2,060 matches
-
târziu, în 1933, era institutoare în București. Debutează cu schițe în 1892 la „Adevărul”, iar editorial în 1895 cu opusculul Nou!. A mai colaborat cu proză scurtă, articole feministe, cronici, recenzii și traduceri din literatura franceză la „Liga ortodoxă”, „Lumea ilustrată”, „Pressa”, cu schițe (Inconștienții, Ițic sacagiul) și nuvele (În așteptare, Dincolo de mormânt), indicate ca fragmente din romanul inedit Să mai iubim?, și cronici ale vieții locale (Învierea din Macedonia, Învățământul din Macedonia, Note din Macedonia) la „Revista noastră”. Mai e
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
la „Revista noastră”. Mai e prezentă în „Vocea Alexandriei”, „Reclama”, „Foaia nouă”, „Universul”, „Noutatea”, „Sămănătorul”, „Vestea”, „Astra”, „Lamura”, „Revista Buzăului”, la suplimentul duminical al cotidianului „Țara” ș.a. A condus ca directoare, alături de Eugen Vaian în calitate de redactor-șef, revista literară „Săptămâna ilustrată” (1893), în paginile căreia a și publicat proze scurte (O pereche, Doctorul, Decepție) și a ținut, alternativ cu Eugen Vaian, rubrica „Convorbire săptămânală”. S-a implicat în dirijarea ziarului politic conservator „Țara” (1893-1897) și a lucrat în redacția săptămânalului bucureștean
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
literar. Volumașul de „schițe, cronici și nuvelete” Nou!, aflat după numai un an de la apariție la ediția a doua și prezentat de autoare Academiei Române pentru Premiul „Năsturel-Herescu”, fusese întâmpinat cu multă bunăvoință de H. Sanielevici într-o recenzie din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei calități rare, „în germene” un talent „care dacă se va dezvolta după cum făgăduiește... va fi una din podoabele cele mai frumoase ale literaturii noastre setoase de asemenea talente”. O parte din istorioarele de aici
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale, București, 1916; Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, București, 1924; Din lumea celor mici, București, f.a.; Răducu și Nușa la țară, București, [1933]. Repere bibliografice: H. [H. Sanielevici], „Nou!”, „Adevărul ilustrat”, 1895, 14; D. A. Sturdza, Concursul premielor, T, 1896, 4-5; Gr. Al. T. [Grigore Tăușan], „Cronici feminine”, „Cultura română”, 1905, 9; Iorga, O luptă, II, 238, 319; Atanasie M. Marienescu, „Cronici feminine”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; I.
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
guvernarea Goga-Cuza îndeplinește funcția de primar al orașului Dej. Debutează în 1923 la revista „Cosinzeana” din Cluj cu poezia Liniștea, iar editorial în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
de Victor Papilian, cu placheta Către țara ochilor mei, care va inaugura colecția Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. Mai e prezent în „Societatea de mâine”, „Adevărul literar și artistic”, „Luceafărul” (Cluj), „Cronicar”, „Familia”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista Bucovinei”, „Viața ilustrată”, „Voința Transilvaniei” ș.a. Nota distinctivă a versurilor din primul volum semnat de Z., ca de altfel a întregii sale lirici, este imaginea; o imagine care nu vrea să epateze, ci este firească, ivindu-se din natura de care poetul s-
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Eugeniu A. Negulescu, probabil fiul primului. Un articol jubiliar din 1936 socotește anii de viață ai publicației începând din 1884 când, în numărul din 15/27 iulie al ziarului „Frăția româno-italiană” (tot al lui Cazzavillan), este inserat următorul anunț: „Ziarul ilustrat al călătoriilor și al întâmplărilor pe uscat și pe mare”. Acest ziar foarte interesant și instructiv e întâiul și unicul în țară și se recomandă tuturor familiilor ca cel mai frumos ornament al oricărei biblioteci. E tipărit pe hârtie bună
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de-a dragostea și moartea (1940), Rodul (1942), Renaștere (1943). A tradus două romane ale scriitorului irlandez Liam O’Flaherty, Denunțătorul (1931) și Ceață la Dublin (1942). A mai colaborat la „Universul literar”, „Limba română”, „Gândirea”, „Rampa”, „Curentul magazin”, „Premiera ilustrată”, „Studio Teatrul Național”, „Preocupări literare”, „Femeia”, „Familia”, „Viața”, „Orizont”, „Revista literară”, „Timpul”, „Adevărul”, „Universul”, „Patriotul” (Arad), „Basarabia” ș.a. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1943. A lăsat numeroase manuscrise, unele pagini fiind înrâurite de dialogurile cu Nae Ionescu, pe
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
1929 e în Făgăraș, la Drăguș, împreună cu D. Gusti, Traian Herseni, Harry Brauner, Tudor Vianu, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Victor Iancu, C. Brăiloiu ș.a., în cea de-a cincea cercetare sociologică și, obișnuit să valorifice noile experiențe, scrie în „Realitatea ilustrată” articolul Satul românesc (septembrie); mai înainte vorbește despre creștinism și politică. Tot acum prezintă în „Arhiva pentru știința și reforma socială” teoriile lui Max Scheler, iar în decembrie trimite prin „Cuvântul” o „scrisoare deschisă” lui Paul Sterian. În biografia lui
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
sus menționate, cu toate că există și un segment al populației nemulțumite pentru că nu au toți acces la aceste îngrijiri, serviciile medicale de recuperare la domiciliu funcționează prin intermediul unor echipe pluridisciplinare, inclusiv kinetoterapeuți, plătiți prin programe guvernamentale din asigurările de sănătate - situatie ilustrată în Figura 3. Totuși, în prezent mulți pacienți în vârstă sunt tratați prin internări de durată (unele chiar de peste 30 de zile). Statisticile mondiale recente indică faptul ca aproximativ 10% din totalul internărilor, în toate spitalele, au fost reprezentate de
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
Însă În afara oricărei putințe de tăgadă observația că momentului 1881 i s-ar cuveni un spor mare de considerație din perspectiva sintezei de istorie națională, cu repercusiuni benefice asupra compendiilor și manualelor, sub impulsuri date de cursul cercetărilor de specialitate, ilustrat, acesta, pe baze de mereu noi surse editate, Între care corespondența privată <ref id="17"> 17 Sorin Cristescu, Carol I. Corespondență personală (1878-1912), București, 2005.</ref> și Jurnalul regelui Carol I <ref id="18"> 18 Jurnal. Carol I al României
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
și a II-a. Tipul activității: Terapie de grup. Subiectul activității: Povestire după imagini-Mănușa Scopul activității: Însușirea unei pronunții clare, corecte, dezvoltarea vocabularului. Strategii didactice: Imitația, descoperirea dirijată, conversația, exercițiul oral, metoda fonetico analitico-sintetică. Material didactic: Jetoane cu imagini, povestea ilustrată ,,Mănușa“, Tabloul ,,Ziua mamei“ Obiective operaționale: a) Afective: Să participe activ și cu interes la activitate. b) Cognitive: Să pronunțe corect cuvinte paronime; Să diferențieze sensul cuvintelor paronime; Să recunoască și să denumească corect imaginile ilustrate pe jetoane; Să precizeze
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
imaginile ilustrate pe jetoane; Să precizeze noțiunile integratoare din care fac parte imaginile; Să denumească corect animalele din povestea ,, Mănușa “; Să povestească fiecare secvență a poveștii, pe bază de întrebări; Să pronunțe corect toate sunetele; Să denumească personajele din tabloul ilustrat ,, Ziua mamei “; Să precizeze ce face fiecare personaj. c) Psihomotorii: Să adopte o poziție corectă pe parcursul activității.
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
Radu Paraschivescu ș.a., un cenaclu literar. Debutează cu versuri la „Societatea de mâine”, în 1931, este prezent în revistele „O lume nouă” și „Caleidoscop”. Editează singur, între 1934 și 1938, „Buletinul oficial al Municipiului Cluj”. Mai colaborează la „Transilvania”, „Gazeta ilustrată”, „Nord-Vestul”, „Patria”, „Ardealul administrativ”, semnând versuri, proză (dintre care se remarcă evocarea lirică, plină de culoare, Hotoan, în „Nord-Vestul”, 1940), cronici, articole, note, traduceri, reportaje. Consacrarea e marcată de includerea lui, cu șase poeme, în antologia lui Emil Giurgiuca Poeți
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
1940, redactor-șef, în 1944-1946 director, alături de Mihai Ralea. Colaborează la „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Convorbiri literare”, „Bilete de papagal”, „Clopotul”, „Revista literară”, „Minerva”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Cuvântul” și „Cuvântul literar”, „Realitatea ilustrată”, „Cinema”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Națiunea” lui G. Călinescu ș.a., semnând și Margareta Popescu sau M. Suchianu. Din 1939 este directorul săptămânalului „Film”. Arestat în 1948, este închis fără proces până în 1950. În aprilie 1951 G. Călinescu îl numește „colaborator științific
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
elev, cu reliefarea elementelor de comportament pozitive și negative făcute în situații concrete asigură o asimilare imediată și clară de către elevi, cu sintetizarea lor în reguli de comportament în locuri publice și de protecția naturii. Utilizarea fișelor, testelor și imaginilor ilustrate care vin în completarea constatărilor și observațiilor comportamentale făcute în situații concrete, asigura asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bază în formarea unei educații europene a oamenilor de mâine. Educația pentru mediu=Educația pentru dezvoltarea
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
de sugestiile oferite, se poate reamenaja sala de curs, creându-se astfel un “laborator al creativității”, în conformitate cu expectațiile elevilor: se poate decora clasa cu picturi făcute de elevi, cu fotografii din timpul copilăriei, cu peisaje desenate sau fotografiate, cu cărți ilustrate(pentru cei mici) sau cărți însoțite de teste și jocuri creative (pentru cei mai mari), cu jucării/jocuri menite să stimuleze creativitatea și alte materiale didactice, materiale video cu activități creative sau spectacole realizate de ei sau de colegii lor
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
Argumentează. Este recomandabil ca fețele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, urmând pașii de la simplu la complex. Exemplificăm metoda cubului în cadrul unei activități de comunicare sau de limba română la clasele I-IV, subiectul acesteia fiind povestirea cu suport ilustrat „Degețica” de Hans Christian Andersen: Elevilor li se va prezenta povestea ilustrată forma prescurtată în power-point(li se va povesti sau vor citi), apoi li se prezintă metoda cubului tot pe suport electronic și vor fi împărțiți în șase grupuri
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
urmând pașii de la simplu la complex. Exemplificăm metoda cubului în cadrul unei activități de comunicare sau de limba română la clasele I-IV, subiectul acesteia fiind povestirea cu suport ilustrat „Degețica” de Hans Christian Andersen: Elevilor li se va prezenta povestea ilustrată forma prescurtată în power-point(li se va povesti sau vor citi), apoi li se prezintă metoda cubului tot pe suport electronic și vor fi împărțiți în șase grupuri; fiecare dintre acestea vor trage la sorți una dintre cerințele de mai
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
și atunci acesta este înștiințat de către circuitul de interfață. În al doilea caz ele pot fi corectate la nivel de interfață, fără intervenția procesorului (de exemplu dacă se utilizează un cod corector de erori). 7.2. Ierarhizarea magistralelor Din motivele ilustrate mai sus majoritatea calculatoarelor folosesc mai multe nivele de magistrale, ierarhizate funcție de viteza de operare. O structură devenită clasică este cea cu 4 nivele, în care primul nivel este reprezentat de magistrala locală care conectează procesoul cu memoria cache și
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
de viață paradigmatic. Doctrina orfică era chiar model canonic de viață exemplară. Numele patronului, după etimologia feniciană, însemna „cel care aduce lumină”. Orfeu era așadar, ca și Buddha, Iluminatorul. Mitul central al orfismului se baza pe „cercul anankeic” al vieții, ilustrat și de Homer în Odiseea. Cercul orfic descria însă „cursa infernală” a existenței între naștere și moarte, plină de încercări și eșecuri. Reforma orfică presupunea „mistere” menite să evite cercul infernal și să mântuiască. Soteriologia orfică îi ajută pe inițiați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și am constatat cu ochiul distant al prezentului ideologizarea totală a conținutului lor. Nu cred că un copil le putea citi, pentru că știu că doar ultima pagină a revistei putea mobiliza interesul infantil și trezi curiozitatea, ea reprezentând un serial ilustrat al vitejiei dacice, din care se trăgea elanul revoluționar. Lupte, haine de epocă, bărbați virili, buzdugane, săbii, plete etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la ieșirea din detenție. Majoritatea foștilor deținuți politici intervievați (N = 13 - 59,1%) au mărturisit faptul că, după eliberarea din detenție, s-au confruntat cu o serie de modificări dramatice pe plan social și/sau personal. În tabelul 1 sunt ilustrate unele dintre aceste aspecte care au fost surprinse în timpul interviului. Tabelul 1. Schimbări percepute la ieșirea din detenție Opt dintre persoanele intervievate (36,4%) au perceput modificări marcante ale mentalităților și reglementărilor sociale la ieșirea din detenție, în sensul că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1 iunie 1883, sub redacția lui Panait Macri; la numărul 4, alături de prim-redactor, figurează ca redactor N. Cristescu, care anterior era menționat ca administrator, iar la numărul următor se anunță transformarea gazetei în hebdomadar. Având pe copertă subtitlul „Revistă ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, Privighetoarea
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Petre, Pedro, Picurar’lu de la Pind, Picurarul de la Pind, Vulpe) pot fi întâlnite în „Lumina”, „Revista craioveană”, „Revista școalei”, „Curierul Olteniei”, „Opiniunea literară”, „Vocea Oltului”, „Albina”, editate la Craiova, în „Jiul”, „Familia”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei”, „Românul”, „Soarele”, „Foaia interesantă”, „Viitorul țărei”, „Epoca”, „Valuri” ș.a. În 1897 figurează ca director literar la „Revista poporului” din București. Altă publicație pe care o fondează și conduce, în care îi apar aproape număr de număr versuri, nuvele
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]