770 matches
-
stilului baroc. În interior se remarcă șase fresce (patru cu scene biblice, iar celelalte două cu scene istorice), așezate pe boltă și executate în jurul anului 1845 de către pictorul Nicolae Alexici care în anul 1863 realizează și pictura iconostasului. Sculpturile de pe iconostas aparțin sculptorului Mihai Ianici. În sanctuar se află o icoană operă a meșterului Ștefan Tenețchi, reprezentând pe Maica Domnului. În biserică sunt păstrate cele mai vechi steaguri ale breslelor din Arad. În biserică se află mormântul lui Sava Tekelja (1761-1842
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
și Tusa. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu două uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte, două la biserica bărbaților și două la altar. Turnul era protejat de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
două sfeșnice de lemn, una cădelniță de alpaca. În altar se mai află una cruce pe altar și una de mână, 5 rânduri de ornate bisericești, 3 stihare, una lădiță pentru lumini și un clopoțel.”" "„Biserica bărbaților/naia: aici este iconostasul de lemn cu 2 intrări. Una strană pentru cantor, unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed 1671, Strașnic de Blaj cu cirilice
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
cel inițial, translat spre apus pe linia de acum. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, a fost și el deplasat spre apus în 1867, lărgind nava cu mai bine de un metru. Pridvorul este zidit din cărămidă la 1867. Peretele iconostasului și proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis în jurul crucii de sub boltă. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungînd în dosul altarului la mai mult de un metru de la nivelul pământului
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
construcția a fost acoperită cu „ostrețe”, adică cercuită, și apoi tencuită, atât pe interior câtși pe exterior, cu scopul de a imita bisericile de zid din zonă. A fost adăugat pridvorul de zid și probabil turnul. Proscomidia de zid și iconostasul precum și întreaga zugrăveală interioară și exterioară datează de atunci. Peste o parte mai ștearsă a pisaniei vechi au fost adăugate informații despre o reparație mai nouă: "„Renovată în anul 1976 preot paroh Petre Ionescu, consilier Banu Constantin, din îndemnul loc.
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este terminat poligonal, în cinci laturi. El este separat de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu liber, deschis sub boltă, în jurul crucii. Întreaga construcție de lemn stă pe un mic fundament zidit, care preia denivelările de teren. Structura bisericii este construită din bârne bine fasonate, încheiate la colțuri
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]
-
și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax. Dintre veleitățile artistice se remarcă în primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
modernă. Ferestrele sunt puține dar mărite în perioade anterioare, cu excepția ferestrei dinspre nord-est, rămasă în dimensiunile sale originale, în altar. Altarul se remarcă prin cele două nișe laterale și terminarea în ax. Este demn de remarcat pentru valoarea să artistică, iconostasul, de la mijlocul secolului 19, mai ales crucea cu cele două molenii laterale susținute de balauri. Structura bisericii păstrează la stâlpii pridvorului și stenapii laterali câteva elemente decorative. Cercuiala rămasă pe pereți provine de la o tencuire exterioară ulterioară, probabil de la mijlocul
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
unor grinzi, având la margine o tăietură longitudinală. Cheia bolții semicilindrice este o scândură pictată, reprezentând central o înlănțuire de romburi monocrome egale, iar marginal se desfășoară o suită de arce de cerc paralele. Biserica nu este pictată pe interior. Iconostasul este lucrat după tradiție dintr-un singur lemn, cu pictură naivă, înfățișând scene precum „Cina cea de taină”, „Sfântul Nicolae” sau cele 12 praznice ortodoxe. Picturile au fost executate de călugări-zugravi de la Schitul Durău. Muzeul adăpostit de biserica de lemn
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
însă la arhitectura gotică. Lăcașul, acoperit integral cu șiță, este lipsit de turn; clopotnița a fost elevată separat. Dintre reparațiile care s-au adus bisericii, cunoscute sunt cele din anii 1913, 1963 și 2007. Ansamblul pictural interior, finalizat odată cu montarea iconostasului, este semnat, potrivit inscriptiei rimate a tâmplei, de „popa” Simion Zugravul din Pitești: „1779 septemvrie 17. Valuri multe rădică furtuna pă mare, mai vârtos gându omului întru lucrare, nu atâta grija și frica începutului, cât grija și primejdia sfârșitului, fiece
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
păstrând hramul „Cuvioasa Parascheva”. Corpul bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785. Lângă biserică se află „masa moșilor” care datează din
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785. Lângă biserică se află „masa moșilor” care datează din secolul XVIII.
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe iconostas și cele două tronuri: cel al Maicii Domnului și cel arhieresc. În anii 1988 și 1989
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe iconostas și cele două tronuri: cel al Maicii Domnului și cel arhieresc. În anii 1988 și 1989, pictura bisericii a fost restaurată din nou de către pictorul autorizat Ion Neagoe din București ajutat de Viorel Țigu și Ion Bădilă din Timișoara. În
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
m creându-se astfel camera pentru decedații care sunt așezați aici, până la momentul înmormântării lor în cimitir. În față s-a construit un cerdac pentru cele trei clopote: două executate la Baia Mare, iar cel de al treilea cumpărat din Grecia. Iconostasul este făcut din lemn de cireș, identic cu cel de la Fundația "Emil Gojdiu" din Budapesta. Pictura a fost executată în anii 2010-2011, de către pictorița Rita Aldea. Capela și-a păstrat hramul pe care l-a avut la început: Nașterea Sfântului
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
1608-1629), episcopii Mitrofan al Romanului, Efrem al Rădăuților și Iosif al Hușilor. Una din puținele descrieri păstrate ale acestei mănăstiri este cea făcută de Paul de Alep în 1655 care spune că a văzut „o biserică frumoasă” și că „fiecare iconostas are icoana Sfintei Ecaterina și celelalte icoane. Ușile altarului și chipurile apostolilor au fost făcute în Rusia. Pe zidul ușii bisericii se văd picturi înfățișând muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai, mănăstirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
drumul continuă de-a lungul străzii Floriańska și intră în Piața principală ("Rynek Glowny"), cea mai mare piață medievală din Europa. Pe partea stângă, în colțul de nord-est este Bazilica Sf. Maria, care are cel mai vechi și mai mare iconostas gotic din lume. În centrul Pieței, înconjurat de case dispuse în șir (kamienice) și reședințe nobiliare, se află Sukiennice, (Hala postăvarilor) construit în stil renascentist, flancat de Turnul Primăriei ("Wieża Ratuszowa").
Calea Regală din Cracovia () [Corola-website/Science/329241_a_330570]
-
pe pereții și pe bolta vechiului naos. Suprafețele porțiunilor adăugate în anul 1810 au rămas zugrăvite simplu până în anul 2001, când biserica a fost pictată în naosul nou și în altar. În anul 1985 s-a pus în biserică un iconostas nou, sculptat, iar când s-a pictat biserica a fost vopsit cu bronz auriu. În anul 2002, biserica a fost reparată în exterior, în partea stângă s-a construit o sacristie, s-a introdus încălzire centrală, s-a schimbat țigla
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Municipiului București. Piatra de temelie a fost pusă în 23 august 1935 și structura a fost terminată complet în 15 noiembrie 1938. Apoi munca s-a oprit din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial, dar a fost reluată între 1946-1959. Iconostasul din marmură și alabastru, cu icoane din mozaic, a fost făcut între 1952-1959, în urma planurilor arhitectului Ionescu-Berechet și cu contribuții ale artiștilor Ion Dimitriu-Bârlad, Constantin Baraschi și Mihai Wagner. Între anii 1956-1960, a fost închisă de către autoritățile comuniste, arhiva a
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, deschizând și o școală de pictură în clădirea teatrului. Virgil Simonescu a realizat în perioada 1908-1910 prima pictură a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din orașul Făget iar în anul 1911, a pictat în stil neo-bizantin iconostasul din lemn al bisericii din Șanovița, Timiș. La 6 iulie 1924 s-a încheiat un contract între Comuna bisericească din Orșova și pictorul Virgil Simonescu, prin care acesta se obliga să picteze biserica din Orșova contra sumei de 237.000
Virgil Simonescu () [Corola-website/Science/333500_a_334829]
-
de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail" și "Gavril" și "Sfânta Treime"). După părerea lui Virgil Vătășianu, critic de artă, picturile în integritatea lor au
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
mai adesea plasată deasupra primei travee a navei. Împrejmuirea are funcția de a izola "corul / strana" (rezervată clericilor și seniorilor preeminenți) de credincioși care, prin existenței sa, văd puțin sau de loc altarul principal. Prin aceasta, "jubeul" se apropie de iconostasul din "Bisericile creștine răsăritene" (ortodoxe, catolice de rit oriental, ("cf. infra"). Răstignirea, așezată deasupra tribunei, fiind elementul ornamental al acesteia, este îndreptată spre credincioși. "Marele Christ pe Cruce" denumit « spaniol », care se observă în multe biserici, placat pe pereții de
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]
-
Bretagne. În pofida dispariției sale, jubeul subzistă prin numeroase urme ale amplasării grinzilor de susținere, prin accesul prin uși zidite sau prin zidăriile coloanelor care conțin o scară în șurub, cum este la Locronan. În general, Bisericile ortodoxe și catolice orientale (iconostasele), precum și cele anglicane și-au păstrat aceste elemente arhitecturale.
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]