1,391 matches
-
va frânge mâinile când va auzi, spuse. Și nu mă va ierta niciodată că l-am trimis la Dumbrăvi... - El a voit, am încercat eu să-l lămuresc. S-a ridicat singur din pat și și-a căutat toiagul. Dar Ilaria are dreptate. Trebuie să-l lăsăm să facă ce vrea. - Antigona, spuse von Balthasar, privind-o zâmbind. Sau poate Cordelia, sprijinind pe regele Lear. Leopold ar fi ghicit îndată. El e regizor. El ar fi înțeles. Ar fi știut cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
minuneze... Ne-au văzut și femeile, și s-au luat după noi, făcîndu-și cruce. - Dar unde vreți să-l duceți? izbucni von Balthasar când am trecut de biserică. Nu-l vedeți că e orb și surd? - Nu e orb, spuse Ilaria, oprindu-se și întorcînd capul. Dar Moșu o trase după el. Călca încet și șubred, și poate s-ar fi prăbușit dacă nu l-ar fi sprijinit Ilaria. Dar parcă nu se mai putea opri. - Nu e orb. Știe unde
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Nu-l vedeți că e orb și surd? - Nu e orb, spuse Ilaria, oprindu-se și întorcînd capul. Dar Moșu o trase după el. Călca încet și șubred, și poate s-ar fi prăbușit dacă nu l-ar fi sprijinit Ilaria. Dar parcă nu se mai putea opri. - Nu e orb. Știe unde vrea să meargă, dar nu vrea să ne spună. - Nu-l vedeți că stă să moară? adăugă von Balthasar o mare tristețe. Ilaria întoarse din nou capul și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu l-ar fi sprijinit Ilaria. Dar parcă nu se mai putea opri. - Nu e orb. Știe unde vrea să meargă, dar nu vrea să ne spună. - Nu-l vedeți că stă să moară? adăugă von Balthasar o mare tristețe. Ilaria întoarse din nou capul și-l privi adânc. - Stă să moară, repetă von Balthasar. Dar poate e mai bine asa. Are să moară în picioare, ca strămoșii lui. - Nu moare, spuse Lixandru. Îl cunoaștem noi. Nu moare. Von Balthasar ridică din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și apoi s-a dus. V-a părăsit. A intrat în peștera lui și n-a mai ieșit. Sau poate s-a înălțat la cer, adăugă ridicîndu-și privirile spre munte. Se adunaseră acum toți câți mai erau. Ieșisem din sat. Ilaria ar fi vrut să-l aducă pe una din poteci, dar Moșu se îndreptase hotărât spre șosea. - E de neînțeles cum de-și poate aduce aminte, șopti von Balthasar. Parcă se făcuse deodată palid. - Nu mai vede, nu mai aude
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe care o făcuse prima încărcătură de dinamită. A mai pipăit un timp, parcă i-ar fi fost greu să înțeleagă. Încet, s-a ridicat în picioare și și-a întors capul spre noi, L-a rotit în toate părțile. Ilaria l-a simțit deodată moale și l-a prins în brațe. - S-a prăpădit Moșu, Marine! a strigat. S-a prăpădit și nu mi-a vorbit. Nu m-a iertat! L-am văzut cum a pornit camionul și, cu multă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
A zâmbit, ridicând din umeri. - Astea sânt nimica toată, spuse. Brandturi. Dacă ar fi crezut că vrem să rezistăm la Dumbrăvi, și-ar fi concentrat focul pe șosea, dincolo de crâng. Ridică brațul și-mi arătă crângul. E foarte frumoasă, spuse, Ilaria, parcă așa o cheamă. - Da, Ilaria. - Ilaria, repetă el zâmbind. E nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă. M-am prefăcut că nu înțeleg și mi-am întors din nou privirile spre camion. - Când vă retrageți? l-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sânt nimica toată, spuse. Brandturi. Dacă ar fi crezut că vrem să rezistăm la Dumbrăvi, și-ar fi concentrat focul pe șosea, dincolo de crâng. Ridică brațul și-mi arătă crângul. E foarte frumoasă, spuse, Ilaria, parcă așa o cheamă. - Da, Ilaria. - Ilaria, repetă el zâmbind. E nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă. M-am prefăcut că nu înțeleg și mi-am întors din nou privirile spre camion. - Când vă retrageți? l-am întrebat deodată. Voiam să-l
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nimica toată, spuse. Brandturi. Dacă ar fi crezut că vrem să rezistăm la Dumbrăvi, și-ar fi concentrat focul pe șosea, dincolo de crâng. Ridică brațul și-mi arătă crângul. E foarte frumoasă, spuse, Ilaria, parcă așa o cheamă. - Da, Ilaria. - Ilaria, repetă el zâmbind. E nume frumos. Dar nu i se potrivește. E prea tristă. M-am prefăcut că nu înțeleg și mi-am întors din nou privirile spre camion. - Când vă retrageți? l-am întrebat deodată. Voiam să-l ducem
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a întîmplat și dumitale. Nu cred că e frică de moarte. Dar în fiecare dimineață îmi spun: Poate că aici are să se întîmple. Poate că ăsta e locul. Rămăsese cu ochii pierduți și zâmbi. Nu știam că o zărise pe Ilaria apropiindu-se. - Când am ajuns azi-dimineață și am văzut șanțurile i-am spus lui Leopold: Îmi place satul, că e în marginea crângului. Îmi place și biserica, și ar fi mare păcat daca va trebit s-o zvârlim în aer
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Au ceva sinistru și inutil, și poate chiar ceva diavolesc. Nu mi-ar plăcea să mor aici. Sânt prea multe șanțuri proaspete... Noroc că mi-ați spus de comoară, adăugă. Și atunci m-am liniștit. Zâmbea, cu ochii în ochii Ilariei. Se întunecase bine când l-am adus în biserică. De cealaltă parte, spre vale, cerul se aprinsese și pâlpâia. - Numai de-ar începe să plouă, spuse dascălul. Să nu se întindă focul. Obuzele cădeau acolo dincolo de crâng, pe șoseaua spre
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atingă schijele dac-or fi să schimbe tirul pe neașteptate. - Credeam c-ai rămas cu ceilalți, să-l priveghezi, i-am spus când am zărit-o așezată pe o piatră pe marginea șoselei. - O să-L priveghem toți, toată noaptea, răspunse Ilaria fără să mă privească. Ne-a spus părintele să ne adunăm toți și să petrecem noaptea în biserică. Dac-ar intra întîi rușii și ne-ar vedea strânși în biserică, poate se îndură de noi. - N-or să vină singuri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ori, dar nu merge. Am încercat chiar să-mi traduc unele poezii, dar parcă nu mai e același lucru. Parcă n-ar mai fi poeziile mele. Îmi pare rău. Rămăsese cu privirile pierdute spre vale. - I-am spus, începu deodată Ilaria. I-am spus, mi-a răspuns că ești prizonier, că nu te pot omorî... O să-ți găsim niște haine, o să te ascundem... Von Balthasar întoarse repede capul spre noi. Părea mâniat, dar și de data aceasta izbuti să se stăpânească
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
constituit victimă de bună voie. De altfel, nici nu puteam face altceva, adăugă mai mult pentru sine. Dacă m-ar fi împușcat pe loc, n-ar fi fost o crimă. - Dar Marin spune că n-au să te omoare, șopti Ilaria. Von Balthasar ne privi pe amândoi cu multă blândețe, apoi ridică din umeri. - Îmi pare totuși rău că nu pot scrie poezii în românește. Mi-ar fi plăcut să mă ascultați și să mă cunoașteți. Dacă am să mor aici
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
plăcut să mă ascultați și să mă cunoașteți. Dacă am să mor aici, o să mă îngropați într-unul din șanțurile acestea gata făcute. N-are importanță. Dar mi-ar părea rău. - Marin spune că n-au să te omoare, repetă Ilaria. N-au să te omoare. - Mi-ar părea rău, continuă von Balthasar visător. Mi-ar părea rău, pentru că n-ați știut, și n-o să știți niciodată, cât de bine v-am înțeles. Afară de poeți, nu vă înțelege nimeni. Cineva trebuie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vă veți aminti. Tot ce vorbim noi acum, și tot ce s-a întîmplat astăzi, și tot răul pe care vi l-am făcut, de toate astea vă veți aminti, și o veți lua de la început! - Acum ești prizonier, spuse Ilaria. Te-am iertat. - Acesta e și destinul poetului, continuă von Balthasar, întorcîndu-se spre vale. Să tot încerce, și să nu izbuteasci dar să încerce, și să nu izbutească, dar să încerce din noi luînd-o de la început. Și de fiecare dată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de tot răul pe care vi l-am făcut și au să mă blesteme. Numai voi mai știți să blestemați. Și n-am să mă pot odihni. Are să treacă o mie de ani, și n-am să mă pot odihni... Ilaria se apropiase de el. Mi-am plecat ochii și m-am îndreptat încet spre biserică. Între lumânări, Moșul părea că doarme. În strane, câteva femei moțăiau, cu capetele sprijinite pe brațe. M-am simțit deodată obosit. M-am rezemat de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să tragă și cei din tanc, și apoi am auzit puștile-mitraliere ale soldaților de pe șosea. M-am trântit și le-am strigat: - La pămînt! Trîntiți-vă la pămînt! Von Balthasar rămăsese în picioare, cu capul întors spre biserică, și lângă el, Ilaria, ca și cum n-ar fi auzit nimic, ci și cum n-ar fi înțeles ce se întîmplă. - La pământ, le-am strigat. Apoi i-am văzut pe amândoi prăvălindu-se, foarte aproape de șanțuri. M-am târât ținîndu-mi răsuflarea. - Ilaria! am strigat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lângă el, Ilaria, ca și cum n-ar fi auzit nimic, ci și cum n-ar fi înțeles ce se întîmplă. - La pământ, le-am strigat. Apoi i-am văzut pe amândoi prăvălindu-se, foarte aproape de șanțuri. M-am târât ținîndu-mi răsuflarea. - Ilaria! am strigat apucîndu-i mâna. Ilaria! - Spunea că nu scapă, a șoptit. Spunea că ăsta e locul. Era caldă și mă privea cu ochii deschiși. Dar eu știam. [1977) Mircea Eliade TINEREȚE FĂRĂ DE TINEREȚE... Pentru Sybille I De-abia când auzi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ar fi auzit nimic, ci și cum n-ar fi înțeles ce se întîmplă. - La pământ, le-am strigat. Apoi i-am văzut pe amândoi prăvălindu-se, foarte aproape de șanțuri. M-am târât ținîndu-mi răsuflarea. - Ilaria! am strigat apucîndu-i mâna. Ilaria! - Spunea că nu scapă, a șoptit. Spunea că ăsta e locul. Era caldă și mă privea cu ochii deschiși. Dar eu știam. [1977) Mircea Eliade TINEREȚE FĂRĂ DE TINEREȚE... Pentru Sybille I De-abia când auzi clopotul Mitropoliei își aminti că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
din joc și rânjeau. Hai Dragoș! își continua Ciurea zeflemeaua. Dă fuga la gard! Fă ceva! Nu poți lăsa fata fără niciun răspuns! Departe de a se supăra, Viviana dispărea, amuzându-se, pe după zidul de cărămidă al școlii dinspre strada Ilarie Chendi. Dragoș ar fi vrut să-l șteargă pe Ciurea de pe fața pământului. Și o dată cu el, să-i șteargă pe toți ceilalți. Nu reușea decât să se îmbibe de ură. Și totuși, în toiul orbirii sale provocate de ură, într-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ne propun Freud, Norman și Spinoza este o "crustă științifică a disperării!" Da, domnule Dobridor! Cu ce vindeci disperarea în fața morții? Anulezi ultima dorință a condamnatului la moarte? Îmi sorb cafeaua ca să pot gândi mai din subconștient, cum ar spune Ilarie Dobridor, care face praf literatura creatorilor evrei din secolul XIX, dărmătorii academismului și inventatorii dadaismului, impresionismului, sintetismului, subiectivismului, intenseismului, aristocratismului, bonismului și vivantismului. Poate are dreptate. Nici eu nu am agreat creațiile integramiste. Totuși, au fost și încă mai persistă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
fronturi. Personalități puternice, mai apropiați de spiritul popular și de „tradiția autohtonă”, atipicii, „neefeminații” Arghezi și Minulescu vor fi acceptați, către 1911-1912, de criticii antisimboliști cu o reală comprehensiune estetică (G. Ibrăileanu îndeosebi, dar și Ion Trivale, Mihail Dragomirescu sau Ilarie Chendi). Recuperarea lui Arghezi și de către linia ruralismului demofil al Vieții românești, situarea ambiguă a lui D. Anghel pe linia unui „moldovenism” nostalgic, articolele naționaliste ale lui Ștefan Petică (între acestea, cel despre „Naționalitatea în artă”), redimensionarea modernistă a eminescianismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inclusiv la cele mai conservatoare și mai tradiționaliste (Sămănătorul cu D. Anghel și I. Minulescu, Viața românească cu D. Anghel, I. Minulescu și T. Arghezi, Convorbiri critice cu I. Minulescu, Al.T. Stamatiad și N. Davidescu, Viața literară a lui Ilarie Chendi cu I. Minulescu ș.a), fără a mai vorbi de colaborările „pe toate fronturile” ale unor N. Davidescu și N.D. Cocea, indică o diseminare a modernității artistice, care va sfîrși prin a ocupa, după război, prim-planul (pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e plasată ca editorial în primul număr al Vieții sociale: „O! dă-mi puterea să scufund/ O lume veche, lîncezîndă,/ Și să țîșnească-apoi din fund/ O alta, limpede și blîndă”) începuse să fie apreciat și de critica, pînă atunci, ostilă. Ilarie Chendi în Tribuna, G. Ibrăileanu în Viața românească salutaseră vigurosul său talent. Semnificativ e faptul că, deși apropiat (pe linie ideologică) pînă prin 1910 de Viața românească, Cocea se delimitează de poporanism pe criterii estetice (deși, nu numai...), intrînd în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]