădă de fiicele sale, nu? În mijlocul detașamentului încolonat, colegul lor, Marcu, tot cu ochii la casa celor două Iepe, se poticnea de călcâiele colegului din față, se dezechilibra și îl împiedica pe cel din urma lui, și tot așa. Instructorul se răstea la el furios: "Marcu! Unde naiba te uiți! Privirea înainte!". De fapt îl înfuriau toți cu curiozitatea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
-o atâta lume!... Care din ele? Auzi ce-ntrebare!... Dansa goală pe masă și casa era plină de bărbați! Stăteau în jurul mesei și nechezau de plăcere! Beți ca niște porci cu toții! Iar ea, cocoțată pe masă, goală, dădea din șolduri, Iapa dracului! Și toți ăia se distrau de mama focului!" Chiar și mama lui Dănilă înclina să creadă că cele două fete Onofrei își făceau de cap. Nu era ea chiar convinsă, dar dacă era adevărat că se dăduseră în spectacol
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cine? De-un necunoscut! Fiindcă ce altceva e un tânăr flușturatic luat de puțin timp în gazdă, dacă nu un necunoscut? Dănilă rămânea pe gânduri... Mâine, poimâine avea să devină bărbat. Urma să tot treacă prin dreptul casei celor două Iepe și nimic nu-l împiedica să se întrebe cum aveau să evolueze lucrurile în viitor. Marilena-Melisa, mai mult femeie decât fetișcană totuși, poate că nu dansase goală pe masă, în casa pedagogului, dar, oricum, sosea pentru ea vremea să se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
arătoasă a unei femei. Melisa purta o panglică înfășurată în jurul calotei pălăriei de pai, înnodată și lăsată să atârne cu capetele până către mijlocul spatelui. Iar la gât își lega uneori o bentiță neagră, precum Katherine Hepburn în Femeia zilei. Iepele se îmbrăcau elegant, ba chiar extravagant pentru acele vremuri. Rochiile lor puteai să le găsești în revistele nu de mode fiindcă reviste de modă propriu-zise nu mai existau -, ci doar cu rubrici de modă feminină, dintr-acelea care făceau tranziția
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nevoie mare, privind fix înainte, fără să vadă nimic nici în dreapta, nici în stânga, și carnea obrajilor, puțină câtă avea, fiindcă Vica era slabă și înaltă, se clătina în ritmul mersului ei apăsat și grăbit. Într-un fel, se asemăna cu Iepele Marilena și Melisa, dar n-avea nici pe departe farmecul lor. Era foarte studioasă. Dar era ea oare cu ceva mai brează? Dănilă sări dintr-un singur avânt gardul proprietății Onofrei de pe strada Tudor Vladimirescu, pe la colțul curții, unde erau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acela? Cam pe la patru ceasuri după miezul nopții sau, cum se spune la noi, după al doilea cântat al cocoșilor. De ce atunci și nu mai devreme sau mai târziu? Pentru că atunci îi somnul mai dulce și atunci o mâncat lupoaica iapa, cum se spune. Abia m-am abținut să nu râd și să-i spun: <Bravo, Toaibă!Ă 27 Acum, spune-mi dacă ți-ai făcut un plan, pe unde poate fi atacat obiectivul? Asta-i treabă cu dichis. Doar nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și la văcăritu cindzăci de vite: vaci, boi și doudzăci de cai, iepe... Așijdere, să aibă a scuti și o pivniță aice, în târgu Iași... de toate angăriili. Osăbitu, m-am milostivitu... pentru dzece liudi (oameni), și doi vieri (lucrători la vie), și un văcariu, și doi argați... să fie în pace de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce fac... Apoi, văzând că prin văzduh se cerne atâta pulbere de argint, am ieșit să culeg și eu oarece din ea... Măcar cât să am ce lăsa moștenire... “Asta-i taman ca în zicala ceea: Bate șaua, să priceapă iapa” - m-a luat în primire gândul de veghe. “Poate vrei să fii mai limpede?” “El ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te afli
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în târgul Ieșilor... am iertat-o... numai vinitul... dintr-această pivniță să fie pentru lumini și de untdelemnul de candile la... mănăstire Sinai și la sfintele moaște a marei mucenițe”... Apoi “Când s-ar întâmpla a fi o sută de iepe cu cai și o sută cincizeci vaci cu boi, nici un ban pe aceste bucate să nu dea”... ― Se înțelege că, pentru aceste înlesniri, “Și rugătorii noștri, călugării de la acea... mănăstire Sinaiu să aibă datorie a ruga spre Dumnezeu pentru ca să-ș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui Lucoci s-a sculat și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut, și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin, dinaintea soborului și a vătașilor și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și cinci fălci de vie la Cotnari...și două fălci de vie la Iași, la Șorogari; și trei vii... în satul Fântânele... o vie... la Galați,... și o pivniță cu casă,... înlăuntrul Iașilor, și 200 de oi și douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal de călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi, și douăzeci vieri, și nouăzeci mătci cu prisacă... toate aceste sate,... cu tot venitul... să fie sfintei mănăstiri danie și milostenie”. ― Altfel spus, o biserică ale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]