1,278 matches
-
în momentul în care pacientul își dă seama că deține un control absolut asupra panicii (de Silva și Rachman, 1984; Rachman et al., 1986). Pe lîngă dificultățile legate de exercițiile de expunere gradată, există anumite situații care nu pot fi ierarhizate. De obicei, problema structurării unei anumite sarcini poate fi depășită cu ajutorul gîndirii imaginative și colaterale. Cu toate acestea, rezultatul exercițiului de expunere s-ar putea să fie, într-adevăr, imposibil de măsurat. De pildă, un pacient care suferea de mulți
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gradate Reușita unui program de expunere gradată este determinată de cîteva aspecte importante. Un nivel moderat de anxietate Situațiile care generează anxietate sînt trecute pe o listă, alături de evaluarea nivelului de anxietate indus de fiecare, în așa fel încît pot fi ierarhizate în ordine, de la cele care induc un nivel redus de anxietate pînă la cele care generează nivelul cel mai intens; astfel, se obține ierarhia expunerii. Persoana respectivă alege să înfrunte o situație care cauzează o anxietate moderată. Este mai bine
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
declanșează cea mai mare anxietate se face doar cînd persoana respectivă este pregătită. În desfășurarea expunerii in vivo, acest lucru este relativ ușor de realizat se alcătuiește o listă cu situațiile și activitățile care provoacă frică, iar, apoi, acestea sînt ierarhizate. Metoda poate fi utilizată și dacă se apelează la expunerea imaginară în cazul persoanelor care au suferit traume multiple, de exemplu, angajații serviciilor de urgență. Fiecare eveniment poate fi evaluat din punct de vedere al severității, iar expunerea imaginară se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
același mod în care ați elaborat lista de scopuri pentru expunerea in vivo prezentată mai sus. Dacă ați trecut prin mai multe evenimente traumatice, acest lucru poate fi destul de simplu. Trebuie să vă gîndiți la fiecare eveniment și să le ierarhizați în funcție de intensitatea detresei pe care v-o induc atunci cînd vă amintiți de ele. Dacă ați trecut printr-un singur eveniment traumatizant, nu trebuie să alcătuiți nici o ierarhie. În continuare, terapeutul vă va cere să recapitulați foarte amănunțit întîmplarea sau
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se suprapune voinței autorului până a-l face să uite de sine pentru a se consacra integral construcției. A.B.În ce măsură conceptul de generație e compatibil cu clasificările estetice? Nu cumva este el prea lunecos? Toată viața, suntem tentați să ierarhizăm, să clasificăm , să compartimentăm. Însă (oricât de rezonabile), clasificările vizând altele, țin de convenții; au acoperire parțială. În fapt, a categorisi însemnă a trece peste acel unicum irepetabil, marcă definitorie, particularizantă, a personalității întemeietoare; conceptul de generație trimițând la curente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
securiști (foarte numeroși), reprezentanți comerciali, activiști de partid. Nu este prea frumos: dar cum altfel s-ar fi putut constitui În câțiva ani o clasă de capitaliști? An de an, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare publică un clasament al țărilor, ierarhizate În funcție de un indice care combină produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață și condițiile de educație. Potrivit acestui „indicator de dezvoltare umană“, România s-a plasat În anul 2000 pe locul 63 (nerămânând În urma ei decât Macedonia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru formația sa morală la această vîrstă (27, p. 283). Pe baza cercetărilor întreprinse, sînt stabilite pentru această vîrstă trei niveluri ale realizării concordanței dintre dorințele și aspirațiile elevului și conduita sa practică: a) în condițiile incapacității școlarului de a ierarhiza sistemul dorințelor sale pe baza unor criterii obiectivizate, apare contradicția dintre dorințele sale trecătoare, insuficient stabilizate, și modul de conduită spre care tinde; b) la nivelul al doilea, școlarul încearcă să-și însușească criteriile și valorile etice; rămînînd, mai ales
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sex, sau cele cu încărcătură religioasă? Probabil că exista o ierar hie a dăunătorilor din literatură, nu? Și ce însemna „să pui chiloței nudurilor“? ( Expresia era a lui Romul Mun teanu, dacă nu mă-nșel.) A.R. Nu pot să ierarhizez. Ambele erau nocive și veninoase - la fel de veninoase ca băutura imperialistă Coca-Cola. Cuvintele religioase țineau de opiul cu care imperialiștii încercau să imbecilizeze masele. Cuvântul „Dumnezeu“ era automat înlocuit prin „natură“ și une ori prin „providență“. „Cristos“, „biserică“, „religie“, „credință“, „mănăstire
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
intervenit în viața privată prin politicile de căsătorii și divorțuri, prin normarea consumului și controlul intimității. A introdus sistemul de cote de reprezentare pentru femei și le-a recrutat politic prin aceeași contraselecție a obedienței, ca și pe bărbați. A ierarhizat ramurile industriale și domeniile bugetare încât cele feminizate (industria textilă și alimentară, serviciile, educația, sănătatea, cultura) să fie mai prost salariate și mult mai prost finanțate. În afara câtorva voci izolate antisexism, dar nu și anticomunism (Ecaterina Oproiu, Stana Buzatu), nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
literatura română parțial sau total. Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecvența utilizării criteriului axiologic. Tipăriturile lui Coresi și ale lui Chesarie de Râmnic fac pe N. Iorga să vibreze mai mult decât opera lui Rebreanu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizează sub raportul valorii pe cronicarii moldoveni și n-a avut curajul să-și publice cursul său despre Dimitrie Cantemir, Bogdan-Duică insistă asupra lui Barac mai mult decât asupra lui Eliade, D. Popovici acordă un merit mai mare lui Radu Tempea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele mai simple, elementare, până la activități profesionale, diferențiate în funcție de profilul acestora. Orice activitate umană are la bază o componentă motivațională, o structură organizată și un scop bine definit, în raport cu care se autoreglează. Activitatea lucrativă presupune o înlănțuire sau un sistem ierarhizat de acțiuni care, la rândul lor, cuprind operații prin intermediul cărora are loc transformarea obiectelor/materialelor, în scopul ameliorării sau dezvoltării capacității individuale de adaptare și integrare în contextul relațiilor sociale sau comunitare ale persoanei. Majoritatea specialiștilor, atât din domeniul medical
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
trei niveluri: o nivelul 1: indicatori principali (de bază); o nivelul 2: indicatori utilizabili pentru monitorizarea și revizuirea programelor de dezvoltare durabilă; o nivelul 3: indicatori analitici. [www.insse.ro, Indicatori statistici de dezvoltare durabilă, 2008] Setul de indicatori este ierarhizat, similar cu cel European, pe teme, sub-teme și domenii de intervenție. Indicatorii sunt clar definiți și respectă o formulă de calcul, venind în sprijinul monitorizării periodice a progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor stategice ale dezvoltării durabile. „Sistemul integrează, într-o
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
piramidală indicatori economici, sociali și de mediu, utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în România.” [www.insse.ro, Indicatori statistici de dezvoltare durabilă, 2008] Sistemul de indicatori include 85 de indicatori, care prezintă serii temporale de date și sunt ierarhizați conform Sistemului Statistic European, astfel: 7 indicatori de nivel 1, 20 de indicatori de nivel 2 și 48 de indicatori la nivelul 3. Temele și sub-temele la care se referă sistemul de indicatori statistici ai dezvoltării durabile pentru România sunt
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
la nevoi, asigurând astfel utilitatea informației; - sunt deschise la îmbunătățire și diversificare continuă; f) din punct de vedere al utilității în analiză - permit observarea unui profil al dezvoltării la nivel regional; - caracterizează dezvoltarea regională durabilă în perspectivă statică și dinamică; - ierarhizează regiunile din punct de vedere al nivelului și potențialului de dezvoltare durabilă; - evidențiază decalajele în dezvoltare dintre regiuni. Între sistemul de indicatori de care dispune România și cel existent la nivelul Uniunii Eurpene se identifică deosebiri în special în ceea ce privește conținutul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
programe de finanțare, ci domenii pentru care este necesară finanțarea. Scopul analizei consta în a arăta modul în care cu ajutorul analizei multivariate a datelor, respectiv ACP, pot fi identificate profilurile de dezvoltare ale unor grupuri de județe și pot fi ierarhizate aceste grupuri în funcție de nevoile de dezvoltare, determinând astfel decizia corectă în aplicarea programelor de finanțare și accesarea fondurile europene în mod adecvat. 4.2. Evaluarea statistică a profilului dezvoltării interregionale prin prisma disparităților 4.2.1 Disparități demografice Populația reprezintă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și alte tipuri de întrebări închise (Rotariu și Iluț, 1997): întrebări cu posibilități multiple de răspuns (subiectul poate opta pentru două sau mai multe răspunsuri), întrebări de ierarhizare (care pot solicita subiectului să ierarhizeze în ordinea preferințelor toate răspunsurile; primele X răspunsuri, în funcție de preferințele sale, indiferent de intensitatea preferinței pentru cele alese; ierarhizarea strictă a primelor X răspunsuri; alegerea unui singur răspuns, care întrunește cele mai intense preferințe ale sale; compararea în perechi a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
sau mai multe răspunsuri) (întrebare închisă cu posibilități multiple de răspuns) a)stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul mic; c)prea puține cadre didactice; d)materiale didactice insuficiente; e)mobilier vechi; f)bibliotecă școlară cu materiale insuficiente; g)altele. Ierarhizați următoarele probleme ale școlii dumneavoastră, în funcție de stringența cu care trebuie rezolvate (întrebare de ierarhizare) a)stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul mic; c)prea puține cadre didactice; d)materiale didactice insuficiente; e)mobilier vechi; f)bibliotecă școlară cu materiale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
probleme ale școlii dumneavoastră, în funcție de stringența cu care trebuie rezolvate (întrebare de ierarhizare) a)stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul mic; c)prea puține cadre didactice; d)materiale didactice insuficiente; e)mobilier vechi; f)bibliotecă școlară cu materiale insuficiente. Ierarhizați primele trei probleme ale școlii dumneavoastră: (întrebare de ierarhizare) a)stabilirea curriculumului la decizia școlii; b)bugetul mic; c)prea puține cadre didactice; d)materiale didactice insuficiente; e)mobilier vechi; f)bibliotecă școlară cu materiale insuficiente. Dacă ați putea rezolva
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a obiectivelor corespunzătoare ce vor fi vizate prin intermediul testului este sintetizată într-un tabel/matrice de specificații (Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000). Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cu o grupă de 300 de soluții. Unele idei pot fi plasate în două sau mai multe grupe - fapt perfect acceptabil. În continuare, se elimină din start din fiecare grupă soluțiile necorespunzătoare (ilegale, neeconomice, tehnic irealizabile, etc.). Ideile rămase sunt ierarhizate în ordinea priorității. Se încearcă combinarea celor mai bune idei din grupe diferite. În final se adoptă una sau mai multe soluții, iar decizia luată este comunicată tuturor membrilor grupului de brainstorming, eventual cu un cuvânt de mulțumire pentru contribuția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
general. În plin postavangardism și postexperimentalism, el scrie inspirîndu-se din limpezimea și sentențiozitatea scriiturii realiste de secol XIX - pentru care-și manifestă explicit predilecția, sau din marile povestiri parabolice ale secolului recent Încheiat. În plină epocă a corectitudinii politice, el ierarhizează culturile. În plin jovialism cotidian, el filozofează balzacian. Filozoful preferat al naratorului este Auguste Comte: “Si donc l’anmour ne peut dominer, comment l’esprit régnerait-il? Toute suprématie pratique appartient à l’activite” se citează ca motto al capitolului 15
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Nici un moment nu susține romancierul ideea unei reîntoarceri la o presupusă vîrstă de aur, ba dimpotrivă, umanitatea sălbatică a viitorului SF se aseamănă punct cu punct modului de funcționare a societăților tradiționale, unde cruzimea se manifestă ritualic iar biologicul primează, ierarhizează și selectează. Ipoteza esenței animalice a omului În contradicția cu cele postulate de umanismul luminist mi se pare irefutabilă și reapariția ei În urma declasării tuturor sistemelor de valori ne-critice mi se pare semnificativă În cel mai Înalt grad. Luc
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spanioli mi se pare esențial, mult mai important, În linii mari, decît cel la autorii români care i-au continuat/preluat . Argumentul lingvistic nu e de lepădat, totuși. Literatura este În primul rînd o limbă, iar limbile nu pot fi ierarhizate. Limbile sunt diferite, nu superioare și inferioare. Privită astfel, ca un fenomen apreciabil În interiorul limbilor, literatura română este un obiect-În-sine, pentru că nu poți compara un poem scris În românește cu unul În portugheză. Corect. Atunci literatura ar trebui să facă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de 40 de ani, o remarcabilă stabilitate în evaluarea periculozității diferitelor acte infracționale. O amplă cercetare desfășurată în opt țări (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Kuwait) a urmărit să stabilească dacă publicul din diferite țări și culturi ierarhizează în același fel diferitele infracțiuni. S-a cerut să se asocieze pedepse mai aspre sau mai blânde infracțiunilor (omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Julian V. Roberts (1992, 143) consideră că lipsa de consistență a datelor se datorează metodologiilor utilizate: în unele sondaje s-a cerut respondenților să aleagă o singură sancțiune pentru un tip de delict, în alte sondaje subiecții erau rugați să ierarhizeze sancțiunile legale după gravitatea lor, calculâdu-se scorurile fiecărei sancțiuni. În ambele situații intervin factori care distorsionează rezultatele. Cu toate acestea, se poate trage concluzia că publicul percepe relativ corect funcțiile sancțiunilor prevăzute de lege. Aproximativ 85% dintre americani apreciază că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]