755 matches
-
ÎI.1863, Iași - 2.XII.1908, București), prozator, dramaturg și traducător. A urmat liceul la București, unde a absolvit și Facultatea de Drept. A publicat schițe, nuvele, prelucrări și traduceri în „Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc de paie (1896) și Marieta și alte nuvele (1912) vădind o nuanțata pătrundere psihologică. El are, de pildă, o bună intuiție a sufletului infantil. Umorul, în aceste povestiri, e mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
Începuturile Pentru a vorbi de începuturile literaturii trebuie să ne oprim în primul rând la concepțiile unor filosofi ai vremii care au fost marcante pentru evoluția artei în general și a literaturii în particular. Platon își fundamentează concepția sa filosofică idealistă pe faptul că lumea sensibilă este copia imperfectă a lumii transcedentale, a ideilor, iar sufletul de origine divină este singurul intermediar între aparențe și tiparele eterne. Potrivit acestei concepții, teoria platoniciană consideră arta ca imitație a copiei lumii ideilor fiind
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
epuizate, "toate strîmtorile închise". Grație imensității fundalului intelectual, existența poate apărea mereu nouă. 54. Humorul ca obiect al humorului Pornind de la realism, nu ajungem cu necesitate la humor. Dar realismul critic poate oferi, probabil, mai bine decît mai multe curente idealiste, un fundal pentru humor. O componentă necesară a unui atare realism critic este recunoașterea faptului că orice personalitate își alcătuiește și trebuie să-și alcătuiască, într-o măsură mai mare sau mai mică și cu o conștiință mai acută sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
provine sau din insuficiența generalizării, sau din inexpresivitatea concretizării, sau, și mai simplu, din aceea că scriitorul nu studiază caracterele sau nu știe să le scoată din zona abstracției și să le prefacă în indivizi cu stare civilă (...). O poziție idealistă în caracterologia literară este eliminarea contradicțiilor interioare, șablonarea etică în alb și negru, iar în cele din urmă înlăturarea completă a negrului și crearea unor ființe paradisiace întrupând perfecțiunea umană. Când am ajuns aici, am și desființat proza, cultivând genul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
istoric al unui tip literar și valabilitatea lui de-a lungul a mai multor orânduiri sociale, în sfârșit că noțiunea de «fond omenesc stabil» folosită de acad. G. Călinescu, trebuie precizată în așa fel, încât să se prevină orice interpretare idealistă de felul concepției despre eternitatea trăsăturilor moralei omului”. „Dezbaterea asupra problemei tipicului - începe G. Călinescu 20 - a luat o proporție interesantă și eu cred că e folositor acum să trecem la analize pe obiect. Mulțumesc călduros tov. Ion Mihăileanu pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rânduri din articolul Poezii de dragoste publicat de Dan Costa în paginile Almanahului literar din Cluj (nr.6), articol care m-a nemulțumit și m-a indignat. Scânteia a arătat că în acest articol precumpănesc teorii și păreri dăunătoare, teze idealiste care trebuie combătute. Aș vrea să exemplific mai larg această apreciere referindu-mă mai ales la tonul și limbajul lui Dan Costa, care trădează pozițiile sale cosmopolite, retrograde. Pe un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fenomen care este condiționat și dinăuntru și din afara lui este simultan autonom și eteronom. Singura entitate care se bucură de autonomie absolută este materia (realitatea obiectivă) care nu cunoaște determinare externă ei. Absolutizarea autonomiei duce la autonomism, reprezentare unilaterală și idealistă a relației dintre conștiință și existență în sensul izolării conștiinței pe temeiul său existențial, social. Absolutizarea eteronomiei duce la eteronomism, nesocotirea caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Jeunesse) scrisă la ieșirea de la o reprezentație a lui Ruy Blas la Comedia-Franceză, care a dezlănțuit entuziasmul presei, Zola se adresează tinerilor pentru a le arăta că ideologia unei asemenea piese este o vastă înșelătorie, că o morală atât de idealistă nu poate fi decât mincinoasă. Zola subliniază de asemenea incoerențele și aproximările grăbite din Prefața la Cromwell. Tabloul făcut de Hugo asupra celor trei vârste ale umanității și despre cele trei etape literare care le corespund, lirică, epică, dramatică, îi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Evul Mediu și Renaștere (L'Oeuvre de François Rabelais et la culture populaire au Moyen Age et sous la Renaissance, Gallimard, coll. Tel, 1970, p. 47). El scrie: Senzația carnavalescă despre lume este cumva transpusă în limbajul gândirii filosofice idealiste și subiective, și încetează să fie senzația trăită (s-ar putea spune corporal trăită) a unității, a caracterului inepuizabil al existenței, care era în grotescul Evului Mediu și al Renașterii." 91 Rachel, comediană foarte precoce, a jucat marile roluri din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și activitatea „utilitară”, așa cum o Înțelegem astăzi, ar fi o imprudență. 4. IZVOARELE ARHEOLOGICE ȘI CARACTERISTICILE LORTC "4. IZVOARELE ARHEOLOGICE ȘI CARACTERISTICILE LOR" Delimitarea religiilor preistorice plecând de la expresiile religioase recente și Întorcându-ne apoi În timp este o propunere idealistă: mai mult o reprezentare mintală decât - În stadiul actual al cercetării - o cale realmente practicabilă. Dar, Între anumite limite, se poate aproxima, stabilind izvoarele arheologice, adică analizând concis care sunt dovezile arheologice ale comportamentului de tip religios. A. Leroi-Gourhan (1964
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea la cea mai irațională și înregimentată acțiune militară. După părerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare între spirit, gîndire, bun simț și pumn. Acestea constituiau dominanta poporului german, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amurg pentru mai nimic, alegîndu-se doar cu bălegar, și toate acestea în mijlocul abuzurilor inerente traiului la cheremul moșierilor, considera plecarea în Statele Unite și șansa de a munci pentru un salariu decent ca muncitor industrial drept un mare pas înainte. Imaginea idealistă a satului românesc din perspectiva sămănătorismului însemna mult pentru Iorga, dar puțin pentru acești oameni! Ei proveneau din diferite sate ale României. Iorga își amintea cît de tare îi bătuse inima atunci cînd acești americani de origine română au intonat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puțin mai vârstnici, care supraviețuiseră anilor interbelici ca deținuți politici, ca exilați la Moscova sau și una, și alta. Dar În eșalonul imediat următor activau o mulțime de tineri și tinere al căror succes se datora În principal adeziunii lor idealiste la dominația sovietică. În Ungaria, Géza Losonczy, care avea să cadă victimă represiunii sovietice după revolta din 1956, avea douăzeci și ceva de ani când a complotat, ca sute de tineri, să aducă la putere Partidul Comunist Maghiar. Soțul Hedei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
invocarea „Europei” era tipic cehesc și datora mult diverselor luări de poziție ale Cartei 77 de-a lungul deceniului precedent. Însă tonul Programului reflecta cu acuratețe starea de spirit a mulțimii În zilele euforice din noiembrie: În același timp pragmatică, idealistă și teribil de ambițioasă. La Praga și În restul țării, atmosfera era mult mai optimistă decât În cazul „tranzițiilor” din alte țări comuniste, efect al ritmului accelerat al evenimentelor 25. La o săptămână după reprimarea sângeroasă a manifestației studențești, conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în raport cu naturalismul, ultimul coexistând cu acestea pe un anumit portativ tematic. Pe de o parte, avem partizanii unei arte realiste, expresie a vieții sociale, explorând toate mediile, mai ales cele periferice, mizerabiliste, pe de altă parte, avem partizanii unei "estetici idealiste". Reacția la materialismul grosier și meschinul vieții burgheze reprezintă o notă comună a curentelor fin de siècle pentru ca evocarea ei să spună ceva nou, iar climatul generat de înfrângerea Franței în războiul cu Prusia din 1870 contribuie la generalizarea unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita Albert Aurier artei simboliste se conjugă cu idealismul și intelectualismul, tranzitivitatea cu ermetismul, banalul cu misterul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
servește ca subiect picturei academice, Gustave Moreau pune simbolul, înveșmântează în luxul culorilor o idee; dă palpitarea vieței unei abstracțiuni filozofice, învie cu un sens nou o legendă, desfășoară o evoluție luminoasă alături de o inspirație cugetătoare. [...] E o pictură intelectuală, idealistă: ea nu a putut fi pricepută nici de arta academică, predominate de imitația spiritului greco-latin, de imitații palide, de alegorii banale și de anecdote, nici de novatorii cari reduc pictura la simple efecte de lumină, la o searbătă și meschină
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană vitală, iar idealiștii interpretează arta ca revelație a unei gândiri divine într-o formă, al unui suflet într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dragostea pentru formă". Teoria pozitiviștilor rimează cu teoria artei pentru artă a lui Theophile Gautier. Bachelin consideră că arta dezinteresată de utilitate, de bine, de adevăr conduce la diletantism la unii și la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om sub raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă a omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilitatea acesteia de a ameliora nefericirea umanității. Cu toate că Verona se considera impresionist, deși nu totdeauna tehnica adoptată îl recomandă ca atare, ca și la Seurat, al cărui impresionism era tratat în termenii sensibilității simboliste, există în pictura sa o dimensiune idealistă care corespunde chemării simboliste, invocă o transcendență, un mister. De asemenea, este sesizabil un interes evident arătat dimensiunii sociale și mai ales lumii țărănești, dar Verona rămâne cantonat într-o viziune idilică, calofilă, a unui rusticism sesizat estetic în dimensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
metamorfoză și în contact cu o primordialitate a elementarului, ceea ce-l apropie pe Paciurea de experiența plastică brâncușiană. Într-un interviu pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care sculptorul îl dă lui Ioan Masoff în revista Rampa din 21 decembrie 1924, acesta își precizează viziunea "idealistă" asupra artei în termeni a căror corespondență cu opera sa plastică e ușor decelabilă: "Arta în general trebuie să fie idealistă și imaginativă. Arta nu poate fi realistă dacă e artă"344. Regăsim aceleași ovaluri suspendate, zerourile de dinainte de început, care țin locul în reprezentarea grafică, bidimensională, capetelor de asemenea suspendate ale himerelor statui, de o grație desăvârșită, cu ceva din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
II-a, înființată pe 14 iulie 1889 la Paris. Noua societate a fost deja acuzată că este nepatriotică, pentru că a fost înregistrat cuvântul internațional în statutele ei, referitor la expoziția de pictură". Conferențiarul subliniase ideea că orientarea societarilor este una "idealistă" "Idealismul în artă este drapelul nostru" și nicidecum revoluționară, așa cum avea să lase impresia drapelul roșu arborat de membrii societății la prima expoziție. Expoziția internațională a societății este deschisă pe 26 februarie 1898 la hotelul "Union" cu 156 de lucrări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului XIX și începutul secolului XX. Contrar afirmației lui Petre Oprea, care se cere receptată într-un anumit context, silind la decupaje dogmatice, pictorii români nu resping Arta 1900 în România, simbolismul sau, cum o numește criticul de artă, "arta idealistă" a pictorilor apuseni, în favoarea unui realism cu o profundă notă autohtonistă. Ambele direcții coexistă chiar în cadrul operei aceluiași pictor, iar "Arta 1900", termen umbrelă întrebuințat de Paul Constantin în studiul său, își face simțită prezența chiar și acolo unde tema
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]