4,887 matches
-
dezvoltarea, în condițiile regimului comunist, a unor malformații străine culturii poporului român: „Emigrația apare astfel ca o reacție de refuz, de respingere a unui corp străin - ideologia oficială care acoperea ca o apăsare întunecată toate domeniile vieții în țară. «Fremde im eigenen Land», «străin în propria țară», iată motorul care împinge acest exod.” În această situație, de înstrăinare și izolare, păstrarea tradițiilor culturale devenea un imperativ, determinând crearea acelui microcosmos de apărare împotriva unei lumi necunoscute, puțin primitoare. Rolul de cultivare
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
1968 reabilitat. Devenit membru al Uniunii Scriitorilor, obține în 1970 Premiul pentru traduceri cu volumul Magische Liebe [Iubire magică], cuprinzând nuvele și povestiri ale lui V. Voiculescu. Emigrat în Germania, la finele anului 1980, se stabilește în 1981 la Freiburg im Breisgau. Preferând, în efortul de transpunere în limba sa maternă, creații ale contemporanilor, A. s-a aplecat totuși și asupra unor mărturii străvechi de poezie românească, oferind cititorului versuri populare în Bei Săcel den Berg hinan [La Săcel pe deal
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
unei generații mai tinere, A. s-a dedicat operei lui Radu Stanca, dând la iveală un volum bilingv de Poezii - Gedichte (1979) și unul, de asemenea cu versuri în română și germană, de Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen (1974). Traduceri: Basil Munteanu, Geschichte der neueren rumänischen Literatur [Istoria literaturii române mai noi], Viena, 1943; Vasile Voiculescu, Magische Liebe [Iubire magică], București, 1970, Das Traumrehlein [Căprioara de vis], București, 1974; G. Bacovia, Versuri - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1972; Mihai Eminescu, Märchen [Basme], București, 1972, Das Märchen vom Prinzen Tränenreich [Făt-Frumos din lacrimă], București, 1975; Lucian Blaga, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, București, 1974, Die Geschichte von den zehn Brüdern [Povestea celor zece frați], București, 1979; Ion Pillat, Gedichte [Poezii],București, 1976; Bei Săcel den Berg hinan [La Săcel pe deal în sus], Cluj-Napoca, 1977; Radu Stanca, Poezii - Gedichte
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
1983. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, București, 1984; vezi și Victor Neumann, „Supplex Libellus Valachorum”, în România literară, nr. 8, 1985, p. 5, în care am analizat aspectul conceptual și metodologic al operei savantului român. Fritz Valjavec, Der deutsche Kultureinfluss im nahen Südosten, München, 1960. Vezi, Ed. Ch. Jelavich, Barbara Jelavich (lab.) The Balkans in Transition. Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century ed. a II-a, f.e., 1974. Emil Condurachi, Răzvan Teodorescu, „Europa de Est
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Goldenberg (fost profesor de bizantinologie și de istorie medie universală la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj, de ale cărui cursuri, informații și indicații metodologice am beneficiat în perioada studenției, ca și în anii următori): „Der Südhandel in den Zollrechnungen von Sibiu (Hermannstadt) im 16. Jahrhundert”, în Revue des Etudes Sud-Est Européennes (R.E.S.E.E.), II, nr. 3-4, 1964 și „Le comerce balcano-levantin de la Transylvanie ou cours de la seconde moitié du XVIe siecle” (în colaborare cu M. Dan), în R.E.S.E.E., V, nr. 1-2, 1967. Izvoare și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Rajić (1726-1801), Sr. Karlovci, 1901; S. Anuichi, Relații bisericești, ed. cit., pp. 156-157. Privitor la receptarea cehă și slovacă, vezi J. Delansky, „Die tschechische Slawistik des 18. Jahrhunderte und Schlözer”, în E. Winter (s.r.), Lomonossow, Schlözer, Pallas. Deutsch-russische Wissenschqftsbeziehungen im 18. Jahrhundert, Berlin, 1962; apud J. Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 281. A. Camariano-Cioran, Academiile domnești din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Paul Cornea, „Pașoptismul și cultura germană”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 3-4, 1984. Iosif Wolf, „Herderianismul - componentă a ideologiei generației române de la 1848”, în Marisia (Studii și materiale), VIII, 1978, pp. 146-156. Iosif Wolf, „Die rumänische Herderrezepzion im Vormärz und Perspektiven”, în Cahiers roumains d’Etudes litteraires, nr. 2, 1979, pp. 44-54. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Herder și pașoptiștii români”, în Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Valori și echivalențe umanistice, Editura Eminsecu, București, 1973, pp. 21-27. Victor Neumann, „Considerații asupra istoriografiei romantice românești
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
că personalitățile culturii românești, în speță cele din Transilvania, au studiat în marile colegii ale orașului austriac, beneficiind și de ideile (neacceptate oficial) sosite din Franța și Anglia. Nu mai puțin importantă este cartea lui Fritz Valjavec, Der Deutsche Kultureinfluss im nachen Südosten, München, 1940, la care am adăuga studiile de dată mai recentă ale lui Walter Markov, „Die Brücke der Aufklärung și Eduard Winter”, „Zur Geschichte der Rumänischen Aufklärung in der Donau - Monarchie”, ambele tipărite în volumul Pompiliu Teodor (ed.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1592, vechile cărți sibiene intră în posesia gimnaziului săsesc, fiind mutate în capela „Sf. Iacob”. Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari romani despre sași. Românii în cronica săsească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 70. Vezi F.A. Eckstein, Geschichte der Freimaurerloge im Orient von Hatle, Halle, 1844, pp. 2-3, apud Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel von Brukenthal la Sibiu”, în Revista de istorie, nr. 4, 1978, p. 652. Asupra personalității lui Brukenthal s-a scris mult și bine; istoriografia săsească
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
istorice greco-romane, I-II, București, 1935; N. Iorga, Byzance après Byzance, București, 1935; ed. (Bizanț după Bizanț), tr. Liliana Iorga Pippidi, postfață Virgil Cândea, București, 1972; N. Lazarev, Istorija vizantijskoj zivopisi, I, Moscova, 1947; Hans-Georg Beck, Kirche und theologische Literatur im byzantinischen Reich, München, 1959; D. Fecioru și Dan Zamfirescu, Literatura bizantină și slavă în vechea cultură românească, RSL, 1963; S. Impellizzeri, La letteratura bizantina. Da Constantino agli iconoclasti, Bari, 1965; Istorija Vizantii, sub redacția lui S. D. Skazkin, I, Moscova, 1967
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Utopiile se nasc din idealuri. Cetatea ideală imaginată de cei care au Încercat să o gândească este sinteza proiecției colective sublimate a idealurilor de deschidere spațială și de anulare a perisabilității temporale (A. Augustin, Th. Campanella, Th. Morus, R. Bacon, Im. Kant, Ch. Fourrier, K. Marxă. Omul trăiește permanent În două planuri: În planul realității lumii obiective, al cetății sale, și În planul imaginarului subiectiv, al proiecției aspirațiilor sale de ideal. Acestea se vor reflecta, din punct de vedere psihologic și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sunt mobilizate funcțiile și facultățile umane În vederea obținerii unui anumit rezultat. M. Blondel spune că a acționa desemnează caracterul dinamic al vieții. Acțiunea desemnează tot ce este mai specific În ființă, ceea ce reprezintă actul pur În sine, afirmă M. Blondel. Im. Kant atribuie acțiunii, În primul rând, o semnificație morală, În care vede acordul dintre oameni, dar și acordul dintre om și lume sau natură, atunci când spune: „Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricărui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dintre oameni, dar și acordul dintre om și lume sau natură, atunci când spune: „Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricărui altuia, totdeauna În același timp ca scop, iar niciodată numai un mijloc”. Pentru Im. Kant, acțiunea mea trebuie să aibă un scop moral, prin care să mă pun În acord cu lumea: „Acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebuie să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. În felul acesta, este subliniată relația
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
De la destination de l’hommeă. Pentru M. Scheler, omul se distinge prin acel principiu superior care este spiritul ce se manifestă exclusiv prin persoană, și face ca aceasta să se depășească pe sine, dar și lumea (Die Stellung der Menschen im Kosmosă. Spiritul este cel care transformă viața persoanei În ideal. Semnificația umanului se descoperă În convergența dintre uman și suprauman, pe care o dă transcendența, susține J. Maritain (Humanisme intégrală. Este o concentrare a lumii, dar totodată și o dilatare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
împietrit, București, 1999; Ajunul tăcerii, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Cristea, Ovidia Babu, „Poeme”, RL, 1971, 15; Mihai Coman, Istoria unei idei..., LCF, 1979, 15; D. Păcurariu, „Dacii în conștiința romanticilor noștri”, CRC, 1979, 34; G. Lange Kowal, „Die Daker im Bewustsein unserer Romantiker”. Entwurf zu einer Geschichte des dakischen Substrats, „Beiträge zur Südosteuropa-Forschungen” (München), 1981; Marina Spalas, Salvarea prin cuvinte, LCF, 2000, 14; Simion Bărbulescu, Gusturi și scrieri, LCF, 2000, 30. D.Gr.
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
mâna udă din strânsoarea copilei. Cunoaște forul ca-n palmă, de pe vremea când încă vedea. Dar îl cunoaște altfel decât micuța asta. Chiar dacă a orbit, tot își dă seama că cele mai venerabile clădiri ale cetății sunt reutilizate de propaganda im perială. Mulți au ochi și totuși nu observă cum noile mesaje ide ologice se juxtapun celor vechi. Altele sunt alipite. Sau poate-și dau seama, dar n-au curajul să vorbească. Nici măcar să întrebe de ce răposații prinți sunt asemănați cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
exclusiv între două persoane particulare. Între mine și Flaccus? întreabă neîncrezător Libo. Face o mutră nedumerită. — Și el să se limiteze la rolul de arbitru? Clatină din cap. Nu prea cred. — Nici eu, consimte Asinius Gallus. Mai degrabă vrea să im plice statul... — Dar n-am făcut nici o crimă! se jeluie Scribonius. Bombăne furios. — N-am dat foc nimănui, deși poate ar fi trebuit. Lasă astea, îl întrerupe nerăbdător celălalt. Se scarpină în creștet. — O să avem probabil de-a face cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ei, este necruțătoare. Iar Libo n-a făcut niciodată un secret din preocupările lui oculte. Scribonius Libo insistă: — Principele nu poate uza de puterea lui tribuniciană ca să in tervină? Asinius Gallus clatină din cap. Augustus se va feri să se im plice pe față. — Legal, nu are această putere. Dreptul de grațiere nu apar ține principelui, ci Senatului. — Ca și cum n-ar fi totuna, mormăie Libo nemulțumit. Nu, nu-i tot una, dă să-i răspundă Gallus. Renunță, plictisit. Ce rost are să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mână. N au vrut ca jurnalul secret al tatălui său să cadă în mâinile lui Cornelius. Și pe bună dreptate. Nici nu-i este fiu. L-au ales pe el. Asta înseamnă că e însemnat de soartă. Răscolește un pic im pacientat printre bijuterii și alte documente de familie. Unde sunt? Cu ele poate oricând să-i forțeze mâna lui Augustus. Scotocește mai adânc. Începe să zvârle nervos afară tot ce întâlnește în cale. Tot ele îl vor ajuta să-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vocii, Rufus bănuiește cât de încruntat trebuie să-i fie chipul. Și noi aducem jertfe umane zeilor, ca toate celelalte po poare... Noi nu, se cutremură evreul cu mâna pe inimă. Și apoi, tinerelul ăsta pierde din vedere un aspect im portant. — Măcelurile, cum le numești tu, au curățat totuși câteva pro vincii de teroarea monștrilor. Pusio fluieră a pagubă. — Nu, nu e deloc așa, se împotrivește instructorul. Uite, hipopotamii, de exemplu, nu-i mai găsești până în Numibia, lei mai sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
strigă alarmat Pusio. — La vestiarul gladiatorilor, ți-am spus doar. Nu mă lăsa singur aici! scâncește rugător celălalt, cu capul pe jumătate afară. Uluit, își rotește gâtul în toate direcțiile. — O să mă rătăcesc în văgăuna asta ca un labirint, îl im ploră, fără să coboare însă. Instructorul se înmoaie. — Bine, bine, face posac. Îl amuză într un fel curiozitatea copilărească a germanului. Un pic nerăbdător este și el să afle ce vrea să-i transmită din partea principelui. Dacă o fi adevărat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
chip tacit, odată cu limba pe care o vorbim și cu acel cod elementar propriu unei culturi. Este motivul pentru care s-a vorbit despre un gen de „gândire inconștientă“, prereflexivă, la nivelul căreia se realizează marile schimbări ale istoriei. Lucru im portant, LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 89 80. . 81. aceste credințe nu sunt niciodată simple sentințe sau răspunsuri la anumite întrebări. În consecință, nu se supun distincției adevărat/fals. Mai mult chiar, nu sunt prin ele în sele logice sau absurde. Acest
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
mormânt, consideră acest lucru cert tocmai deoarece este improbabil pentru mintea omenească. Se caută de fapt o structură logică în cele spuse de PARADOX ȘI NONSENS 149 149. Tertulian, acea formă de raționament care se sprijină pe o pre misă (im)probabilă. Însă cred că e riscantă această ipoteză, deoarece ar face din învățatul creștin un filozof oarecare, de felul celor numiți neoacademici, pe care el însuși îi discută cu severitate (XXIII, 2). Ce ar putea să asigure saltul de la improba
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să facă acest lucru ar fi nevoit să presupună în ordinea existenței ceea ce caută să cunoască. De fapt, uzajul unor concepte lasă paradoxul nesatisfăcut. Una e să vorbești despre conceptul de existență - ca atunci când spui că essentia involvit existentiam, esența im 166 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 165. 166. plică existența -, și cu totul altceva să te referi la existența de fapt a unui om.<ref id="167">Ibidem, p. 57. </ref> Nevoia de paradox a intelectului nu merge prea de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]