3,043 matches
-
tradiția unei construcții naționale târzii pe baza unei comunități cultural-religioase hrănește intoleranța (influența etnocentrismului religios). Rămâne de analizat aportul factorilor istorici de genul moștenirii comuniste, o relație cauzală indirectă și paradoxală, pe care am putea-o adăuga la lista paradoxurilor identitare ale poporului român. Grigore Pop-Elecheș întreprinde o analiză interesantă a caracterului cameleonic al "partidelor succesoare ale comunismului". Este vorba în speță de partidele socialiste de tipul FSN, FDSN și PDSR, dar mai ales de PRM. Succesul acestor formațiuni nu e
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în sursele media, este "o mișcare, nu un partid". Urmând această logică, membrii ei luptă pentru o idee, nu pentru voturi, ceea ce îi ferește a priori de demagogia care atrofiază democrația din România. Scopul acestei mișcări de tineret este reînvierea identitară și spirituală a românilor de pretutindeni și lupta "nu pentru un partid, ci pentru pentru pământul, tradițiile și familiile noastre". A se remarca retorica războinică similară celei a Mișcării Legionare lupta și disprețul față de "omului partidelor", avatar al "parazitului dinăuntru
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
surprindă "trăsăturile" acestor partide din această perspectivă. Mai mult, particularitățile fiecărei legislaturi din punct de vedere politic sunt dificil de ilustrat printr-o analiză longitudinală care să aducă un plus de noutate față de observații cu caracter general: lipsă de cristalizare identitară, incoerență în raport cu obiectivele politice asumate, etc. Legislatura 1990 1992: politica ignoranței vs. politicile ignorării Rolul jucat de factorii politici în elaborarea politicilor publice este cel mai bine pus în evidență de opțiunea pentru gradualism făcută de putere. Chiar și așa
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de bunăstare care, fără să-și dea seama, se găsește în situația Imperiului roman, înainte ca acesta să se prăbușească sub acțiunea migrației barbarilor veniți din Răsărit, și un Est marcat de efervescența demolatoare a unei democrații primitive, de orgolii identitare și de o dezordine economică înfrățită cu corupția, generatoare de pauperitate și de impulsuri emigraționiste masive..." (Severin și Andreescu 2000, 286). Ne putem imagina cum percepe o Europă astfel prezentată un om de rând. Este ușor de remarcat ralierea celor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fie prin contingență, fie în urma unor exoduri deliberate -, partide ale căror platforme politice și electorale au un caracter etno-identitar evident (UDMR, PCM, FDGR, UUR, UDUR, UDTTMR etc). Din a doua categorie fac parte partidele grupurilor etno-lingvistice care nu se raportează identitar la un alt stat decât cel român și care nu inițiază proiecte naționaliste alternative (AUR, PRPE etc.). Al treilea criteriu comportamentul pe scena politică plasează toate partidele etnice din România în categoria partidelor democratice, care nu organizează acțiuni de tip
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Nastasă 2004). Aceasta era însă în contradicție cu afirmarea identităților etnice ale celorlalte comunități din regiune, fie ei români, sârbi sau slovaci. Elitele românești luptau deja pentru drepturi culturale și politice pentru românii din Transilvania, numeric majoritari (Hitchins 1969). Conflictul identitar dintre cele două națiuni inegale politic, pentru că una deține puterea de constrângere a statului iar cealaltă nu, se va prelungi mult timp, dar cu transferul pârghiilor de constrângere de partea etnicilor români după încheierea Primului Război Mondial și dezmembrarea Austro-Ungariei. Integrarea unor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
patru sute de ani și pierzând legăturile cu patria de origine, specificul comunității este dat de noile coordonate geografice, respectiv stabilirea în spațiul românesc, de păstrarea elementului slav ca trăsătură dominantă de natură istorică și de încercarea de a se reconstitui identitar prin raportare la istorie, cultură și teologie. „Despre toate acestea se vorbește mai ales la trecut. Avem destinul celor care, plecați de acasă, nu mai pot reconstitui drumul înapoi: în loc de certitudini, dorul de ceva indeterminat. Privit uneori ca o putere
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
este blocată de Curtea Constituțională. Ea s a dorit a fi o măsură de consolare a celor care se vedeau în postura de mari beneficiari ai regionalizării amânate sine die. Secolul XXI constituie debutul unei perioade a schimbărilor, a redefinirii identitare și a reevaluării situației globale, atât la nivel micro cât și la nivel macro. În acest context, orientări de factură ideologică diversă au căutat principii care să coordoneze mobilizarea societății în procesul schimbării. „Europa” utilizează ideea Societății bazate pe cunoaștere
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
asume răspunderi cotidiene și să treacă de probele de rezistență ale unei vieți care se vrea împlinită: familia și profesia. Raportându-ne la cel dintâi, conflictul de natură psihologică se instalează o dată cu a doua vârstă interogativă și traduce un complex identitar care, groso modo, ține de orice intelect superior aflat în faza incipientă a probematizărilor existențiale pe care însă experiențele individuale îl singularizează. Cu certitudine, etapa duhovnicească a fost determinantă pentru maturizarea eului poetic arghezian. S-a spus că poetul s-
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dramei existențiale și, implicit, lipsa unei trăiri autentice. Criticul percepe o atitudine elaborată, un scenariu al revoltei care ar exclude "implicarea definitivă, abisală a subiectului în act" și amendează, în consecință, falsul. În esență, observația lui Marin Mincu vizează criza identitară a unui eu poetic vulnerabil în această postură. Mai mult, criticul insinuează că revolta lirică argheziană, lipsită de o reală profunzime și spontaneitate, ar avea un temei laic, trădând "statutul de răspopit al actantului poetic"121. Fără să răstoarne datele
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și potențat sentimente naționale de o coloratură antinomică firească: exaltare vs. angoasă, optimism vs. pesimism etc. Înțeles astfel, gestul său cotidian traduce, din perspectivă cultural-antropologică, încercarea disperată de a recupera sensurile vârstei eroice pentru a salva prezentul compromis de traumele identitare. Astfel, nostalgia lui illo tempore va rămâne laitmotivul permanent al discursului eminescian, într-o lume românească mimetică, grăbită să prindă Occidentul din urmă, cu orice risc și cu orice mijloace. ("La noi lucrurile se traduc din franțuzește într-o singură
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
respins. Proust a dat, în acest sens, exemple admirabile 423. "Nu ne plac străinii" aceasta înseamnă, din punct de vedere sociologic, să mizăm pe diferențele de cultură, de culoare, de rasă, de religie, de clasă socială, etc. într-o repliere identitară ale cărei temeri și consecințe sunt prea bine cunoscute 424. Vom remarca, în perspectiva primirii străinului, în afară de faptul că distincțiile sunt bine stabilite și aceasta chiar din Antichitate (între cerșetori, imploratori, xenos etc.) că angoasa provocată de intruziunea celuilalt în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obiectul unei "vizibilizări" nouă desemnare a spectacolului 46 destinate să producă, pentru grupul respectiv care se formează și caută recunoaștere publică, o valoare colectivă în termeni de categorie, repercutată ulterior asupra indivizilor care ocupă de acum un loc pe piața identitară și capătă prin aceasta o valoare proprie 47. Aceste noi diversificări ale pieței în centrul căreia se află ideea de "țintă" ca unificare a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc.
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este vorba de a institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale delimitării mijlocul de a recuceri, de a reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic: reticențe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea exterioară este partea constitutivă a existenței, a referențialității lui proprii. O configurație paradoxală are loc: pe de o parte, se impun regimurile de autoreferențialitate în plan cognitiv, pe de alta
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondiale și privatizarea intereselor sunt însoțite de o etatizare și de o comercializare a "superstițiilor" altădată proscrise. Într-adevăr, statul-partid încurajează cu atât mai mult credințele cu cât acestea constituie o rezervă de identitate vandabilă în exterior și o trambulină identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
realului era foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global hegemonic; în lipsa încorporării în obiectele de studiu a relației de dominare ca atare, acestea nu reușesc însă să explice felul în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de fuziune sau de fisurare pe care le derulează. Imaginarul central al pieței ca forță hegemonică globalizată, exteriorizată și culturalizată apare ca un element esențial în sânul evantaiului cvasi-infinit al noilor edificări ale solidarității, ale apartenenței și ale comunității, politice, identitare, religioase. Aceste fracționări, care se înmulțesc pe tot cuprinsul lumii, plasează în general în centrul logicii lor o remodelare a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pillatian, cel al transilvăneanului de la Topa Mică e un locus solus cu aură baladescă, situs modelator, inclusiv un bestiarium; o rezervație în care răposații din cimitir dialoghează cu cei vii. Pădurea, plopii, dealul, drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
coboară în Infern. În urma ei, în „Marele de Sus”, lasă starea de haos, cunoscută și din Mitul lui Telepinus, din Întoarcerea zeiței Hator, din Legenda Proserpinei. Cum am mai observat, Iștar este întîmpinată cu dușmănie și despuiată de podoabe, simboluri identitare numai pentru Marele de Sus. Fiica Cerului este pedepsită nu numai pentru că a trecut pe un teritoriu străin; ea a făcut imprudența să apară în fața stăpînei întunericului în haine strălucitoare, accentuînd (și nu diminuînd, cum s-ar fi cuvenit), contradicția
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
fel de teologie a eliber...rîi, orientat... prioritar spre lupta pașnic... și ap...rărea demnit...ții de cet...țean” (M. Najman); sau de indivizi izolați, dar foarte carismatici, ca p...rintele Cristofor În Bulgaria ori pastorul Tokès În România. Dizidentele identitare La fel ca aspirațiile religioase, cele naționaliste nu s-au stins sau diminuat deloc În rîndurile populației din Europa comunist..., spre deosebire de ceea ce afirm... autorit...țile. Acestea, adoptînd politică struțului, refuz... s... văd... nenum...ratele semne de efervescent... tot mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]