956 matches
-
treaptă mai înaintată de evoluție a romanității, treaptă ce ar putea fi atinsă eventual în viitor și de o altă limbă romanică, căci, ceea ce particularizează franceza nu ține de romanitate, ci apropie, din punct de vedere tipologic, această limbă de idiomuri din alte familii de limbi, îndeosebi din familia germanică, fapt explicabil prin prezența elementului germanic într-un cuantum foarte ridicat în adstratul limbii franceze 92. Pe de altă parte, substratul celtic (galic) ce caracterizează franceza are la rîndul lui un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
moștenite și împrumutate în limbile romanice Fiind moștenitoare ale fondului lexical latin, limbile romanice au în vocabularul lor fundamental elemente cu originea în limba latină, dar care au cunoscut transformările specifice evoluției de la latină la romanitate ce caracterizează istoria fiecărui idiom neolatin. În momentul constituirii limbi-lor literare romanice, asemenea elemente au fost preluate de la nivelul popular al limbii la cel literar, rămînînd de cele mai multe ori o corespondență de formă și de conținut între cele două niveluri. Limbile literare romanice însă au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sine a popoare-lor romanice care și-au asumat propria identitate, nu numai în raport cu vorbitorii unor limbi nelatine (această latură avînd o tradiție în însăși lumea antică), dar chiar față de latină și, în cazul fiecărei comunități de romanici, de vorbitorii altor idiomuri de origine latină 96. Ca să se poată ajunge la această conștiință a distinc-tibilității era însă absolut necesară existența unor comparații și a unor raționamente ce nu puteau fi făcute decît de persoane cu un grad înalt de cultură, care să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care pornea avînd la bază metoda comparativ-istorică nu are însă caracter absolut, deoarece și în vechea lingvistică s-au emis idei cu valabilitate generală indiscutabilă, iar limba literară, deși pune probleme diferite față de cea populară, este un aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în vechea lingvistică s-au emis idei cu valabilitate generală indiscutabilă, iar limba literară, deși pune probleme diferite față de cea populară, este un aspect al aceluiași idiom, și, discutîndu-se despre limba literară s-au vizat deseori fenomene care caracterizează întreg idiomul respectiv sau chiar unele manifestări locale ale lui. De aceea, trebuie admis că prima etapă importantă a studierii limbilor romanice (a lingvisticii romanice) este legată de apariția conștiinței romanice care este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acces la cultura de erudiție era condiționat de însușirea prealabilă a limbii latine. În aceste circumstanțe, popoarele romanice din Apusul european s-au văzut în situația de a renunța la latină ca limbă a culturii și de a recupera pentru idiomurile lor funcțiile exercitate de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
condiționat de însușirea prealabilă a limbii latine. În aceste circumstanțe, popoarele romanice din Apusul european s-au văzut în situația de a renunța la latină ca limbă a culturii și de a recupera pentru idiomurile lor funcțiile exercitate de aceasta, idiomuri care însă erau urmașe ale aceleiași limbi latine. Dar, pentru a prelua funcțiile unor limbi de cultură, limbile romanice trebuiau cultivate și regularizate după modelul latinei pe care urmau să o înlocuiască și din care preluau elementele lexicale care le
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evoluat în condiții total diferite în raport cu limbile vestice. Se poate constata mai întîi că limba română și-a dezvoltat tîrziu un aspect literar, iar evoluția ei, ca limbă populară, s-a produs în vecinătatea și prin schimbul de elemente cu idiomuri nelatine. Pe de altă parte, în administrație, cult și cultura de erudiție, româna nu a fost suplinită de latină, ci de slavonă, adică de o limbă care nu avea nici o afinitate cu ea, și tot din slavonă a preluat elemente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impune treptat, iar normele devin tot mai precise și gradul de prelucrare al limbii scrise tot mai ridicat; 3) o perioadă în care limbile literare sînt comune, instituin-du-se în limbi literare naționale. Limbile literare germanice La fel ca limbile romanice, idiomurile germanice au fost înregistrate în scris mai întîi în diferite documente și acte, fără preocuparea respectării unor norme precise și uzînd de formele aflate în circulație în dialectele și graiurile locale. Ca atare, mult timp, germanicii nu au avut o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cultivarea limbii vechilor romani 98. De aceea, în secolele al X-lea al XIV-lea, cînd germanicii aveau limbi populare diferențiate, ei nu aveau și limbi germanice de cultură. Realizarea unor limbi literare moderne s-a produs în cazul acestor idiomuri într-o perioadă ulterioară aceleia în care s-au format variantele literare ale limbilor romanice occidentale și, în aceste condiții, modelul romanic a avut o mare importanță. Cu toate acestea, evoluția spre statutul de limbi comune supradialectale a fost deosebit de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
împotriva celor de origine germană, dar, prin literatură și mai ales prin presă, au fost introduse totuși împrumuturi din daneză și din norvegiană. În cazul limbilor germanice vestice, aspectul literar s-a realizat într-o manieră foarte diferită de la un idiom la altul. Cele mai vechi documente de limbă germană sînt cîteva glose de la jumătatea secolului al VIII-lea, iar din secolul al IX-lea datează cel mai vechi cîntec eroic (Cîntecul lui Hildebrand Hildebranslied), pentru ca în secolul al XIII-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
început a fi scrise încă din feudalismul timpuriu, dar cazurile de continuitate cu situațiile de atunci sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală care să uzeze de ele. De aceea, despre limbi germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi după secolul al XVI-lea. Comunicarea culturală prin traduceri Nimic nu este mai extins
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-o traducere unul dintre aceste idiomuri reprezintă limba scop, această opoziție ternară trebuie construită, iar dacă reprezintă limba sursă ea este anulată, prin anularea deicticului care indică apropierea de interlocutor, care poate fi redat eventual perifrastic, printr-o formulare de tipul "acolo lîngă tine" (sau "lîngă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
the relation with the language; this is, in its turn, a segment of culture and the main instrument in its actualization. Moreover, according to the doctrine initiated by A. Philippide and completed by G. Ivănescu, it is held that an idiom is usually two-layered, one layer being the popular language, characterised by an evolution determined only by communication needs, a second layer being the literary language, with an evolution oriented by certain goals and relying on conscious intentional actions. This standpoint
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
carries on certain opinions expressed by the 19th century Transylvanian scholars and is in line with certain opinions held by some of the great European linguists. Independently, referring to the distinction between the popular vs. the literary aspect of an idiom, Lucian Blaga operated the distinction between the popular (minor) and the learned (major) aspect of a culture, claiming that typically, a community's cultural creation is accomplished at these two levels, without either of them representing stages in the existence
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
symbolisch für die Sprache geworden ist, die selbst ein Segment der Kultur und das wichtigste Mittel für ihre Verwirklichung verkörpert. Neben diesen Aspekten stellt man fest, gemäss der von A. Philippide eingeführten und von G. Ivănescu vollendeten Doktrin, dass ein Idiom normalerweise zwei Ebene hat: die erste ist die der Volkssprache mit einer Entwicklung, die nur von den Kommunikationsbedürfnisse verursacht wurde und die zweite Ebene ist die der Schriftsprache mit einer Entwicklung, die unter dem Gesichtspunkt einer Ziele und aufgrund einiger
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gotică. 47 Vezi O. Vandeputte, A. Vainer, Limba neerlandeză. Limbă vorbită de douăzeci de milioane de neerlandezi și flamanzi, Editată de Fundația flamando-neerlandeză " Stichting Ons Erfdeel, vzw " 1998. 48 Fenomenul se întîlnește, nu însă cu aceeași frecvență, și în alte idiomuri germanice; în neerlandeză, de exemplu, leven [΄le:və] semnifică deopotrivă "a trăi " și "viață ", cînd este substantiv, de obicei se articulează însă, încît "a trăi viața " se spune leven het leven; la fel, în daneză, forma evne [äwnə], ca substantiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
niciodată poeme sau romane acătării. Aceasta este valabil pentru faza literară a culturii, în care omul a intrat odată cu inventarea scrisului și mai ales a tiparului. În cultura de azi spune C. Noica au rămas numai două limbi din atâtea idiomuri: greaca pentru trecut și matematicile pentru prezent și viitor. Cine nu folosește măcar una din aceste limbi e un barbar; unul la propriu: se bâlbâie." Eu, unul, mă cam bâlbâi... Dumneavoastră? Nu sunt un admirator al lui C. Noica, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Hooks și alți radicaliști negri, ele furnizează cîteva intervenții cinematografice mobilizatoare și provocatoare care sînt cu mult superioare mărețelor performanțe de gen din cinematografia hollywoodiană. Rap-ul și discursul radical al negrilor Afro-americanii au folosit în mod tradițional muzica și idiomul muzical ca forme privilegiate de rezistență la opresiune. Gospelul a apărut ca răspuns la sclavie, în timp ce blues-ul a răspuns la rasismul instituțional, ambele exprimînd astfel suferința produsă de opresiune și rezistența față de aceasta. Ragtime și jazzul s-au adăugat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rezistență la opresiune. Gospelul a apărut ca răspuns la sclavie, în timp ce blues-ul a răspuns la rasismul instituțional, ambele exprimînd astfel suferința produsă de opresiune și rezistența față de aceasta. Ragtime și jazzul s-au adăugat apoi experiențelor afro-americane, căutîndu-și un idiom muzical care să exprime suferința și bucuria, agonia colectivă și revolta individuală, dominația și rezistența. Pe măsură ce afro-americanii s-au mutat din sud în orașele industrializate din nord, ei au creat noi forme de muzică pentru a-și descrie experiențele, producînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asimilat cu repeziciune muzica în textura vieții urbane. Radiouri, boxe, radiocasetofoane walkman și difuzoare de stradă transmiteau sunetele culturii negre mai întîi în ghetou, apoi în întreg orașul și peste tot în țară. Noile tendințe muzicale erau rapid asimilate în idiomul muzical afro-american. Muzica reggae a furnizat atît sunete noi cît și o nouă politizare a muzicii. Rapperii negri din anii '70, precum Gil Scott-Heroh și Grandmaster Flash, au dezvoltat noi forme de muzică politică, articulînd experiențele oprimării și lupta din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se contopesc, înglobînd fragmente din diferite limbi în special termeni din engleză, japoneză, franceză, germană producînd o nouă formă de limbaj, poliglot și internațional. Romanul înglobează în plus și un discurs informatic și tehnologic, jargoane ale lumii afacerilor, crimei, un idiom al subculturilor (merită menționat Rasta), referiri la cultura media conținînd aluzii ezoterice la muzică, pictură, dans și alte forme ale artei. Întocmai ca în perspectiva propusă de Baudrillard (1993), estetica pătrunde în viața de zi cu zi; Case este descris
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu pricep nimic din ei, nu-i receptează profund. Ne trebuie mult bun-simț pentru această constatare. Eu continuu să cred că poezia trebuie citită numai în original, că traducerile nu fac decît deservicii POEZIEI. Deci, să învățăm cît mai multe idiomuri. În altă ordine de idei, intervenția lui Mircea din ECHINOX nu excela prin excese, ci prin adevăruri. Ca și intervențiile lui Emil (Hurezeanu n. red.) și ale lui Lucian (Vasiliu n. red.)! Merg cu Mircea și ceilalți pentru că ei nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
au fost marcate de starea sănătății. Și noi șicane (știi tu de care). Nu-i nici o problemă! Sînt liberi să facă tot ce vor! Traducerile acelea! Să nu le înțelegi altfel decît ca pe o opțiune terapeutică. Fuga în alt idiom, ca terapie! Ca să nu mai aud, ca să absentez. Nu am nici o șansă de bine dacă nu mă izolez, dacă nu-mi liniștesc creierul. Dar mi-e foarte greu, să știi! Am un temperament de ghilotinat, de vagabond irecuperabil. Am să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
În căutare de un maître à penser! - Încerca să fie profetul unei nații. Dar națiunea era atunci paralizată, am putea spune, copleșită de extraordinara grandoare pe care i-o dăruiau timpul și istoria - regăsirea unor „seminții” disparate ce foloseau același idiom lingvistic, stăpâni ai unui teritoriu și ai unei istorii milenare, auguste -, nu „avea chef” de profeți! Nici măcar de cel mai trivial, mai „bărbătuș”, căruia i s-au Închinat, ciudat, unele spirite de excepție și care a fost asasinat de regele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]