19,061 matches
-
sub cetini, / Veniră-n fugă-atunci prieteni. Când mă trezisem ca din vise, / Văzui c-o strună-ncărunțise. («Harpa” VRF, 160). Când și când, poetul este atras și de conjugarea „paradoxurilor planetare”, dar în inconfundabilul său mod liric: Prin văi cu ierbi de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În Iesul acesta de pînă acum trei ani, Rodion a vrut să trăiască. E un obicei pe care-l au oamenii și Rodion voia viața, cum o vrea firul de iarbă ori pasărea de cer. Fiul unui popor cu perciuni și cu halat, care trăiește asimilîndu-se rimei, pietrei, omului, moșiei - forță lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei... Rodion a sucombat. Era matur. Poate că
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
În plus, Steuerman avea să lupte cu personalitatea lui evreiască și cu scrisul lui dureros românesc". Altădată, în gazeta Lumea evreie din februarie 1919, evocă, cu penel de poet, cimitirul evreiesc din Iași. Să reproduc un fragment: "Printre pietre crește iarbă și locul pentru vis e bun. Urci pe cărărui în umedă liniște. Primăvară a spart bășicile cu mirosuri și-și vădește trupul gol, în umerii de crin, în pletele de toporași negri, în buzele de garoafe și în buricul cu
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Dacă lirismul fiziologic pe care l-am semnalat oglindește evoluția ființei an sine, lirismul dublu, modern-traditionalist, probează evoluția ființei sociale: " Cerul fardat cu idei/ cu simfonii/ care bat cămpiile cosmice. Veacuri esențiale/ am intrat pe drumul de țară/ printre bețiile ierbii/ la mine an sat...// E o dulce lumină care ma loveste-n rețină/ un bob de sudoare care mi se-aruncă an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
total/ pentru care azi sânger") din Măreția frigului până la soldatul zăcând pe câmp ăntr-o baltă ănrosită raportând impersonal situația ănfrângerii pedestre a celui ce fusese "eroul liric" al ănaltelor zboruri ("Cum stiti cu toții, căzusem de pe cal,/ și nemișcat stăteam an iarbă șiroind an sânge", Nod 12) se ăntinde o traiectorie lirica tragică. Este istoria unei prăbușiri icarice ăntr-o lume bruegeliană devenită malefica și terifică, totodată, cu orizontul strâmt că un tunel oranj inundat de o ceață luminiscenta și compactă, pe un
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
porcului" sau "fasolii" (cu consolarea că tot dădea mâna peste pruni, așa că țuică s-a ănlocuit - orice, dar nu poate lipsi, acolo, "tăria"! - cu extrase din borhoturi mortale); iar puținele vaci rămase sau orătăniile ași caută cu disperare oaze de iarbă pe marginea prăfuita a străzilor amenajate, prin haotice lucrări "edilitare" - dar independente de edili! -, cu gropi, pietroaie, mal rămas "de la inundații". Chiar dacă vechiul context era mai ănverzit decât astăzi, totuși ămpătimitilor de "munte" și, oricum, doritorilor de intens ozon, le
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
formația să, în Franța și Elveția, recoltînd mari succese. De acum încolo, cam o dată la doi ani, soții Brauner capătă aprobare de pașaport pentru plecări în străinătate. În 1979 îi apare, greu mutilat de cenzură, volumul Să auzi cum crește iarbă. Noica, citindu-l, i-a scris, în februarie 1980, din Păltiniș: "Dragul meu Harry. Ți-am citit cu mare sete și cu multă mirare cartea. Este o carte nebună și adevărată, așa cum ți-a fost viața. Cartea ta nu are
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
înainte de-a culege un fruct dintr-însul: "Trebuie să-mi învăț moartea cîte ceva despre mine/ în nopțile tulburi cînd scriu/ cu aceeași încrîncenare cu care as urca muntele/ fericit că mîrîi aceia care făceau dragoste în cimitir/ pe iarbă verde ca să umilească moartea./ Voi vă uitați în biografia mea controversată/ prin o mie de ferestre/ ne suspectam unul altuia spaimă frînghia din jurul/ gîtului oxigenul/ plecăm din noi ne întoarcem în noi/ zilnic aduc dovezi despre inima mea/ transformată-ntr
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
hieroglifa a Neantului, o răscruce a limbajului cu Absolutul, ci o nostalgie a existenței, un rest al său, tînjind după întregul ce-a fost ori ar fi putut fi. Printre stihurile dezabuzării abstractizate, vitalitatea țîșnește sloboda, aidoma unor fire de iarbă din crăpăturile asfaltului. Biruie datul temperamental al poetului. Între poem și trăire are loc o luptă surda, biruința poemului nefiind decît o victorie à la Pirus. Viața decimata revine sub chipul invincibil al "uimirii", sorginte deopotrivă a poeziei și a
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
este pur conjuncturala, contextul poetic nu mizează pe factorul calitativ al sensibilității așa cum prea direct formă poemelor ne invită să credem, ci pe acumularea uriașă de imagini și obiecte pe care gestul eroic al poetei le parodiază pînă la exces: "Iarbă m-a trădat/ a răsărit pe dalele Casei Scînteii la etajul șapte... Soarele m-a trădat/ a luminat deopotrivă gunoaiele și zăpada". Efectul e lugubru cel mai adesea și poeta se teme de eșec, autoportretul femeii ("Atît de muncita (...)/ jupuite
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
atâta cât este, în cele mai valabile pagini, poezia, și acum, în mileniul trei, dincolo de mode și de timp, tot duh și adevăr (estetic, ontologic) este. S-a spus! De copil am locuit în chip poetic pe pământ, frate cu iarba de acasă, cu osicanii din Osicata mea, cu cei interziși, cu hărțuiții și damnații, cu exilații și cu morții - atunci când duhul adevărului plana gol-goluț te miri pe unde, razna peste arse miriști ceapiste, razna peste fâșia ezitant-șerpuitoare a Oltețului nostru
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
și iar în picioarele porcilor. Și iar repusă, de fiecare dintre noi, cu fiecare vers, cu fiecare cuvânt nesmintit, la locul său, în capul unghiului. Ție mă rog lui Dumnezeu, ba prin suspine negrăite, ba prin versuri, ba pre limba ierbii de acasă, din Osicata mea. Ție mă rog lui Dumnezeu, piatră din capului unghiului: A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile și au bătut în casa aceasta, în țara aceasta, în Europa aceasta din Osicata mea, dar
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
în anul 1980, a fost adus un croitor cu aplecări de vraci și pus să vindece lumea. Doctorii susțin că acesta primea un cortizon puternic din străinătate, la care medicii din țară nu aveau acces, pe care îl turna în ierburile lui. Când a simțit că se împute treaba, vraciul Kozac, a cerut să plece în Canada ca să obțină niște medicamente și dus a fost. La Fundeni au venit băieții în negru și au ridicat toate actele, iar în urmă au
Dramă pentru Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24894_a_26219]
-
au așteptat ore în șir în picioare și au trecut pe la moaștele Sfintei Parascheva, pelerinii s-au odihnit pe unde au putut. Unii au prins un loc în catedrală, alții au stat în corturi sau chiar în curtea Mitropoliei, pe iarbă. Unii dintre ei au venit chiar de marți seară și sunt din toate colțurile țării, informează . Joi, zece persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, iar până acum în jur de 80.000 de oameni au trecut deja pe la racla
Peste 20.000 de pelerini au petrecut noaptea în frig pentru a ajunge la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/24935_a_26260]
-
aveau ceva inaugural, în acest mijloc de mai, care depășea încet, dar sigur, frisoanele iernii, inaintând spre vara continentală. Bulevardele sau arterele cu nume din trecutul nostru comun erau policrome, de la griul platanilor la rozul delicat al florii castanilor, de la iarba fragedă la hainele de bun-gust ale trecătorilor. Festivalul Internațional Primăvara poeților, coordonat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, s-a desfășurat tot în acele zile. Festival cu o mare diversitate de nume, unde i-am revăzut pe colegii noștri din Iași
Chișinău, primăvara unui alt început by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2495_a_3820]
-
sau ultimul răgnet de jale al lui Minune. Genial este faptul că numele melodiilor sunt traduse și în limba engleză. Astfel ajungem să a vem numele unui album "Academy of Manele" sau melodii precum "Sunt șmecher/ I'm so cool", "Iarba Verde Marioară/ Green Grass Mary". Prețurile piperate s-ar putea totuși să nu le asigure lovitura vieții celor de la Apple, dar cine știe poate scoate Salam o nouă nebunie la evenimentul de lansare a iPhone 5 și atunci să te
Strategia Har-Cov: racolează români pentru maghiarizare forţată () [Corola-journal/Journalistic/25036_a_26361]
-
care umple oglinzile caselor și tăcerile nopților. Viețile din jur, în care câte unul mai filosofează aiurea - după manualul de marxism, se înțelege - sunt despre lucruri mici. Feluri de mâncare, așezarea la rostul fiecăruia, el mașină, ea casă, escapade la iarbă verde și câte-o dragoste tovărășească, fără multă poezie. Un șoc mult absorbit în sine le însoțește pe fiecare din fetelefemei care intră în rotativă. Se indignează, dar consimt. Un fel de Meșteșugul vieții, al lui Levin, dar trăit în
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, la cotul nopții șuie, atârnat. oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Urla un lup cu promoroacă-n glezne, Mâine, mustața dealului trosnea, pe strada desculță, pierdută
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
curbase sub legănarea ta E o tristețe ce-mi inundă chipul, și doar greierii coborau pe poteci, se duse mâine dincolo de ieri, ascultând pietrele cu șoapte de nisip nici tu nu mă mai prinzi într-o privire, răsfoit prin ceaslovul ierbii. nici tu nu mă mai mori printre păreri. Desenasem chipul tău, Ploua imens pe-o margine de tine, pe lumina crengii cu ochi de dimineață. ploua imens la streașină de sân, Florile plecate-n vacanță, se spânzurase cerul într-un
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
strig, plânge vântul Tu semeni cu marea și drumul se împiedică în copacii când noaptea-i aruncă în colțul buzelor cu zâmbet prelung o eclipsă de lună. și amurg tocit la ferestre. Printre clipele tale își trec statuile Rămâne portretul ierbii, cuvintele urcând înspre tăcere, cules pe falangele greierilor, ca niște nave de lemn cu mirosuri de cataclisme, 15 D Lestine iterare încât vestigiile cărnii tale - CÂNTEC potop de trandafiri peste arhipelagul ochilor mei - ridică zvonuri de insule abandonate, Mergeam încet
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
înnoptând pâlpâirea rugăciunii Doamne, fă-mă dor pe frunză,picurate în mireasma genunchilor. ca să mă reazim de gândul copacului, retras în ploaia din pleoape. NU MAI AM ÎNVELIȘ Doamne, fă-mă dor pe călcâi, Nu mai am înveliș, să mângâi iarba nu mai am înfățișare, tocită pe sandaua din osul drumului. nu mai am miez de foșnet. Doamne, fă-mă dor de tine, Bate inima copacului să mă curb în pântecul pământului din frunza cu care mă dojenești, ca să înțeleg de ce
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
plantați 8.000 de pomi, cinci hectare de gazon, au fost amenajate trei coline, un lac artificial care are 25 de izvoare, iar aleile sunt pietruite după model englezesc, rolul lor fiind unul decorativ, vizitatorii fiind invitați să meargă prin iarbă. Amenajarea parcului s-a făcut păstrând atmosfera medievală. Prin această amenajare parcul este singurul din București unde se pot organiza picnicuri. Aici se află și căteva bucăți recuperate de la Mănăstirea Văcărești, care o parte vor fi expuse într-un lapidariu
Se întâmplă şi la noi minuni! Şi sunt chiar la doi paşi de noi, în sectorul 4! Vezi o galerie foto cu cel mai modern parc din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25476_a_26801]
-
dezvăluirii de mistere acolo unde o privire de suprafață ar distinge numai rutină. La început a fost ploaia. Ploua de câteva zile și, în apropierea bisericii Congregației Resurecției, apa brăzdase canale adânci, prin care ajungeau din pădure bețe, fire de iarbă și conuri mici. Îmi plăcea să stau în locul acela. Apa bolborosea pe pietrele luate de pe drum, pâraiele se uneau într-unul iute, care curgea mai departe, în jos, pe strada Gomólka, tăind apoi strada Chrzanowski și vărsându-se în cele
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
oare, un proiectant, iar el n-a luat rigla să măsoare, să calculeze simplu ce și cum?! Și tot de-ale Bucureștiului: prin orice modestă localitate ai trece, observi că localnicii se străduiesc să-și îngrijească așezarea: de pildă, plantează iarbă în rondurile de pe marginea drumului. Numai în București, nu! Bulevardul, când înaintezi de la Universitate spre Romană, pe partea stângă, aceea care e „modernizată”, zace în neorânduială: ronduri cu brazde de pământ în care, eventual, au răsărit buruienile. Nu se găsește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
e, fără îndoială, un transfer de tandrețe în această scriitură diafană de peisaje): „E iarăși vară, iarăși cald,/ Și sara-s blînzi zefirii,/ Și-i iarăși lacul de smarald,/ Și-n floare trandafirii.//...// Vom însera pe cărărui,/ Vom sta pe iarbă verde,/ Și, ca și-n vremea de demult,/ În noapte ne vom pierde” etc. (E iarăși vară). Lovinescu, care-i face onoarea cîtorva rînduri în Istorie (ceea ce se cuvine remarcat ca mare galanterie, căci, după D. Micu bunăoară, Ada e
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]