1,501 matches
-
Cartea este alcătuită din două părți: prima reproduce, după modelul deja consacrat, cronicile radio emise până în 1992, când postul Europa Liberă își închide birourile de corespondență din Paris, Londra, Roma și Bonn, iar emisiunile Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca sunt întrerupte fără nicio justificare. Cea de a doua parte, denumită simbolic Postmicrofon, conține materiale publicate în revista "22", "Vatra" și "Viața Românească". În aceste articole se simte oscilația dintre resemnare și obsesie, ca un apendice al întregii activități radiofonice
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ci o nelipsită prezență, un magistrat anonim"217. Există numeroase confesiuni care aprobă utilitatea emisiunilor și confirmă numărul mare de ascultători. Gabriel Liiceanu se identifică printre ei: "Așa cum s-a întâmplat în cazul atâtor intelectuali români, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au pătruns în constelația mea umană mai întâi ca o "voce". Ei deveniseră o funcție, erau răzbunarea părții noastre care nu ajungea să se rostească"218. Pentru că spune ce nu poate fi spus în țară, oferind cuvintelor forța răpită, pentru că
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și că suntem hărăziți să confirmăm sau să infirmăm pe vecie judecățile înaintașilor"223. Deși nu poate rămâne neutră în toate cazurile, se simte în fiecare comentariu chibzuiala etică. Nicoleta Sălcudeanu vorbește despre divorțul Monicăi Lovinescu și al lui Virgil Ierunca de propriile vocații care "i-a îndepărtat de realizarea individuală, dar i-a desăvârșit în chemarea misionară. Ei reprezintă înfățișarea cea mai "tare", cea mai angajată, a patriotismului exilat"224. Dar care este vocația Monicăi Lovinescu? Înaintea plecării din țară
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru că va înceta în momentul când se va instaura o democrație reală, care nu poate fi obținută în atât de puțin timp și nici nu e pe cale de a fi obținută. Sperăm că va fi"229. Discuția continuă, cuplul Lovinescu Ierunca argumentând utilitatea exilului în definirea a ceea ce a fost. Confuzia generală de după revoluție, noile dispute pentru putere și funcții, dezicerile și reorientările etice care acoperă dezbaterile sincere, sunt vechi obiceiuri. Războiul nu se încheie, așadar, aici, cu precizarea că de
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
experienței pe care publicul din țară trebuie să o acumuleze în lipsa textelor refuzate. "Incontestabil, cultura românească din "vremurile de tristă amintire" nu e produsul sănătos al unei istorii normale"277, afirmă Nicoleta Sălcudeanu, numindu-i pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca printre cei care văd, de la distanța exilului, aspectele pozitive. Întregul traseu al apariției unui produs cultural este marcat de indicatoare comuniste, începând cu laboratorul creației, direcțiile de cultură, cenzorii, și până la spațiile de etalare a produselor. Importantă rămâne, nu inexistența
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
exersat în mod atât de strălucit asupra divagațiilor mele"300. Această scrisoare îi confirmă validitatea metodelor de lucru și o încurajează. Începuturile sunt întotdeauna dificile și nu se consideră în stare să scrie o cronică literară, însă sprijinul lui Virgil Ierunca și răspunsurile pozitive în urma cronicilor îndepărtează modestia inutilă în această situație. Privită la modul general, proza contestatară a lui Cioran nu poate fi creată într-un regim totalitar: ideea de libertate contrazice caracteristicile dictaturii, iar într-un regim totalitar, frica
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dosarele păstrate în arhivă și a scurtelor întoarceri către jurnal. La apa Vavilonului este alcătuit din cinci părți delimitate de evenimente importante: 1941-1947: viața din București cu regresiuni în copilărie și adolescență; 1947: sosirea la Paris 1952: căsătoria cu Virgil Ierunca și începerea dialogului cu țara prin intermediul Radiodifuziunii Franceze; 1952-1958: arestarea mamei; 1958-1964; 1960-1980. Se remarcă reluarea timpului la începutul anilor '60. Nu e vorba de o socoteală greșită, ci de un excurs intenționat asupra perioadei imediat următoare decesului mamei, emblematică
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Al treilea volum, Jurnal: 1990-1993, are drept temă majoră procesul comunismului, conturată pe fundalul României revăzute. Cu trecerea timpului, apar însă și problemele mai personale, cum e starea de sănătate a lui Virgil Ierunca, dispariția prietenilor, sau, într-un cod mai umoristic, problemele legate de tehnoredactarea computerizată a jurnalelor. IV.2. La apa Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îi scrie peste 2500 de scrisori), întâlnește victime ale sistemului și partizani ai anticomunismului, participă la evenimente al căror subiect este situația țărilor de sub regimul comunist și citește mărturiile victimelor totalitarismului din toată Europa. În 1952 se căsătorește cu Virgil Ierunca, anticomunist convins și începe colaborarea cu Radiofuziunea franceză. Până la decesul mamei, se ascunde în spatele pseudonimelor pentru a o feri de repercusiuni: "Eram doar crainică, primele cronici literare le semnasem cu pseudonim și le citeam ca pe ale altcuiva. În parte
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
2008. La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008. C. Convorbiri Corbea, Ileana, Florescu, Nicolae, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 2002. Gogea, Vasile, Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/ books/voci in vacarm.pdf Jela, Doina, Interviu cu Monica Lovinescu ("La apa Vavilonului"), http://www.memoria.ro/?location=view article&from name=Interviuri+din+presa%2C+carti%2C+colectii+personale&from=bG9jYXRpb249YXJ0aWNsZXM%3D&cid=121
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
note de Astrid Cambose, Editura Humanitas, București, 2012. Behring, Eva, Scriitori români din exil:1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. Buda, Dumitru, Mircea, Războinici invizibili. Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, Editura Universității Petru Maior, 2010. Florescu, Nicolae, Întoarcerea proscrișilor: reevaluări critice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 1998. Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Editura Polirom, Iași, 2006. Jela, Doina, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ion Caraion", în România literară, nr. 13-14, 1999, http://www.romlit.ro/jurnalul lui ion caraion Manolescu, Nicolae, "O carte indecentă", în România literară, nr. 32, 2008, http://www.romlit.ro/o carte indecent Patapievici, Horia-Roman, Popovici, Vasile, Stanomir, Ioan, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca: sfârșitul exilului, http://www.revista22.ro/monica-lovinescu-si-virgil-ierunca-sfarsitul-exilului-4521.html Pârvulescu, Ioana, "Povești pentru adulți", în România literară, nr.30, 2007, http://www.romlit.ro/poveti pentru aduli Popovici, Iulia, "Oglinzi pentru trecutul recent", în Observatorul cultural, Nr. 33 (290)/13-19 octombrie, 2005, http
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O copilărie basarabeană, Editura Polirom, Iași, 2004. Grigurcu, Gheorghe, Între critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Horia, Vintilă, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999. Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura Europa, Craiova, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990. Iser Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere de Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Liiceanu, Gabriel, Despre ură, Editura Humanitas, București, 2007. Marinescu, Sergiu, Aurel, Prizonier
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004, p. 61. 15 Hannah Arendt, Originile Totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994, p. 558. 16 Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roșii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, București, 1992, p. 152. 17 Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 18-19. 18 Ibidem, p. 40. 19 Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, op. cit., p. 636. 20 Ibidem, p. 637. 21 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 16. 22 Ibidem, p.
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
124 Monica Lovinescu, Jurnal: 1985-1988, ed. cit., p. 134. 125 Ibidem, p. 129. 126 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit, p. 161. 127 Monica Lovinescu, Jurnal: 1994-1995, Editura Humanitas, București, 2004, p. 240. 128 Valentin Lipatti, Reflecțiile d-lui Ierunca, în "Tribuna" I, nr. 14, 12 mai, apud Ana Selejan, Literatura în totalitarism: 1957-1958, Editura Cartea Românească, București, 1999, p. 26. 129 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 272. 130 Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
op. cit., p. 142. 226 Savin Bratu, De la Sainte-Beuve la noua critică, Editura Univers, București, 1974, p. 177. 227 Monica Lovinescu, Jurnal: 1990-1993, ed. cit., p. 92 228 Ibidem, p. 97 229 Vasile Gogea, Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/books/ voci in vacarm.pdf, pp. 5-6. 230 Northrop Fry, op. cit., pp. 35-36. 231 Eva Behring, op. cit., p. 207. 232 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 177. 233 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 140
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sau fericirea de a fi creștin, îngrijită de Florian Roatiș, în vol. I al colecției Caietele de la Rohia. 2000. Apare volumul Dumnezeu în care spui că nu crezi ..., la Editura Humanitas care cuprinde corespondența trimisă de N. Steinhardt lui Virgil Ierunca în perioada 1967-1983. Tot acum apare teza de doctorat a lui Steinhardt: Principiile clasice și noile tendințe ale Dreptului constituțional. Critica operei lui Leon Duguit, în îngrijirea lui Florian Razmoș la Editura Solstițiu din Satu Mare. La Editura Dacia apare un
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un fond creștin irecuzabil datorită căruia până și defectele Românilor par scăldate într-o lumină atenuantă decât în studiul lui Mircea Eliade asupra Mioriței (capitolul L'agnelle voyante din volumul De Zalmoxis a Gengis Khan, Paris, 1970, trimis de Virgil Ierunca). Interpretarea eliadiană are într-însa ceva din absolutul soluțiilor după a căror formulare orice discuție devine inutilă. Roma locuta. Ce nu înseamnă Miorița: resemnare, fatalism, chemarea morții, pasivitate, pesimism. Ce înseamnă: anti-istoricitate, transfigurare a condiției adamice"23. Prin această interpretare
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Steinhardt. Dincolo de cei amintiți până aici, am dori să mai prezentăm totuși câteva mari personalități ale contemporaneității, cu care Steinhardt se afla în contact și despre care vorbește în Jurnalul său: Virgil Cd. (Acad. Virgil Cândea), Virgil Ier. (V. Ierunca), Nego (Ion Negoițescu) " În procesul lui Nego n-au scos nimic de la mine...", Părintele Cleopa (Ilie Cleopa) "călugăr cu reputație de sfânt" (unul dintre cei mai mari duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române contemporane). În concluzie am putea spune că, fie
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
e așezat într-o descendență onorantă: Neculce, Brătescu-Voinești, Creangă, Anton Pann, considerând nuvela acestuia drept o Mărturisire de credință, ortodoxă și românească, Chicago 1959. Pornind de la un studiu al aceluiași Mircea Eliade, De la Zamolxis la Gengis Khan (trimis de către V. Ierunca de la Paris, în 1970), Steinhardt interpretează Miorița: "Nicăieri n-am găsit o mai clară deslușire a motivelor pentru care intuisem la poporul român un fond creștin irecuzabil datorită căruia până și defectele Românilor par scăldate într-o lumină atenuantă decât
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
majoritatea prietenilor săi aflați în afara granițelor, sfidând și înșelând vigilența Securității. Mărturie a acestui intens schimb epistolar și de colete stau volumul publicat la Humanitas în 2000, Dumnezeu în care spui că nu crezi...(ce cuprinde corespondența sa cu V. Ierunca), volumul cu caracter memorialistic al lui M. Lovinescu, La apa Vavilonului, dar și volumele Caietele de la Rohia III, Nicolae Steinhardt în interviuri și corespondență, îngrijit de universitarul băimărean Florian Roatiș. În plus mărturii, risipite în diferite articole și volume, ale
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sistemului. În acest Plan de măsuri (documentul 46) se consemnează că: "În prezent Steinhardt Nicu-Aureliu este semnalat că întreține relații cu persoane stabilite în străinătate cunoscute cu poziții ostile față de țara noastră, între acestea fiind: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Virgil Ierunca, Teodorescu Gheorghe, Sanda și Vlad Stolojan, Monica Lovinescu, Tomaziu George, Mircea Eliade, mulți dintre aceștia fiind condamnați pentru infracțiuni contra securității statului și apoi stabiliți în străinătate", drept pentru care se propune "începerea urmăririi informative" și o serie de 7
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Fără a epuiza, binențeles, nici pe departe acest capitol, mi-a vorbit mai pe larg despre întâlnirile sale". Apoi urmează o relatare detaliată a întâlnirilor și discuțiilor purtate de Steinhardt cu Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mariana Șora, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, Paul Goma. În 26 februarie 1981 e înregistrată o Notă de analiză în dosarul de urmărire informativă "Scriitorul" privind corespondența cu persoane din emigrație a lui Nicu Steinhardt, documentul 51. Nota urmărește în continuare relațiile lui Steinhardt
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Nota urmărește în continuare relațiile lui Steinhardt în urma vizitei și consemnează că Steinhardt "a rămas într-un permanent contact, pe diverse căi, cu elemente ce fac parte din emigrația română reacționară printre care Eugen Ionescu, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Barbăneagră, Vlad și Sanda Stolojan, Dan Cernavodeanu, Mircea Eliade și alții, majoritatea acestora desfășurând activități (inclusiv la postul de radio Europa Liberă) împotriva țării noastre". Precizarea din paranteză are o relevanță deosebită. Europa Liberă e, de altfel, marea fobie
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
închinată", la 12 februarie 1983 o întreagă Notă de analiză în D.U.I. "Scriitorul" privind pe Nicu Steinhardt și relațiile sale de la "Europa Liberă" (documentul 59). Acesta consemnează: "O notă aparte o constituie relațiile lui Steinhardt Nicu cu Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, redactori ai postului de radio "Europa Liberă", precum și cu alți colaboratori ai acestui post de radio. Cu aceste elemente realizează un frecvent schimb de cărți și alte publicații literare, îndeosebi noutăți, fie personal, fie prin intermediul unor persoane
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]