863 matches
-
atare de Micul dicționar academic, I, 2001). De fapt, filologii care s-au ocupat de termen (Leo Spitzer în 1938 și M. L. Wagner în 1943) l-au explicat prin Kluft („haină"), cuvânt intrat în vechiul argou german (Rotwelsch) din idiș (fiind la origine un cuvânt ebraic). În argoul românesc, clift putea să pătrundă la fel de bine din idiș (ca și termenii mahăr, husen etc.) sau din Rotwelsch (ca șmecher, prin circulația infractorilor din aria Europei Centrale și de Est). Termenul se
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
Spitzer în 1938 și M. L. Wagner în 1943) l-au explicat prin Kluft („haină"), cuvânt intrat în vechiul argou german (Rotwelsch) din idiș (fiind la origine un cuvânt ebraic). În argoul românesc, clift putea să pătrundă la fel de bine din idiș (ca și termenii mahăr, husen etc.) sau din Rotwelsch (ca șmecher, prin circulația infractorilor din aria Europei Centrale și de Est). Termenul se continuă prin derivatele sale. Ciorănescu citează un participiu adjectival cliftat, cu sensul „elegant, bine îmbrăcat". Mai frecventă
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
Țările care configurează hinterlandul mitteleuropean sunt: România, Polonia, Austria, Cehia, Slovenia, Slovacia, Ungaria. La aceste șapte țări, Radu Gabrea a adăugat un invitat special, Israelul. Ceea ce regizorul dorește să recupereze pentru geografia culturii mitteleuropene este tradiția unei culturi pentru care idișul a constituit numitorul comun al expresiei de sine. Cel puțin două dintre filmele prezente la Festivalul de Film Central European de la Mediaș au ca temă relația scriitorilor cu poliția politică în timpul regimurilor comuniste: este vorba despre filmul regizorului ceh Radim
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
său, și câteva dintre argumentele cu care autoarea își susținea afirmațiile: „Presa era liberă și în București apăreau 114 ziare (cîte or fi acum?). Dintre ele, 16 erau în limbi străine, adică franceză și limbile minorităților: greacă, maghiară, armeană și idiș. Universitatea avea 11.000 de studenți și 100 de profesori. Exista Fundația «Carol», înzestrată cu bibliotecă importantă. Cât despre divertisment, opt teatre și, bineînțeles, Capșa, ceea ce justifica numele de «oraș al desfătării», ca și cum locuitorii ar trăi o bucurie permanentă.” Ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
genialei sale cărți intitulată După Babel). Născut la Paris, dintr-un tată evreu ceh și o mamă probabil alsaciană, crescut în Franța și în SUA, vorbind de la început în casă franceză, engleză și germană, cu "particule puternice de cehă și idiș austriac", dincolo de care răsuna ecoul ebraicii, Steiner s-a folosit întreaga viață - ca să vorbească ori să scrie - de cele trei limbi principale. N-a reușit să descopere pe nici o cale (nici apelînd la hipnoză, la metode pe care i le-
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
de argou, folosit în expresia po blatu "în mod ilegal" și legat de blatnoi "răufăcător, criminal" (cuvînt care intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar fi fost întărită și de circulația argotică din rusă. Așa se explică, de altfel, unele diferențe de sensuri
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
intra chiar în desemnarea argoului interlop). În rusă, blat era explicat ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar fi fost întărită și de circulația argotică din rusă. Așa se explică, de altfel, unele diferențe de sensuri (între "de încredere" și "ilegal") și chiar de construcție (pe blat fiind un posibil ecou al lui po
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
construcție (pe blat fiind un posibil ecou al lui po blatu). Diferențe evidente există mai ales între înregistrările din argoul hoților și cele din literatura lui I. Peltz (semnalate de Iordan); în acestea din urmă, sensul este probabil cel din idiș - "apropiat, familiar, de-ai noștri" (,vrei să fii blat cu toată lumea", Actele vorbește). Frecvența cu care primele semnalări ale cuvîntului apar în Moldova corespunde probabilității mai mari de contact cu idișul (sursa fundamentală) și cu rusa. Soluția etimologică propusă de
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
în acestea din urmă, sensul este probabil cel din idiș - "apropiat, familiar, de-ai noștri" (,vrei să fii blat cu toată lumea", Actele vorbește). Frecvența cu care primele semnalări ale cuvîntului apar în Moldova corespunde probabilității mai mari de contact cu idișul (sursa fundamentală) și cu rusa. Soluția etimologică propusă de Unbegaun nu a fost însă preluată nici de DEX, nici de Micul dicționar academic (2001): în mod destul de ciudat, dicționarele se mulțumesc cu indicația "etimologie necunoscută". Cît de puternică este circulația
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
clare ale existenței argoului românesc: în 1860-1861 N.T. Orășanu publica o listă (ceva mai scurtă) de cuvinte argotice; iar în 1862-1863 G. Baronzi utiliza acest material în Misterele Bucureștilor. Și sursele externe sînt comparabile: germană (mai puțin în cazul românei), idiș (în trecut) și mai ales limba țigănească. Și condițiile politice din a doua jumătate a secolului XX sînt asemănătoare, cu diferențele de deschidere știute; ar merita adîncită confruntarea variațiilor de permisivitate; aici aflăm doar că un dicționar de slang maghiar
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
Byck și Al. Graur, din 1933 - "Influența pluralului asupra singularului substantivelor și adjectivelor în limba română" - , în care se ilustra fenomenul pluralelor din alte limbi, interpretate în română ca forme de singular; unul dintre exemple era chiar pluralul haloimăs, din idiș, devenit în argoul românesc un substantiv singular, glosat de cei doi autori ca "vis, utopie". Forma are la bază ebraicul halom "vis", cu un plural în -s specific idișului. Forma și sensul originar circulă încă, chiar pe internet găsindu-se
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
forme de singular; unul dintre exemple era chiar pluralul haloimăs, din idiș, devenit în argoul românesc un substantiv singular, glosat de cei doi autori ca "vis, utopie". Forma are la bază ebraicul halom "vis", cu un plural în -s specific idișului. Forma și sensul originar circulă încă, chiar pe internet găsindu-se în titlul "Vînzătorii de haloimăs, musical după Șalom Alehem", sau într-un citat din Andrei Codrescu ("Sper că nu este vorba nici de hybris, nici de haloimăs în faptul
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
haloimăs, musical după Șalom Alehem", sau într-un citat din Andrei Codrescu ("Sper că nu este vorba nici de hybris, nici de haloimăs în faptul că găsesc atât de multe similitudini între mine și Victor Brauner", în Steaua, 1-2, 2007). Idișul a fost, de altfel, cel puțin în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, o sursă semnificativă a argoului românesc: cu unele evoluții încă insuficient cunoscute, pentru că adesea e dificilă
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
tineri". Regizorul Harry Eliad, care s-a stins din viață pe 6 august 2012, a fost director al Teatrului Evreiesc de Stat (ȚES) din decembrie 1989. Acesta a realizat proiectul "Integrală Șalom Alehem", multe dintre operele marelui clasic al literaturii idiș fiind transformate în musicaluri pe melodii folclorice evreiești. Maia Morgenstern joacă în prezent în peliculă "What About Love", alături de Sharon Stone și Andy Garcia, care se filmează în București. A fost actrița a Teatrului Evreiesc de Stat între 1988 și
Maia Morgenstern, propunerea lui Oprescu pentru director la Teatrul Evreiesc () [Corola-journal/Journalistic/81341_a_82666]
-
ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o artă internațională peste hotare". Și au izbutit magistral. Tristan Tzara (pseudonimul acestuia vine, cred, din ebraicul tzara - în idiș țură (durere), pe care, cu siguranță, Sami Rosenstock îl vorbea în Moineștiul natal), împreună cu Marcel Iancu, lansează, în cabaretul Voltaire din Zürich, în toamna lui 1915, deci în plină conflagrație, manifestul mișcării Dada, devenită, apoi, la Paris, foarte stimată, asociindu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
din Rugă simplă: "...Ploaia spală pămîntul de baliga cuminte/ cruță pămîntul, ploaie, de uraganul rău,-/ bun în deșertul mării, setoșilor de umblet,/ umflă sămînța bine și fă-o să plesnească". E, aici, în acest univers agrest de tîrg provincial (în idiș ștetl) amintirea ghettoului ancestral. În Herța VI Fundoianu scria evocator despre viața sa de copil: Seara, un murmur negru creștea din sinagogi:/ Cereau desigur - altfel ai fi voit să rogi -/ ca să-i ferească Cerul cum le-a ferit strămoșii/ de
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
neuitat tîrgușor evocat, cu nostalgie în poemele sale ("În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fin") l-au îndemnat spre tematica iudaica. La această au contribuit, în mare măsură, și relațiile stabilite, la Iași, cu poetul de limbă idiș Iacob Groper, poetul A. Steuerman-Rodion și militantul ideolog sionist A. L. Zissu, cel pe care, ajuns bogat, îl va detesta, peste două decenii, Mihail Sebastian. După ce debutase demult, în presa literară, cu poeme și eseuri, în 1919, A. L. Zissu
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
dintr- unul progresist. Despre războiul civil spaniol, altfel În 1961, abia dacă a fost remarcată, și nu favorabil, cartea lui Sygmunt Stein despre războiul civil spaniol din anii 1930. Franco, diabolizat, și Stalin, eroizat, era normal ca mărturia, scrisă în idiș, a unui evreu polonez, angajat de partea republicanilor, dar care relata ororile comise de sovietici și de cei recrutați de ei în Brigăzile Internaționale. Nu venise vremea pentru o privire obiectivă asupra evenimentelor. Reeditată după o jumătate de secol, cartea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
numește literatură esopică. Milorad Pavić, Peisaj pictat în ceai, Traducere din limba sîrbă de Mariana Ștefănescu, Tabel cronologic de Ioan Radin, Ed. Univers, Col. �A Treia Europă", București, 2000, 328 pag., 95.000 lei Povestiri fără final Bashevis-Singer scrie în idiș; cum spune el însuși, a început prin a publica în reviste idișiste cu cinci sute de cititori, acum e un prozator cunoscut - laureat al premiului Nobel. O parte a vieții și-a petrecut-o în Polonia, o alta în Statele Unite
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
din cauza culegătorului. Vreau să spun că poți să scrii în limba română la Barițe, la Vârșeț, la Londra sau la New York la fel de bine cum se scrie la București, Cluj sau Craiova. Nu uitați că Singer a luat Nobelul scriind în idiș și trăind în S.U.A.. Când scriu în limba sârbă uit limba mea maternă pentru o oră, două sau trei. Numai așa poți să scrii într-o altă limbă sau să traduci și nimeni să nu observe că ești "străin". Dacă
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
septembrie), inițiativă meritorie a regizorului Radu Gabrea, a adus în prim-plan, cu contribuția NCJFF (Centrul Național pentru Film Evreiesc) al Universității Brandeis din Boston, Massachusetts, o serie de filme evreiești de la începuturile cinematografului, printre puținele în care actorii vorbesc idiș. Filmele au rulat în holul vechii sinagogi a orașului Mediaș, o clădire impozantă, dar, din păcate, abandonată, o sală care s-a dovedit neîncăpătoare pentru numărul de spectatori. A fost o surpriză pentru mine să văd că filmul vechi și
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
Turcia și vin în Austria, stând așezat pe un scaun cu trei picioare, fiecare înfipt în alt imperiu. Comunitatea evreiască din România are un specific aparte și datorită coabitării dintre evreii sefarzi (de limbă ladino) și cei așkenazi (de limbă idiș), care au avut rituale de cult parțial diferite și sinagogi, băi rituale și cimitire separate. De regulă, la sud de România au predominat comunitățile de evrei sefarzi, iar la nord cele de evrei așkenazi. Spațiul românesc a beneficiat de ambele
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
în pofida unui Zeitgeist Central-European - la mărirea gradului de constituire a unor instituții evreiești proprii, inclusiv culturale. Întemeierea, anume în România (la Iași) și anume în 1876 (fapt atestat de o cronică semnată de M. Eminescu), a primului teatru de limbă idiș din lume este un simptom al acestui fenomen. În epocă, viața comunității evreiești din Țările Române era esențial diferită atât de viața evreilor din Vest, cât și a celor din Est. În 1866 România a ratat un moment esențial de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
imperiul rus, frecvente mai ales după asasinarea de către narodnici a țarului Alexandru al II-lea (1881). La evreii din Rusia apare sindromul „cetății asediate”, care îi face să se „ghetoizeze” cultural, dar întemeierea, de pildă, a unui teatru de limbă idiș este imposibilă. În spațiul românesc încercarea de emancipare a evreilor este ratată odată cu aprobarea Constituției din 1866 și nu este rezolvată nici prin amendarea ei ulterioară. Profund dezamăgiți, evreii au toate motivele să își întărească instituțiile comunitare și culturale de
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
păstrare a identității cultural-lingvistice. Spre deosebire de evreii din Rusia, cei din Țările Române au nu numai motivele, dar și oportunitatea să o facă. Toleranța socială și confesională permite evreilor din spațiul românesc să-și întemeieze presă, școală și teatru de limbă idiș. Simplificând lucrurile, evreii din Europa Centrală pot, dar nu vor; cei din Rusia vor, dar nu pot; iar cei din România vor și pot să-și întemeieze un teatru de limbă idiș și alte instituții culturale comunitare. Nici revizuirea din
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]