753 matches
-
renovări din anii 1955-1959, i se datorează adosarea pridvorului deschis sudic (altă ușă se găsește pe latura apuseană), înlocuirea șiței clasice cu țiglă, învelirea turnului-clopotniță scund în tablă (reînnoită în 2008) și tencuirea suprafeței interioare a bârnelor, urmată de împodobirea iconografică a suportului mural rezultat; ultimele reparații s-au desfășurat în anul 2000.
Biserica de lemn din Valea Mare de Criș () [Corola-website/Science/327270_a_328599]
-
intelectului și întelepciunii. Este invocat și onorat la începutul ritualurilor și ceremoniilor ca Patron al Literelor în timpul perioadelor ce implică scrisul, examene, proiecte etc. Mai multe texte conțin asociate cu nașterea sa și scot în evidență și explică particularitățile sale iconografice atît de distincte. Ganesha apare ca o zeitate distinctă în forma cunoscută în secolele 4-5 en, în timpul , deși există și mărturii vedice și prevedice . Popularitatea sa a crescut repede și a fost inclus chiar în primele cinci divinităti venerate în
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
din India încă din secolul 6. Figura pe care o vedem în dreapta este tipică pentru statuile lui Ganesha din perioada 900-1200, Ganesha devenind de acum o zietate independentă cu proprii săi adoratori. Acest exemplu scoate în evidență câteva din elementele iconografice commune tuturor reprezentărilor. O statuie aproape identică a fost datată de către Paul Martin-Dubost 973-1200, iar o alta ca aparținând secolului 12 de către Prapaditya Pal . Ganesha are capul unui elefant și o burta foarte mare. Aceasta statuie are patru brațe , ceea ce
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
Ganesha ține de obicei o bardă sau un instrument de dresare a elefanților, un fel de țepușă(en: ), într-una din mâinile de sus și o frînghie lasou în cealaltă mână din partea de sus. Influența acestor vechi constelații de elemente iconografice poate fi regasită și în reprezentările contemporane ale lui Ganesha. În formele moderne, singura variație a acestor vechi elemente este aceea că în mâna dreaptă de jos nu ține colțul de fildeș ci este mai degrabă întoarsă către privitor într-
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
reprezentat și de trei linii orizontale. Ganesha Purana arată ca "tilaka" poate fi reprezentată și printr-o semilună pe frunte. O formă distinctă a lui Ganesha, numită Bhalachandra (IAST: bhălacandra; "Cel care are Luna(semiluna) pe frunte") include acest aspect iconografic. Ganesha este uneori descris ca având culoarea roșie. Culori specifice sunt asociate diferitelor sale forme sau aspecte. Multe exemple de asocieri ale culorilor cu diferite forme de meditație sunt descrise în Sritattvanidhi un tratat de . Spre exemplu alb este culoarea
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea s-a făcut în 1947. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03372).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
Două console cu volute sustin o cornișă corintică cu zece modilioane: intermodilioanele sunt ocupate de capete sculptate ce reprezintă doi tritoni, pe Helios, Heracles, Apollo, un cap uman neidentificat, două Victorii înaripate și o pajură. Niciun element din acest program iconografic nu poate fi legat direct cu ideologia din vremea Tetrarhiei. Camera templului este acoperită cu arce semicirculare, realizate din trei rânduri de plăci fixate cu grijă și sculptate pentru a forma un tavan casetat: decorul sculptat cu capete umane și
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cei mai activi dintre cei care s-au mobilizat în vasta operă educativă pentru ridicarea maselor. Printre proiectele sale, s-a numărat și acela al deschiderii unui muzeu la Reghin, motiv pentru a aduna un important material etnografic, istoric și iconografic. Proiectul avea însă să se concretizeze mai târziu, dar la Maiorești unde se afla sediul colecțiilor. Întors în comuna natală construiește Școala primară cu clasele I-IV cu predare în limba română, cea mai importantă realizare a sa. Tot în
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
cele de la televizor, reclame, filme, reviste, desene animate etc. Totuși,în istoria culturii arabe ilustrarea nu a avut un statut de care cultura occidentală se bucură. Douglas și Malti-Douglas discuta despre revistele de caricaturi,ca fiind strâns legate de modurile iconografice occidentale de comunicare, pe când în civilizația arabo-islamica imaginea este cea intuita iar cuvintele sunt sacre. Așadar,ilustrațiile sunt legate de religie în Occident,spre deosebire de ilustrațiile arabe care nu au legătură cu religia. Coranul interzice ilustrarea pictorială a profetului Muhammad,pe când
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]
-
timp. Iată tablourile sale - adevărate epure ale istoriei artei ori „muzee portabile”, à la Duchamp -, luând forma unor caroiaje ce amintesc de picturile lui Mondrian, saturate nu de culori pure, ca-n pânzele olandezului, ci de realități identificabile unor „nuclee iconografice”. Privindu-le, simți cum în cuprinsul lor istoria artei pulsează aidoma unui organism viu. Privirea ce străbate suprafețele pictate, caroiate, recunoaște - ca pe niște bune cunoștințe ori vechi prieteni - pe Luther, cel pictat de Cranach, ori pe Rafael, care s-
Cătălin Bălescu () [Corola-website/Science/330906_a_332235]
-
a murit. S-a născut în orașul Kyzikos din sudul peninsulei Kapidağ. Din picturile din perioada sa de început se observă că a continuat tradiția miniaturii aducând unele inovații, iar picturile din perioadă târzie a creației sale au schimbat formele iconografice și apropierea de pictura pe pânză, îndepărtându-se aproape complet de stilul miniatural. Picturile sale in care trăsăturile miniaturale si aplicarea luminii, a umbrelor cat si a regulilor specifice artei din vest sunt combinate si de aceea sunt interesante întrucât
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează frescele originare ce au fost realizate, după 1825, de echipa zugravului Manole - Dinu, ajutat de calfele Dumitru și Dumitrașcu. În Gorj, reprezentarea unor ctitori pe fațadele lăcașului de cult constituie o formulă iconografică specifică. Procedeul cunoaște o relativ largă răspândire, după 1820 el depășind granițele unui fenomen strict local. În prezent, biserica zace abandonată la cca 2 km de Cojani, pe locul vetrei vechi a satului, aproape de malurile Gilortului. Recent, a fost dezgropată
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
intrările, interiorul sunt în stil gotic. Din ornamentația bisericii și din unele urme de steme rămase se presupune, că maistrul constructor este originar din Italia. Altarul datează din anul 1675, reprezentând scene din viața sfântului protector, Ioan Botezătorul, precum și scene iconografice caracteristice marilor sărbători bisericești: Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Nacela din interior este decorată cu o boltă cu casete care înlocuiește bolta caracteristică goticului, distrusă cu ocazia invaziilor tătarilor. Există 104 casete, pictate în stil renascentist popular, cuprinzând motive florale ce
Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Botezătorul” din Delnița () [Corola-website/Science/334940_a_336269]
-
(n. ? − d. ?) a fost un pictor de biserici din secolul al XVI-lea. Este cunoscut în special pentru contribuțiile sale la realizarea frescelor de la mănăstirile Curtea de Argeș și Dealu. Zugrăvirea bisericii s-a terminat în decembrie 1526, dar programul iconografic al zugravului Dobromir, în prezent poate fi doar aproximat. În 1860, pictorul Gheorghe Tattarescu a realizat câteva desene și schițe la Curtea de Argeș reunite în "Albumul național", care pe lângă imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare, copiază tablourile votive din interiorul bisericii
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
un document de danie din 1 martie 1666. A avut trei copii cu Vasile Lupu: Ștefăniță (1641 - 1661), Ioan (? - 1648) și Alexandru (? - 1648). În 1659, Ștefăniță devine domn al Moldovei sub numele de Ștefăniță Lupu. Imaginea Doamnei Ecaterina este reprezentată iconografic pe spătarul jilțului domnesc aflat în naosul bisericii Mănăstirii Golia din Iași, precum și în tabloul votiv de la Mănăstirea Hlincea, alături de soțul și fiul ei. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
bizantina de astăzi a încăpățânatului academician aduce afront și stupefacție spațiului proteic și depersonalizat al Dâmboviței post nord-coreeană. Sorin Dumitrescu va propune astăzi cuhnia de la Mogoșoaia drept centru polemic și asimetric al discursului său. Zidurile cuhniei expun componentele splendidului proiect iconografic destinat bisericii noi a Sfintei Mănăstiri Piatră Scrisă. Fiecare bucată din această „zidire nezidită“ inspiră evlavie. Parcă ar fi bucăți timpurii de ruină nedărăpănata din statalitatea noastră care n-a fost încă să fie. Foișorul, prin lucrările expuse acolo, spune
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
realizarea lor s-a făcut începând din anul 1870 ("Isus Împărat ceresc") și 1873 ("Sfinții Nicolae și Dimitrie"). O singură excepție iese în evidență, "Învierea lui Isus" care este datată în anul 1881. O constatare importantă din punct de vedere iconografic în ce privește complexul de picturi murale de la Săcele, este înlocuirea în totalitate a reprezentărilor de tip bizantin cu motive ale iconografiei occidentale. Există doar trei excepții întruchipate de trei icoane ale Adormirii Maicii Domnului. Izvoarele cele mai prolifice de inspirație ale
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
-lea î.e.n. pe care sunt prezentate femei cântând la „aulos” (flaut dublu) la un banchet de bărbați. Totuși, se pare că pe acel vas nu este prezentată o realitate spartană din epocă, ci doar o simplă reprezentare a unei teme iconografice. Prezența în pictura respectivă a unui demon înaripat, a vegetației și a unui altar poate lăsa să se creadă în mod egal că este vorba de un banchet ritual în onoarea unei divinități locale legată de fertilitate, cum ar fi
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a raportat la pictură din Bolnița Bistriței, poate cea mai originală mostră de
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
H. Catargi, Nud pe șezlong Studiu pentru Neagoe Basarab de Arthur Verona (1868, Brăila - 1946 București) îl prezintă, în maniera picturii votive, pe Neagoe Basarab în postura de voievod-ctitor. Pictura ni-l relevă pe domnitor într-o postură inedită, chiar dacă iconografic subiectul este mai mult decât împământenit. Diferența se simte în gândirea portretului, care, în comparație cu viziunea clasică, ne prezintă un Neagoe Basarab într-o postură accentuată de servitudine față de creația omului și a lui Dumnezeu, Biserica. Cel mai probabil, studiul face
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
fi evidențiate următoarele teme: apariția icoanei și a picturii în Biserică, teologia icoanei, prevederi canonice, juridice și ermineutice privitoare la icoane și pictură bisericească, icoana în cultul ortodox, icoana în viața creștinului ortodox, icoana în școală, pictorul de icoane, tradiția iconografică românească; actualitatea, importanța și necesitatea sfintelor icoane pentru viața și misiunea Bisericii astăzi. În acest context, facem precizarea că în anul 2017 se împlinesc 1230 de ani de la întrunirea Sinodului VII Ecumenic (Niceea, 787), care a condamnat iconoclasmul și a
BOR: Anul 2017, anul apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103685_a_104977]
-
în Biserică, potrivit crestinortodox.ro. Astfel, prin Tradiție, magii de la Răsărit, au fost în tot acest timp, "foarte prezenți" în cultul și viața Bisericii. Ne vorbesc despre magi Sfinții Părinți în tâlcuirile și omiliile lor la Evanghelia după Matei, reprezentările iconografice, dar și imnografia. Magi sau împărați? Atât în Vechiul cât și în Noul Testament cuvântul mag are sensul de "magician", "vrăjitor". Sfanțul Iustin, Origen, Sfanțul Augustin, Sfanțul Ieronim găsesc același înțeles în cel de-al doilea capitol al Evangheliei după Matei
Misterul celor trei magi, martorii nașterii lui Iisus Hristos by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101562_a_102854]
-
unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit.Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și al altarelor îndepărtate. Pe unele dintre ele se găsesc inscripții care menționează faptul că au fost dăruite bisericii. La sfârșitul sec. al XVIII-lea și la
Biserica Neagră din Brașov, RECORDURI. "Mărgăritarul" din inima orașului, cea mai mare clădire de cult din România () [Corola-website/Journalistic/102099_a_103391]
-
cea mai cunoscută reprezentare a Cinei cea de Taină este cea realizată de Leonardo Da Vinci, însă această reprezentare nu este corectă din punct de vedere istoric, conform lui Urciuoli. "Pictura lui Leonardo își are originile în secole de coduri iconografice. Reprezentând sacralitatea euharistiei, Cina cea de Taină are un puternic substrat simbolic care nu ajută la reconstituirea istorică a momentului", a mai comentat Urciuoli. Adunând date istorice și indicii din opere de artă paleocreștine, așa cum sunt picturile murale din catacombe
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
UNESCO, fiind considerat „unul dintre exemplele cele mai remarcabile ale apogeului expresiei artistice baroce din Europa Centrală”. Potrivit evaluării ICOMOS a acestui patrimoniu, „ridicarea de coloane mariane (ale ciumei) în piețele orașelor este un fenomen post-Tridentin exclusiv baroc”. Baza sa iconografică provine din Cartea Apocalipsei. Se presupune că modelul său de bază este coloana din Piazza Santa Maria Maggiore din Roma, ce datează din 1614. Acest monument a reprezentat pentru orașul Olomouc rezultatul unei munci a mai multor artiști și meșteri
Coloana Sfintei Treimi din Olomouc () [Corola-website/Science/336203_a_337532]