858 matches
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). Prima sinagogă din Vatra Dornei (Sinagoga veche) a fost construită în anul 1873
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe masura emigrării evreilor, s-a desființat școală în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). În 2016 a murit și ultima evreica din Câmpulung supraviețuitoare a lagărelor morții
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca și în germană sau în română. În această perioadă, cu aprobarea tacită a autorităților românești, au fost aleși viceprimari evrei și anume dr. Rafael Mueck (1927-1929) și Elias Ellenbogen (1931-1933). Ultimul dintre ei, proprietar bogat al unui depozit de
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
Yerushalayim shel zahav” a fost înregistrat și de compozitoare, si de mulți alți soliști precum Ofra Haza, Yaffa Yarkoni, Ran Eliran. El are vreo 300 de versiuni și a fost tradus în numeroase limbi, inclusiv franceză (Leș Compagnons de la chanson),idiș (în interpretarea lui David Eshet), spaniolă(în interpretarea lui Yaffa Yarkoni), esperanto. El apare în versiunea lui originală corala și la sfarsitul bandei sonore a filmului „Lista Schindler”. Între Războiul de Șase Zile și Războiul de Yom Kipur, Naomi Shemer
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
20 august 1927 Câmpulung Moldovenesc) este un poet, scriitor și eseist israelian de limba idiș, originar din România. Alexandru Spiegelblatt s-a născut în 1927 la Câmpulung Molodovenesc, la poalele Carpaților, în sudul Bucovinei, ca fiu al unui ceasornicar evreu numit Samuel Spiegelblatt, urmaș al mai multor generații de ceasornicari. A învățat de mic la
Alexander Spiegelblatt () [Corola-website/Science/324225_a_325554]
-
București. Între anii 1954-1958 a fost conferențiar la catedra de literatură rusă la această universitate și la Școala de literatură și critică literară Mihai Eminescu din București. Spiegelblatt a fost un timp membru în comitetul de redacție al revistei în idiș „Ikuf bletter” care a fost închisă în anul 1963, de asemenea a colaborat la redactarea paginilor în limba idiș ale „Revistei Cultului Mozaic” din Romania. În anul 1964 el a emigrat în Israel și s-a stabilit în orașul Petah
Alexander Spiegelblatt () [Corola-website/Science/324225_a_325554]
-
literatură și critică literară Mihai Eminescu din București. Spiegelblatt a fost un timp membru în comitetul de redacție al revistei în idiș „Ikuf bletter” care a fost închisă în anul 1963, de asemenea a colaborat la redactarea paginilor în limba idiș ale „Revistei Cultului Mozaic” din Romania. În anul 1964 el a emigrat în Israel și s-a stabilit în orașul Petah Tikva. Între anii 1971-1998 el a fost, alături de poetul Avraham Sutzkever secretarul de redacție al revistei literare trimestriale în
Alexander Spiegelblatt () [Corola-website/Science/324225_a_325554]
-
Revistei Cultului Mozaic” din Romania. În anul 1964 el a emigrat în Israel și s-a stabilit în orașul Petah Tikva. Între anii 1971-1998 el a fost, alături de poetul Avraham Sutzkever secretarul de redacție al revistei literare trimestriale în limba idiș די גאָלדענע קייט („Di Goldene Keit”), care a apărea la Tel Aviv. În Israel, Alexandru Spiegelblatt a colaborat și la ziarul idiș לעצטע נײַעס („Letzte Naies”, Ultimele Știri) ; la cotidianul în limba română „Viața noastră” . In
Alexander Spiegelblatt () [Corola-website/Science/324225_a_325554]
-
el a fost, alături de poetul Avraham Sutzkever secretarul de redacție al revistei literare trimestriale în limba idiș די גאָלדענע קייט („Di Goldene Keit”), care a apărea la Tel Aviv. În Israel, Alexandru Spiegelblatt a colaborat și la ziarul idiș לעצטע נײַעס („Letzte Naies”, Ultimele Știri) ; la cotidianul în limba română „Viața noastră” . In anul 1969 a luat parte la publicarea volumului omagial la aniversarea jubileului lui Shlomo Bickel. Spiegelblatt a efectuat și traduceri din limba ebraică în
Alexander Spiegelblatt () [Corola-website/Science/324225_a_325554]
-
periodicul găzduia, totodată, studii critice și eseuri docte pe teme evreiești. Isac Ludo a condus revista între 1929-1936, timp în care aceasta a fost un important propagator al culturii evreiești din România, dar a și tradus importante opere din literatura idiș europeană precum și literatură română în limba idiș. Din 1929, Miron Grindea a început să colaboreze la revista "Adam", iar din 1936 a devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin Fundoianu
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
docte pe teme evreiești. Isac Ludo a condus revista între 1929-1936, timp în care aceasta a fost un important propagator al culturii evreiești din România, dar a și tradus importante opere din literatura idiș europeană precum și literatură română în limba idiș. Din 1929, Miron Grindea a început să colaboreze la revista "Adam", iar din 1936 a devenit coeditor și director al acesteia. În 1930, revista "Adam" a publicat un eseu al lui Benjamin Fundoianu despre arta lui Marc Chagall. În 1937
Adam (revistă) () [Corola-website/Science/326911_a_328240]
-
Roșii în Cernăuți, la 28 iunie 1940, ziarul și-a încetat apariția. În continuare, Dr. Weinstein a lucrat o vreme la editura "Schalom-Aleichem" (Șalom Aleihem), unde, sub supervizarea sovieticilor, a publicat, ca editor, cărți și volume de poezie în limba idiș. În 1941, după intrarea în Cernăuți a trupelor germane și române, Dr. Weinstein a fost arestat, deportat și internat în lagărul de tranzit din Edineț, unde urma să fie omorât. În ultima clipă a reușit să fugă din lagăr, într-
Elias Eliahu Weinstein () [Corola-website/Science/325829_a_327158]
-
(în ebraică: זלמן שניאור , născut Shneur Zalman Zalkind, 1887 - 20 februarie 1959) a fost un poet și scriitor israelian originar din Belarus. A scris în limbile ebraică și idiș. Creația sa este considerată ca marcând un moment de răscruce în literatura ebraică modernă și în cultura evreiască laică. Shneur s-a născut la Șklov (Škłoŭ) în Belarus, pe atunci parte a Imperiului Rus în anul 1887, în familia lui
Zalman Shneur () [Corola-website/Science/324677_a_326006]
-
de Mihail Sebastian. O mare parte din actori au fost cooptați în ansamblul Teatrului Alhambra-Excelsior, unde și jucaseră mulți în anii dinaintea dictaturii În 1948 clădirea în care funcționa teatrul a fost alocată în mod permanent ansamblului evreiesc în limba idiș, Ikuf, care a fost naționalizat și transformat după câteva luni în "Teatrul Evreiesc de Stat". Deși funcționează în aceeași clădire, Teatrul Evreiesc de Stat din București este de fapt o instituție diferită, cu toată moștenirea culturală și continuitatea evidentă. Teatrul
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
Bernard Lebli și secretar literar pe Ury Benador, care conduseseră din 1947 Teatrul IKUF , și ele fenomene pe plan european, nu sunt identice cu Barașeum. Ele au fost (iar T.E.S continuă să fie), în primul rând, ansambluri în limba idiș, la care multă vreme nu au mai colaborat o mare parte din artiștii evrei de limba și cultură română, care își regăsiseră libertatea artistică, îngrădită curând și ea de dictatura comunistă, și, mai ales, locul pe scena culturală de limbă
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
orice împrejurare, la joaca, pe stradă, în casa părinteasca ș.a.m.d. Casa lui a devenit cea dintâi casă din Rishon Letzion în care se vorbea numai ebraica. Misiunea lui nu era ușoară, fiindcă evreii din tânără localitate vorbeau limbile idiș, ladino, rusă și română, părinții nu erau obișnuiți cu formele mai noi de predare în școală, iar limba ebraica însăși era încă arhaica și săracă în termeni, îi lipseau încă chiar și cuvinte de uz cotidian precum „ciorapi”, „dată”, „batistă
David Judelovitch () [Corola-website/Science/326108_a_327437]
-
Hashomer Hatzair” a tineretului sionist socialist. După bacalaureat, a plecat la studii de drept la Viena, dar a părăsit Austria înainte de a termina examenul de diplomă. În tinerețe, Ruth a învățat să vorbească fluent numeroase limbi, în afara limbilor rusă și idiș, și anume germană, româna, engleza, spaniola și ebraica. Mai târziu a învățat și portugheza. În anul 1934 Ruth Polișuk s-a măritat cu Emanuel Klüger, de care a divorțat în anul 1940. Perechea a emigrat în anul 1935 in Palestina
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
în estul Galiției. În calitate de președinte, a fost numit Vladimir Zatonsky. Halrevkom a stabilit o structură administrativă, o Armata Roșie galiciană, o monedă și un sistem de educație. Limbile naționale cu statut egal au fost declarate a fi poloneza, ucraineana și idiș. Halrevkom nu a controla importanta regiune a Galiției Răsăritene: zona Liov cu ale sale câmpurile petroliere din Borîslav și Drohobîci. RSS Galițiană a dispărut repede, după pacea de la Riga din 1921, care a confirmat includerea întregii Galiții în noul stat
Republica Sovietică Socialistă Galițiană () [Corola-website/Science/329704_a_331033]
-
Teatrul Evreiesc de Stat (prescurtat T.E.S., în idiș: דאס בוקארעשטער יידישע מלוכה טעאטער- יי.מ.ט ) este un teatru evreiesc din capitala României, București, care funcționează în principal în limba idiș, care a fost vreme de secole limba maternă a evreilor așkenazi din Europa, inclusiv în România. Teatrul
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
Teatrul Evreiesc de Stat (prescurtat T.E.S., în idiș: דאס בוקארעשטער יידישע מלוכה טעאטער- יי.מ.ט ) este un teatru evreiesc din capitala României, București, care funcționează în principal în limba idiș, care a fost vreme de secole limba maternă a evreilor așkenazi din Europa, inclusiv în România. Teatrul reprezintă o continuare a tradiției de peste 140 ani a teatrului în această limbă în spațiul românesc, începând cu trupa lui Abraham Goldfaden care
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
îndepărtați din cauza legilor "rasiale", din toate teatrele și instituțiile culturale din România. este de decenii unul din puținele instituții teatrale de acest fel din Europa. Repertoriul său cuprinde piese și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
și instituțiile culturale din România. este de decenii unul din puținele instituții teatrale de acest fel din Europa. Repertoriul său cuprinde piese și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume, ori în urma Holocaustului, ori,din motive de
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume, ori în urma Holocaustului, ori,din motive de aculturație, (trecerea la limbile dominante - româna și alte limbi, după țară) și de emigrare în masă, mai ales în Israel, începând din
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]