14,935 matches
-
a reprezentat un obiect privilegiat al reflexiei filosofice. S-a văzut în el un mod de a civiliza războiul. Imaginile actuale legate de fotbal sunt însă legate de bani, curve, rasism, violență... Și ni se prezintă acest dezastru ca un ideal pentru tineri. Când Platon, Stendhal sau Pasteur îi vor lua locul lui Ribéry în inima copiilor noștri, umanitatea va fi salvată.”
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
este, de fapt, atât de adâncă. Și atunci, odinioară, „La trezire, imaginea lor mentală se risipea cu ultimele/ rămășițe ale somnului./ Lucrul la poem - țigara, cafeaua, pagina albă, goală -/ se consuma prin încercări (tatonări) succesive/ de-a rescrie poemul visat, «ideal»”. Deci, chiar și atunci, slova de foc se risipea ca un fum, iar „poemele scrise/ rescrise, tipărite aici,/ au neajunsurile (ca să nu spun defectele)/ oamenilor în comparație cu presupusa, uluitoarea/ perfecțiune a zeilor“. Într-un alt poem, ni se spune că „poezia
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
este afectat, repetitiv, exagerat, clișeard, produs al ideologiei politice. Dar Mo Yan încalcă deliberat imperativul „eleganței clasice”, el folosește un limbaj bolnav pentru o lume bolnavă, o altă cerință a esteticii chineze clasice este astfel respectată, cea a adecvării conținut-formă, idealul senso-formei. Limbajul romanelor sale pare într- adevăr, neelaborat, și totuși, este atît de bine mînuit în crearea atmosferei, foarte inspirat în descrieri, în scene erotice sinestezice, ca acelea din Sorgul roșu, sau Baladele usturoiului din Paradis. Freamătul trupurilor cuprinse de
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
1208. Versul furtunii din noi va începe mereu cu: sper! 1209. Dogma este o corabie în derivă care în loc să vadă salvarea în țărmul care se zărește la orizont, vede ca unică salvare tocmai naufragiul în sine. 1210. Risipa este un ideal al dorinței ascuns adesea sub masca necunoașterii. 1211. Sexul este o insultă adusă iubirii. 1212. Războiul este o mare neîmplinire a unor speranțe la nivel social. (continuare în numărul viitor)
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
am să reușesc să scriu vreodată cartea pe care, urmând pilda Anei Blandiana, toți cei care am fost direct implicați în cele întâmplate în România după 22 decembrie 1989 ar trebui s-o scriem. Ar trebui pentru ca niciodată suferința și idealurile acestui popor să nu mai poată fi atât de lesne batjocorite, răstălmăcite și deturnate, așa cum s-a întâmplat. Până atunci, doar câteva sumare notații asupra tulburătoarei confesiuni semnată „Ana Blandiana”. O primă observație ține de definiția surprinzătoare pe care o
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
împușca pe omul altădată idolatrizat. Plutonul de execuție fusese format din soldați sovietici, gruzini de fapt, îmbrăcați în uniforme românești, numai el, dintre aceștia, fiind român. În ordine simbolică asistăm la o înfruntare între extreme: purtătorul de odinioară al unui ideal este acela care îl și ucide. Este zona în care romanul lui Ioan T. Morar dobândește reflexe de senzație, epicul se precipită, iar interesul crește și prin faptul că intervin personaje notorii ale scenei politice de cândva : Ana Pauker, Al.
Culori și sensuri by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2648_a_3973]
-
Agonia a încetat. Sunt în miezul lucrurilor slăvind dumnezeirea. Cred cu toată inima și tot cugetul meu. Nu mai am nevoie de nimic lumesc pentru a mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă, pasul spre pustia monahului, ci a rămas „în Christ, cu toate puterile“, între vămile pustiei poetului, dincoace de zidurile mănăstirii. Știm numele și opera, consemnate, comentate în istorii și dicționare literare. Nu știm
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
este, precum se știe, în mâna negustorilor ("ATÂT DE ZGÂRCIȚI ȘI AVARI"!)..."mondialiști", ai trusturilor lui Rothschild, Rockefeller, Morgan...Deci, în cazul României (sluga Marelui Licurici și a... Licuricilor Oculți), presa, pe zi ce trece, este tot mai apropiată de idealul..."Sfinxului din Canaan" și, firește, al servitorilor săi "valahi" (?!): Băsescu și PDL-ul (aripa CURAT iudaică/iudaizată a PSD ului/FSN-ului!). ...Iată că azi, 21 octombrie 2011, așa-zisul "post independento-anti-băsist" al lui Dan Voiculescu, Antena 3, anunță intrarea
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
estetică - o idee în sine și a-i cere idei obiective, exprimate în forme transparente pentru omul comun, este tocmai semnul acestei incapacități de a percepe specificul artei. Pentru Alexandru Grama, „idei” sunt: „Iubirea de patrie, iubirea de națiune, iubirea idealului, iubirea libertății, iubirea vârtuții și alte câte și mai câte genuri de iubiri înălțătoare de inimă”. Cum se poate observa, toate cele citate sunt sentimente, nu idei, ele există în cel mai înalt grad în opera lui Eminescu, iar Grama
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
candidații au trebuit să răspundă la 9 cerințe. Al doilea subiect le cere elevilor să scrie un text de tip argumentativ de 15-30 rânduri despre cunoașterea de sine, pornind de la ideile sugerate de afirmația lui Nichita Stănescu: "A avea un ideal înseamnă a avea o oglindă". Ultimul subiect cere elevilor realizarea unui eseu de două-trei pagini privind particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o operă dramatică de I.L.Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. Este vorba despre un personaj din
Vezi subiectele la examenul de Bacalaureat 2011, proba scrisă la Limba şi literatura Română, varianta 5. Rămâi pe De Ce News pentru a afla baremul de corectare () [Corola-journal/Journalistic/25966_a_27291]
-
moldovenesc, pe atît de rezervat e în a recunoaște aceluiaș etos un număr minim de virtuți. Pentru grec, moldovenii sînt ușuratici și vicleni, cu o fire nestatornică și iubitoare de plăceri, corupți fără leac și lipsiți de cel mai elementar ideal. Și dacă plebea suferă de astfel de racile, cu atît mai mult protipendada e atinsă de flagelul lor, ruptă cum e între grija de a cumpăra bunăvoința Porții Otomane și obsesia de a-i ține pe ruși cît mai departe
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
aceeași cu cea pe care o trăiește acasă. De pildă: i se dă o cifră falsă privind creșterea economică. Străinul n-o crede și corectează cifra. Nu e 10 %, ci, să spunem, 4 %. Dar, instinctiv, e înclinat să creadă că idealul economic este de aceeași natură și în Est, și în Vest: creșterea, îmbogățirea, prosperitatea - fără să-și dea seama însă că proiectul sovietic e radical diferit, ba chiar că, dacă există vreun proiect, acesta nu e un proiect economic în
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
un fiu). Drumul său prin Istanbul, discuțiile despre politică, bani sau sensul vieții, vizita făcută fratelui bolnav (care intrase la Paris în mișcarea Junilor turci) și în general toate temele esențiale ale cărții sunt permanent raportate la Europa. Europa e idealul, termenul de comparație, speranța și dezamăgirea, cutremurul (războaielor) și perfecțiunea în artă. Inconfundabilul stil al lui Pamuk încă nu e conturat, dar obsesia europeană a turcilor domină din primele rânduri. A doua parte, a generației fiilor, cu accent pe anii
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
obiectiv sau subiectiv stă la Fenomenele sunt recunoscute ca fiind mai mult sau mai puțin limita și analiza tuturor factorilor care determină activitatea de origine subiectivă sau obiectivă (numit fenomenalism sau minții noastre îndreptate spre îndeplinirea celor mai înalte fenomenism). idealuri ale omenirii. Dincolo de toate aceste formulări, atâta timp cât mintea A ,,minții noastre îndreptate spre îndeplinirea celor mai individului exprimă sensuri care nu sunt conforme cu înalte idealuri ale omenirii” am spus anterior. Sunt oare obiectiv realitatea, acele sensuri sunt subiective. Din
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
sau obiectivă (numit fenomenalism sau minții noastre îndreptate spre îndeplinirea celor mai înalte fenomenism). idealuri ale omenirii. Dincolo de toate aceste formulări, atâta timp cât mintea A ,,minții noastre îndreptate spre îndeplinirea celor mai individului exprimă sensuri care nu sunt conforme cu înalte idealuri ale omenirii” am spus anterior. Sunt oare obiectiv realitatea, acele sensuri sunt subiective. Din cercetările făcute, sau subiectiv în afirmație? Voi ce spuneți? s-a observat faptul că, ,,cu cât este mai adevărată o abordare exprimată de minte, cu atât
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
un tablou al ales viitorul, pe identitate și aspirații conforme cu structura de înmormântării autorului, a atmosferei create, a prezentării gândire a locuitorilor ei. Ciuntirea sau refuzul țărilor opresoare limbajelor celor care țin discursuri în astfel de împrejurare. a acelor idealuri înseamnă reducționism de toate categoriile. Ori astăzi, în 2010, globalizarea bate la ușă prin Uniunea Europeană și prin finanțele americane - FMI și Banca Mondială. Și atunci, în postumitatea lui Nicolae Iorga, ne-ntrebăm, ca pe vremea lui Cernâșevski, Ce-i
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
la autonomie mentală, chiar demnitatea umană", susține Tismăneanu. După o scurtă evocare a emisiunilor la care a participat cu Rodica Culcer, Vladimir Tismăneanu dezvăluie că ceea ce îl face să o susțină pe fosta șefă a știrilor TVR sunt amintirile, valorile, idealurile comune și faptul că fac parte din generația ’68. ”Ne cunoaștem de mai mulți ani decât ne vine a crede.(...) Suntem parte din generația ’68. Am crescut sperând că e loc pentru reforme chiar și în România lui Ceaușescu, am
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]
-
Prezidențiale, în demersul condamnării dictaturii comuniste. Când unii sceptici de profesie spuneau că este o zădărnicie, că ne pierdem vremea, tu ai spus și ai scris că este un imperativ moral care nu poate fi amânat. Avem amintiri, valori și idealuri comune", susține Tismăneanu. Știm, și tu și eu, că unele idei pot distruge lumea umană, o lume a pluralismului, decenței și civilității, altele o pot fortifica. Le susținem pe acestea din urmă, contre vents et marées. Unii se retrag din
Tismăneanu: Ce-a făcut Culcer la TVR se numeşte profesionalism () [Corola-journal/Journalistic/23699_a_25024]
-
unora de a vinde și ce nu le aparțineau le-a dat ghes abia când, cocoțați în posturi de conducere, s-au apucat să ne fericească după Marea Revoluție din Decembrie. - Regreți căderea vechiului regim? - Doamne păzește, numai că falimentarea idealurilor năzuite de amărâții ce s-au considerat eliberați de chingile dictaturii mă doare mai mult. Pe considerentul că statu-i prost gospodar, eliberatorii și-au suflecat mânecile și lărgit buzunarele să redreseze întreaga economie, vânzând mai tot avutul țării în numele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
ființei noastre, în „Transilvania românească, eternă și nedespărțită”, cum spunea Liviu Rebreanu. În recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost cântat de George Togan, în poezia „Al cui e Ardealul?”: „Al cui e Ardealul?... Întreabă pădurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
elementele de decor medieval creează cadre idilice (cultivate din dorința poetului de a părăsi realul sau tangibilul și de a accede la timpul de aur), care - contrar disocierii dintre idilic și ideal făcute de Hegel - tind la Eminescu spre zona idealului, deoarece conduc la plenitudinea trăirii[27]. Cu alte cuvinte, idilicul cu decor medieval se transformă la Mihai Eminescu în formă cu fond, în mod de a percepe și reordona lumea. 3. Evul Mediu românesc - chipuri princiare Predomină, de departe, în
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dominându-i pe toți, Ștefan cel Mare (1457-1504). Cel mai pitoresc dintre domni, Dabija Vodă, excentric cumva față de lumea medievală (secolul al XVII-lea se află, sub aspect cronologic, în epoca modernă timpurie), dar descins din ea prin moravuri și idealuri, beneficiază de un portret aproape pantagruelic, centrat în jurul meselor bogate, udate din plin cu vin („Umbra lui Istrate Dabija-Voievod”)[29]. Dabija Vodă nu are, chiar și pentru mulți specialiști, altă rezonanță în istorie decât întâmplarea prin care Miron Costin și-
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Elena Alistar: personificarea unui ideal Luna martie aparține primăverii și renașterii, aparține femeii care, așa cum spunea N. Esinencu, „Duce pe umeri acel țol murdar căruia îi zicem Patrie”. În colțișorul nostru de lume, nu poți vorbi despre femei și realizările lor în societatea noastră fără
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
decât chiar nepăsarea față de neam, pe care o au mulți dintre noi.” Tot în februarie 1918 apare un articol semnat de ea, de data aceasta intitulat laconic „Acum, ori niciodată!”, unde autoarea explică într-o manieră proprie speranțele sale în legătură cu idealul Unirii și descrie urâtul război informațional purtat de cei ce nu-și doreau Unirea: Noi, moldovenii, am văzut câte piedici ne-au pus chiar revoluționarii din Basarabia, când luptam pentru autonomie. În declararea republicii noastre am întâmpinat și mai multe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
a unei generații puternice, care cu multă jertfă și muncă a înfăptuit, în condiții grele, visul unei națiuni îndelung chinuite. De o determinare și intuiție fantastică, această femeie n-a acceptat nici în ruptul capului să-și lase viața, identitatea, idealurile și năzuințele cusute după voința altora. Din această dârzenie i s-a tras drama de la sfârșit de viață: refugiată în România în urma ocupației sovietice a Basarabiei la 28 iunie 1940, puternica femeie a fost nevoită să se retragă într-un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]