1,418 matches
-
a fiecărui membru în parte, știind că unul din scopurile activităților școlare este acela de a asigura congruența grupului fară a pierde din vedere păstrarea și cultivarea identității fiecărui comportament. Bloom, referindu-se la setul de calități necesare educatorului, avansează idea necesității simțului de răspundere și a curajului acestuia de a-și recunoaște scăderile atât în privința nivelului de pregătire și perfecționare cât și în privința conduitei generale: Suntem inocenți noi, educatorii, pentru că n-am pus ordine în propria noastră casă. Există încă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Volume II, Ethics and the Theory of Rationality, (ed.) Eduardo Mendieta. Humanities Press, New Jersey, 1996. --. The Response of Discourse Ethics, Peeters, Leuven, 2001. Arendt, Hannah, The Human Condition. Chicago: The University of Chicago Press, 1958. Trad. rom. Condiția umană, Idea Design & Print, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. --. On Revolution. Penguin Books, Harmondsworth, 1965. --. Between Past and Future: Eight Exercises in Political Thought. Penguin Books, Harmondsworth, 1977. Arneson, Richard, "Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare", Philosophy & Public Affairs
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Between Past and Future: Eight Exercises in Political Thought. Penguin Books, Harmondsworth, 1977. Arneson, Richard, "Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare", Philosophy & Public Affairs 19, 2 (1990), pp. 158-194. --. "Democratic Rights at National and Workplace Levels", în The Idea of Democracy, (ed.) David Copp, Jean Hampton și John E. Roemer, Cambridge University Press, Cambridge, 1995, pp. 118-148. --. "Democratic Rights at the National Level", în Philosophy and Democracy. An Anthology, (ed.) Thomas Christiano, Oxford University Press, Oxford, 2003, pp. 95-115
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Princeton, 2006. --. Justice in Robes, Harvard University Press, Cambridge, 2006. --. Justice for Hedgehogs, Belknap Press, Cambridge & Londra, 2011. --. "How Universal is Liberalism?", Ralf Dahrendorf Memorial Lecture, University of Oxford, 2012, https://podcasts.ox.ac.uk/ how-universal-liberalism. Efthymiou, Dimitrios, "Sen's Idea of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 352-362. Elkin, Stephen L., Reconstructing the Commercial Republic: Constitutional Design after Madison, University of Chicago Press, Chicago, 2006. Erman, Eva și Niklas Möller, "Three Failed Charges Against Ideal Theory", în Social Theory
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115577820. Hampton, Jean, "Should Political Philosophy be Done Without Metaphysics?", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 791-814. Hinsch, Wilfried, "Ideal Justice and Rational Dissent: A Critique of Amartya Sen's", în The Idea of Justice". Analyse & Kritik 33, 2 (2011), pp. 371-386. Hinton, Timothy, "Must Egalitarians Choose Between Fairness and Respect?", în Philosophy & Public Affairs 30 (2001), pp. 72-87. Honig, Bonnie, Political Theory and the Displacement of Politics, Cornell University Press, Ithaca, 1993
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
In Solidarity with the Imprudent: A Defense of Luck Egalitarianism", în Social Theory and Practice 33, 2 (2007), pp. 177-198. Sen, Amartya, "What Do We Want from a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238. --. The Idea of Justice, Belknap Press, Cambridge, 2009. Shapiro, Ian, The Moral Foundations of Democracy, Yale University Press, New Haven, 2003. Sigwart, Hans-Jörg, "The Logic of Legitimacy: Ethics in Political Realism", în The Review of Politics 75 (2013), pp. 407-432. Simmons, A
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. 27 Argumentarea instrumentală clasică pentru acest principiu rămâne, în opinia mea, cea a Hannei Arendt, din The Human Condition (The University of Chicago Press, Chicago, 1958) (trad. rom. Condiția umană (Editura Idea Design & Print, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007)), On Revolution (Penguin Books, Harmondsworth, 1965) sau Between Past and Future: Eight Exercises in Political Thought (Penguin Books, Harmondsworth, 1977), pp. 227-264. 28 Printre exprimările realiste cu cel mai pronunțat iz moralist
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cohen și - în general - teza că fezabilitatea nu reprezintă o constrângere legitimă pentru un ideal al dreptății. 18 Fie în "What Do We Want from a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238, fie în The Idea of Justice (Belknap Press, Cambridge, 2009) . 19 Sen, "What Do We Want", p. 222, Sen, The Idea of Justice, pp. 100-102. 20 Sen, The Idea of Justice, p. 9. 21 Eugen Huzum, "Critica teoriilor ideal(ist)e ale dreptății sociale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
18 Fie în "What Do We Want from a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238, fie în The Idea of Justice (Belknap Press, Cambridge, 2009) . 19 Sen, "What Do We Want", p. 222, Sen, The Idea of Justice, pp. 100-102. 20 Sen, The Idea of Justice, p. 9. 21 Eugen Huzum, "Critica teoriilor ideal(ist)e ale dreptății sociale. Cazul Amartya Sen", Symposion IX, 2 (2011), pp. 415-428. 22 Foarte mulți autori au oferit, din punctul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a Theory of Justice?", în Journal of Philosophy 103 (2006), pp. 215-238, fie în The Idea of Justice (Belknap Press, Cambridge, 2009) . 19 Sen, "What Do We Want", p. 222, Sen, The Idea of Justice, pp. 100-102. 20 Sen, The Idea of Justice, p. 9. 21 Eugen Huzum, "Critica teoriilor ideal(ist)e ale dreptății sociale. Cazul Amartya Sen", Symposion IX, 2 (2011), pp. 415-428. 22 Foarte mulți autori au oferit, din punctul meu de vedere, argumentări importante și solide împotriva
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
38 (2010), pp. 5-36, Pablo Gilabert, "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56, Wilfried Hinsch, "Ideal Justice and Rational Dissent: A Critique of Amartya Sen's The Idea of Justice", în Analyse & Kritik 33, 2 (2011), pp. 371-386, F. M. Kamm, "Sen on Justice and Rights: A Review Essay", în Philosophy & Public Affairs 39, 1 (2011), pp. 82-104, Andrea Sangiovanni, "Normative Political Theory: A Flight from Reality?" în Political
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Economic Methodology 19, 2 (2012), pp. 159-163, Eric Beerbohm, "The Conceptual Priority of Injustice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 329-343, Thomas Christiano, "Sen's Case against Perfection", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 344-351, Dimitrios Efthymiou "Sen's Idea of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 352-362, James Gledhill, "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682, John Oberdiek, "The Ideal of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 363-368, Zofia Stemplowska
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Constitution (Harvard University Press, Cambridge, 1996), "The Majoritarian Premise and Constitutionalism", în Philosophy and Democracy. An Anthology, (ed.) Thomas Christiano (Oxford University Press, Oxford, 2003), pp. 241-257 sau Richard Arneson, în "Democratic Rights at National and Workplace Levels", în The Idea of Democracy, (ed.) David Copp, Jean Hampton și John E. Roemer (Cambridge University Press, Cambridge, 1993), pp. 118-148, "Democratic Rights at the National Level", în Philosophy and Democracy. An Anthology, pp. 95-115, "Democracy Is Not Intrinsically Just" în Justice and
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
-mi explic de ce am făcut-o". Casa din Rijnsburg a lui Spinoza, în care a locuit din 1661-1663, astăzi muzeu Omul, pentru Spinoza, este o ființă unitară și nu o dihotomie corp-spirit. Sufletul sau spiritul său nu este altceva decât idea corporis sau "conștiința corpului" (idee adoptată de spiralogie). Omul, fiind o ființă unitară, are totdeauna o unitate de gândire și dorințe. Dorința omului este de a persevera în existență, cu un dinamism permanent și nicidecum, așa cum pretinde Nietzsche, nu este
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și școli de filiație germană, franceză și în special anglo-americană, interesate fie de gândirea logică pozitivistă (filosofie analitică aplicată în analiza istoriei, la Arthur Danto, începând cu 1965), fie mai ales de tendințele anti-pozitiviste (la Robin G. Collingwood, în The Idea of History, 1946). Noua filosofie a istoriei a oferit o replică bine articulată modelului (clasic) deductiv și nomologic,8 plecând de la conceptul de Verstehen ("înțelegere") propus de Johann G. Droysen în 1857 și ajungând la interpretarea hermeneutică. În special școala
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
religieuse de l'occident médiéval. Paris: Hachette, 1991. Chițimia, I.C. și Stela Toma. Crestomație de literatură română veche. Vol. II. Cluj-Napoca: Dacia, 1989. Ciobanu, Nicolae. Între imaginar și fantastic în proza românească. București: Cartea Românească, 1987. Collingwood, George Robert. The Idea of History. Oxford: Oxford UP, 1994. [1946]. Coman, Marian. Putere și teritoriu. Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI). Iași: Polirom, 2013. Comte, Auguste, Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Ed. Științifică, 1999. [1843]. Conte, Francis. Gli Slavi. Le civiltà dell'Europa centrale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Eurosong & Book, 1999. [1931] Jung, Carl Gustav. Tipi psicologici. Roma: Newton Compton, 1970. În lumea arhetipurilor. București: Jurnalul Literar, 1994. Imaginea omului și imaginea lui Dumnezeu. București: Teora, 1997. [1939] Kantorowitz, Ernst H. I due corpi del Re. L'idea di regalità nella teologia politica medievale. Torino: Einaudi, 1989. [1927] Kazhdan, Alexander P. Bisantio e la sua civiltà. Roma: Laterza, 1995. [1968] ---, Silvia Ronchey. L'aristocrazia bizantina dal principio dell'XI alla fine del XII secolo. Palermo: Sellerio, 1997. Lacan
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
power to perceive by sight) "a percepe vizual": "You have to be a good observer to see all the details"; "Can you see the bird in that tree?"; "He is blind-he cannot see"; * S: (v) understand, realize, see (perceive (an idea or situation) mentally) "a înțelege": "Now I see!"; "I just can't see your point"; "Does she realize how important this decision is? "; "I don't understand the idea"; * S: (v) witness, find, see (perceive or be contemporaneous with) "a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
is blind-he cannot see"; * S: (v) understand, realize, see (perceive (an idea or situation) mentally) "a înțelege": "Now I see!"; "I just can't see your point"; "Does she realize how important this decision is? "; "I don't understand the idea"; * S: (v) witness, find, see (perceive or be contemporaneous with) "a lua parte, a fi martor": "We found Republicans winning the offices"; "You'll see a lot of cheating in this school"; "The 1960's saw the rebellion of the
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din verbele cu care see poate fi substituit și din parafraze explicative - și contexte relevante pentru utilizarea acestora. Pentru unele sensuri se oferă indicații și cu privire la natura semantică argumentului intern (vezi sinsetul (2): S: (v) understand, realize, see (perceive (an idea or situation) mentally). Unele sinseturi nu cuprind lexeme, ci parafraze explicative. Fiecărui sinset (sau fiecărui verb dintr-un sinset) îi este asociată o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o configurație sintactică, conținând indicații despre modul în care acesta își selectează constituenții. Acest procedeu demonstrează interdependența dintre sensul exprimat și tiparele sintactice "disponibile" pentru respectiva structură semantică. De exemplu, pentru sinsetul: S: (v) understand, realize, realise, see (perceive (an idea or situation) mentally), grila sintactică generată de rețeaua WordNet este: * Somebody ----s * Somebody ----s something * Somebody ----s that CLAUSE * [Applies to realize] They realize that there was a traffic accident * [Applies to see] They see that there was a traffic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
or not, accordingly), likewise an argument or a proposition may be (crystal)-clear, opaque, transparent, muddy or murky to our mental vision. We may shed some light on a problem which was particularly mysterious until that moment; and an intelligent idea or person is bright, or even brilliant, presumably because of a tendency to illuminate in this manner (for people who were previously in the dark). Someone who concentrates on one particular set of issues, to the exclusion of related (and
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la nivelul imaginației și al modurilor în care ele sunt percepute. Întrebarea esențială a ontologiei în legătură cu imaginația privește posibilitatea sa de a crea sau nu o imagine opusă sau diferită față de cea reală. Distincția platoniciană dintre copie (eidelon) și original (idea) vizează acest aspect al artei. Mai mulți comentatori, printre care și Mazzoni 11, consideră că prin imaginație se creează un univers al fantasticului, dar cu imagini ce pot avea corespondenți în real prin intermediul credințelor pe care subiecții le au asupra
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ușor recunoscută în timp ce o metaforă vizuală pură este recunoscută cu greu. Picturile lui Dali aduc cu sine o metaforă vizuală foarte puternică. În Persistența memoriei putem observa o metaforă a timpului flexibil și a timpului relativ. Ceasurile diferite duc la idea unui timp diferit, a unui timp multiplu. Senzație ce poate fi experimentată de privitor în mod diferit. Diferitele motive și simboluri ale picturii, fotografiei sau ale filmului duc la înțelegerea și interpretarea imaginii vizuale în funcție de contextul dat. Ceasul de metal
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există o distincție clară între fantastic și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și supranaturale. O posibilă diferență între ideea de fantastic și idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în acceptarea oricărui fenomen supranatural. Fantasticul este definit de ambiguitate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]