100,220 matches
-
Medrano tatăl era deja la ușă. Delia bănuia ceva fiindcă îl primi altfel, aproape vorbăreață și iscoditoare. Poate că părinții îi spuseseră de întâlnirea de la berărie, Mario speră ca ea să aducă vorba de asta ca s-o ajute să iasă din tăcerea aceea, însă ea prefera să cânte Rose Marie și puțin Schumann, tangouri de Pacho cu un ritm sacadat și plin de avânt, până când soții Mañara își făcură apariția cu fursecuri și malaga și aprinseră toate luminile. Vorbiră de
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai pus mâna pe-o carte de la absolvirea facultății, au început, brusc, să-și „scrie” propriile cursuri. La ce nivel și cu ce rezultate, e inutil
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la spectacole ori la muzeu. Într-un cuvânt, o mentalitate de asistați. Dacă nu vom ieși urgent din această hârtoapă, dacă nu vom înțelege că studentul trebuie să studieze, iar profesorul să fie profesor, și nu ciubucar, degeaba mai vrem în Europa. Ar fi mai bine să rămânem aici, la porțile Orientului, unde gugumani perplecși, plagiatori
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
testamentul ca să aflăm a cui e lumea și captura aceasta mare de oameni. 1973 Confesiunea emigrantului Lui Waclaw Iwaniuk Mi-au furat țara. Mi-au scos-o din ghiozdanul de școlar. Și din fruntariile ei. Au răpit-o când a ieșit în stradă. Braconierii au avut o noapte fericită. Au umflat o pradă bogată. Mai întâi au pus-o la piciorul mesei. Au băut vodcă. Patria s-a apărat din ce în ce mai firav. Apoi au cumpărat-o cu o rochiță roșie. Pălăria avea
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
o lectură contextualizată de alt tip, aceea de micromonografie a publicațiilor vremii din perspectiva modului în care l-au receptat pe Caragiale. Divagațiuni Cunoscut pentru înclinațiile sale către literatura marginalilor cum ar fi Blecher sau Octav Șuluțiu, Nicolae Florescu a ieșit la rampă cu un volum integral dedicat lui Anton Holban. Deși cuprinde capitole ce recompun biografia autorului și care propun modele interpretative ale romanelor și pieselor de teatru, cartea nu se vrea a fi o monografie, ci, după cum mărturisește criticul
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
o jertfă a existențialului inclus în „încîntarea” sa de rang pur estet: „Ții minte orășelul acela de munte/ Cu ganguri subțiri și prepelicari lătrînd de-ncîntare?/ Treceau pelerini. Fecioarele-aveau jartiere de pluș cu nostalgice funte/ Cînd, pajiști scoțînd din corsaj, către-amurg, ieșeau la plimbare.// Călătoream (ți-amintești?) în cea mai frumoasă caleașcă/ C-un fluture miop, între noi, privind fericit înainte./ Eram pe atunci detectivul tău trist și cuminte/ Care-ți turna la popasuri laptele dulce în ceașcă.// Apoi într-o seară
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
o fascinantă discursivitate, aceste „narațiuni ale intelectului” (cum le numește Dan Laurențiu) fac parte din creațiile geloase care își modelează cititorii, o dată pentru totdeauna, cu un vis firesc de exclusivitate. În Poesie et profondeur, Jean Pierre Richard observă că, deși ieșit din prăpastia baudelairiană, Arthur Rimbaud: „vrea, dimpotrivă, să nege profunzimea. Sau, mai degrabă, își propune s-o depășească și pentru asta să extragă din ea promisiunea de înălțare, încărcătura de viitor. Prin explozie, zbor, țâșnire, metamorfoză, laconism, revoltă, poetul încearcă
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
și dispar între aceste paranteze-oglinzi, deschizându-se și închizându-se. Autorul ar putea renunța la o parte din universul specular resemnându-se la folosirea unui delir de virgule, dar ar fi păcat. Lectorul pătrunde în vârful picioarelor în fiecare paranteză, iese din ea aproape neîncrezător, și nerăbdător să pătrundă în lumea următoare, ca prin sasuri de nave intersiderale trecând dintr-un univers în altul... În La aniversară, autorul se dezlănțuie pentru a ne povesti... fantasme! Ce se întâmplă în acest text
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același număr de degete desfăcute, este Mircea Ivănescu. Noi pierdem sistematic față cu această sfidare, dar câștigăm complicitatea suavă și exigentă a unui mare poet; ce rost mai are să ieșim din acest joc?
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
simțit cum legătura aceasta, între Yuriy Kordonskiy și cei cîțiva actori ai Teatrului Bulandra aflați în distribuție, este definitivă. Am simțit că ea are dimensiuni de o mare profunzime, dar, mai ales, că este umană și tandră. Chestiunea asta ne iese tot mai rar în teatru. Ca și în viață. Și atunci cînd se întîmplă, pare mai degrabă o excepție. M-a impresionat, și vreau să o spun de la început, încă mai mult decît în “Unchiul Vanea”, deși în mare trupa
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
neașteptat: „caraghios”, „veleitar” și „lichea” (...) Fugarul din PSD este lichea pentru tătucul partidului, în schimb în cei care țin prima pagină a ziarelor are „deplină încredere”. Un veleitar pur sînge n-ar fi părăsit niciodată barca lui Iliescu. Gușă a ieșit din coloană și a devenit brusc lichea. Cît timp s-a aflat în curtea lui Iliescu și încă fruntaș PSD, n-a fost lichea și veleitar.” Una peste alta dl Băcanu are dreptate, dar, dacă acest Gușă e o conștiință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
numită Melodramame - de tanti Verona, o prietenă a părinților, prin șantaj, în schimbul unei scrisori către mama plecată în Israel) se concentrează în jurul lui Bombea Vasile, recrut din regimentul orădean de cavalerie unde naratorul își face stagiul, dotat cu un talent ieșit din obișnuință la călărit. Total idiot odată coborît de pe cal, Bombea deține însă acea inteligență primară, de Ion rebrenian, a parvenirii: conștient de unicul său avut, știința galopului, visează la o carieră ofițerească - trese, galoane și premii la concursuri. Care
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
și numeroși înalți demnitari politici autohtoni. Dar, surpriză: cu totul „spontan”, flancat de bodiguarzi vigilenți, ministrul german de Externe Joschka Fischer s-a rătăcit, nonșalant și ca din întîmplare, pe la standuri, într-o zi „obișnuită”... de lucru. Toate aceste evenimente ieșite din comun i-au determinat pe organizatori să afirme, după ce Tîrgul și-a închis porțile, că actuala ediție, a 55-a, ar fi „impulsionat”, ar fi împrospătat tradițiile... Așa să fie... însă - încotro? Încă din timpul desfășurării celui mai mare
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
masă și pedofilie camuflată în tot felul de principii de castă și de cutume imemoriale, numită mediatic și convențional nunta prințesei Ana Maria Cioabă. O (sau O,) țară tristă, plină de humor, cum este România, în care setea de evenimente ieșite din comun este mult mai mare decît, să zicem, judecata lucidă și instinctul moral, pare dispusă iremediabil, dintr-un estetism convertit în frigiditate sufletească prin împingerea lui la limita suportabilității umane, să nu observe dramele, nenorocirile de toate felurile, suferințele
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
sugestivi, de ce Securitatea a fost cea mai caracteristică instituție a sistemului odios de dinainte de 1989: fiindcă a aruncat în aer toate reperele etice, a suprapus albul pe negru, a dat naștere unei „mocirle morale” din care nici azi nu putem ieși. „Minciuna, diversiunea, echivocul, corupția, falsa retorică patriotardă, toate astea au devenit vicii naționale”, scrie dl Pleșu în încheiere l Ne cade în mînă cu mare întîrziere Caiete critice nr. 11-12 din 2002. Revista comemorează centenarul lui Ș. Cioculescu. Semnează Iordan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă. În cazul în care pictura ar fi un simplu derivat al poeziei, o supapă utilă în cazurile de prea plin, ea nu ar fi ieșit din cadrele comune al amatorismului. Numai că, în cazul unei structuri culturale atît de bine definite și al unei personalități atît de bine exprimate, această cădere în amatorism este în mod natural imposibilă. Chiar în absența unei instrucții specifice și
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
personală: făcea rost de biografia invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste binevenite “manevre de culise” ieșeau două-trei ore ale unui dialog care te ținea lipit de televizor. O făcea pentru muzică, de dragul ei, dar și pentru cultură în genere și de dragul unor oameni care meritau să fie acolo și pe care altfel cei mai mulți dintre noi nu
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
ministru, moderatorul devine dintr-o dată timid și cuminte ca o elevă model, încercînd să facă totuși cu ochiul spectatorilor cum că el ar fi de altă părere, dar are gura pecetluită, nu e momentul potrivit să spună ce gîndește. Ministrul iese de data aceasta victorios, și-a demonstrat calitățile civice și de profesionist al unei politici democratice. În privința măștii pe care-o afișează moderatorii noștri la ora actuală ea variază între o mohoreală abisală de tip “om definitiv supărat pe lume
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
șocheze. Mult mai aproape m-am simțit de cei doi mari actori ai artei moderne: Rodin și Bourdelle. - Pe Rodin l-ați cunoscut prin operele lui. E aproape imposibil să cuprinzi personalitatea lui Rodin în câteva cuvinte. Era cu totul ieșit din comun, din tiparele noastre obișnuite. Era o forță, un mare gânditor al artei, care a lăsat o dâră pe care au pășit generații de artiști plastici! Cu operele tuturor acestor mari maeștri am luat contact la diferite expoziții colective
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
pământul sterp care-i îngrozește pe străini și care ne-a transformat pe noi toți în chibiți jalnici ai unui joc măsluit. Această leapșa pe furate în care ne scufundăm intonând imnuri de laudă posesorilor de ouă din care vor ieși cucuvelele de mâine trebuie să înceteze. Cultivarea de către PSD a unor astfel de indivizi (să nu uităm de „onesta” Puwak!) are o misiune clară: să abată atenția electoratului de la veritabilii capi ai cupolei. Prin comparație cu aceia, furtișagurile lui Beuran
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
oboseala cioraniană (Cioran care dorea să-și pună pe ușă un anunț pentru descurajarea vizitatorilor, Cioran care spunea că s-ar bucura de un echilibru perfect dacă ar avea curajul să urle zilnic un sfert de oră sau că ar ieși cu plăcere pe stradă dacă ar fi permis sa tragi palme). Iată tot acest fond, tot acest “Hinterland” cultural la Alexandru Mușina, în sonetul cu titlu de limbaj familiar, Obo: “Nimeni să nu-mi mai spună nimic, să nu mă
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
pentru Constituție, anunță ADEVĂRUL, a băgat la griji mari partidul de guvernămînt. “PSD-ul, titrează ziarul citat, i-a scos la înaintare pe Andreea Marin, Mutu, SMS-uri, șepcuțe, afișe la pompele Petrom” pentru a-i convinge pe alegători să iasă la referendum. În interiorul aceluiași ziar găsim explicația grijilor pesediste. Dacă la referendum nu se prezintă 50 % plus 1 dintre alegători, pică noua Constituție. Ceea ce, completează Cronicarul, n-ar da bine la imaginea de organizator a partidului de guvernămînt. l Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
bugetar și forța din batjocorirea copioasă a gramaticii Academiei. În aceste condiții, numai Năstase să nu fii! Fără bază politică reală, incapabil să transmită electoratului un mesaj eficient, el nu are de unde aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși premierul din capcana în care, în egală măsură, a intrat și a fost vârât. Încercările de a-și reconfigura identitatea (înfrățirea cu liderii vulgarității de la „Vacanța Mare”, abordarea repertoriului de mahala, plasarea aiuristică de așa-zise ironii, în fond, niște
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Țoiu La Câmpina, vara, femeile în vârstă par mai cochete decât în alte orașe ale țării. Pălării de paie cu flori, rochii lungi de culoare deschisă, fețe rujate, pudrate... Ceva desuet; însă franțuzesc. Unele având aerul unor profesoare de mult ieșite la pensie. De altminteri, așezarea subcarpatică de pe stratul prahovean de petrol a avut întotdeauna ceva intelectual. Umblând după ziare în piața centrală, dau de o dugheană cu cărți... Mă uit, automat, și văd pe o copertă albastră cu alb - culorile
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]