1,464 matches
-
să nu mă drăcuiești Raiul văd că e închis, Iar în iad nu mai e loc; Să mai stau, atunci mi-am zis: Că aicea n-o fi foc ! Confesiunea unui păcătos Până ieri eu m-am păstrat Pur, virgin, imaculat, Dar azi noapte-am constatat: E păcat să n-ai păcat ! Rugă Privind-o cu un lung fior, Încet la Domnul mă rugai: Nu aș putea ajunge-n rai Fără să mor ?" Judecata de apoi - Ce ne facem ? zice-un
RAI VERSUS IAD de DAN NOREA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371068_a_372397]
-
fapt, necredința în cuvântul Arhanghelului Gavriil: “La Dumnezeu nimic nu este cu neputință” (Luca 1, 37), și aroganța. Aceștia sunt ereticii de atunci și protestanții, și neoprotestanții de astăzi. Catolicii au exagerat prin învățăturile proclamate la unele sinoade mai recente: Imaculata concepție (1858), Înălțarea cu trupul la cer prin puteri proprii (1954) și cum că Maica Domnului este co-mântuitoare (1965). Ori, noi știm că Mântuitorul Iisus Hristos este singurul Mântuitor. Maica Domnului este mijlocitoare și prin mijlocirile sale poate câte voiește
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
Te avânți în sus. Ieși din adâncuri, sorbi cu nesaț aerul curat al liniștii ce te cuprinde ca un abur. O altă lume se înfățișează. Culorile sunt curate, purificate în soarele alb cu raze calde dar mângâietoare. Făpturi în straie imaculate te înconjoară și te conduc într-un loc sigur. Acolo unde te-ai nascut. În Leagănul Creației. Camelia Constantin 2011 Referință Bibliografică: INIȚIATUL / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor
INIŢIATUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371198_a_372527]
-
dorește. E absolut uimitor câtă iscusință în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care se lipesc de pagină și nu mai vor să iasă din context. La astfel de măiestrie se ajunge după mulți ani de trudit în câmpia imaculată a slovei! Dar printre cuvinte durute răzbate o tăcere semnificativă. O tăcere care vorbește mai mult decât o mie de cuvinte. Tăcerea răstignită pe crucea cuvântului. Versurile de față demonstrează o conștiință lirică formată, destul de lucidă, o deplină maturitate artistică
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
experimentat pe propria-mi piele. Strălucirea de diamant a norilor, venea și ea să reflecte prin neprihănire, tabloul fără seamăn ce încremenise într-o frumusețe ireală, completând cu măiestrie gravura celestă realizată de Creator. Cupola cerească, acum pictată de albul imaculat al cristalelor de gheață, își inunda bogăția când cu forme geometrice asimetrice, când cu picturi iscusite ce aproape că luau forma sanctificaților locului. Decorul fastuos și ireal m-a fascinat până la adorație, l-am simțit, l-am atins și l-
REGATUL DIVIN AL HORAIŢEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344993_a_346322]
-
palme, dispar, La fel ca zilele mele, Tăiate din calendar. Te tot burici sus în viață, Totu-i, să știi . . .mascaradă! Vino afară și-nvață, Cad primii fulgi de zăpadă! Cad primii fulgi de zăpadă, Albul se-așterne în jur, Imaculat văl pe stradă, Schimbă al vieții contur. Cad primii fulgi de zăpadă, Scriu, să ascund azi pe foi, Cei care vin, să nu vadă, Zgura, rugina din noi. . . Cad primii fulgi de zăpadă, Iarnă, te rog să fii blândă, Nu
CAD PRIMII FULGI DE ZĂPADĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345854_a_347183]
-
care nu mi-l poate lua nimeni... Nu mă gândesc până când voi putea scrie, doar că voi scrie ... Ceea ce îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
love on my tongue. And then I understood why Adam hâd sinned! LA CINEMATOGRAF Și-au petrecut seară împreună înfundați în scaunele tocite de vreme, așteptând să înceapă filmul. Întunericul se contopea cu misterul și cu umbrele proiectate pe ecranul imaculat. Față era tăcută băiatul neastâmpărat până când buzele lor s-au atins însetate precum omul rămas fără apă în deșertul Sahara. Când s-a aprins lumină cei doi dispăruseră într-o altă lume. AT THE CINEMA They spent the evening together
PERIPLU SENTIMENTAL / SENTIMENTAL JOURNEY de GEORGE ROCA în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346037_a_347366]
-
imacularea sfertului academic...”. Diminețile de ieri, ca toate cele trecute în timp îndepărtat, în perioada copilăriei, au fost și au rămas cele mai frumoase, de neuitat, izvor de viață, pentru că tot gândul, emoția, visarea, și-au permis atunci să fie imaculate, să se scalde în lumina pe care copila o simțea, o respira și o vedea în toată splendoarea ei, neînțeleasă, poate, suficient. Tocmai de aceea, cele de azi și de mâine, dintr-un mâine apropiat de azi, o nemulțumesc și
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
un pas în gol De când m-ai lăsat printre ghețari abia mă mai țin în picioare nu e clipă-n care să-mi găsesc o cărare, un rost, o menire în mersul solitar, în căutare, în spaima mea din ce în ce mai mare. Imaculatelor, Sclipitoarelor ... Citește mai mult Fiecare zi fără tinee încă o crevasăun pas în golDe când m-ai lăsatprintre ghețariabia mă mai ținîn picioarenu e clipă-n caresă-mi găsesco cărare,un rost,o menireîn mersul solitar,în căutare,în spaima meadin
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
zi fără tinee încă o crevasăun pas în golDe când m-ai lăsatprintre ghețariabia mă mai ținîn picioarenu e clipă-n caresă-mi găsesco cărare,un rost,o menireîn mersul solitar,în căutare,în spaima meadin ce în ce mai mare.Imaculatelor,Sclipitoarelor... XXII. SENIN, de Mirela Borchin, publicat în Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013. Nu calul năzdrăvan de vânt coafat nu covorul persan fermecat nimic cu aripi - pasăre, înger sau stea Cuvântul - el s-a pus în calea mea
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
ești frumoasa prințesă a vampirilor! Nu mă păcălești cu ispitele tale! Căpitanul fixează o săgeată în arc și aceasta zboară spre prințesă. Vârful ascuțit al acesteia se înfige adânc sub sânul stâng al femeii și sângele îi năvălește peste voalul imaculat. PRINȚESA: (oftând de durere) Ah!.... Cu ce v-am greșit vouă, muritorilor de rând? Vampirica se prăbușește pe covorul verde de iarbă. Bărbatul se apropie ușor de ea. Vede cum din ochi parcă i se stinge acea văpaie, iar buzele
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Manuscris > Amintiri > PUNTEA DINTRE ANI ...2012/2013 Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Ninge! Marea se zbate, mugește și strigă. Ninge! Ninge cu fulgi mari și grațioși, lin se așterne covorul imaculat al iernii. Privesc scânteierile zăpezii, a milioanelor de oglinzi strălucitoare ca pulberea de stele, și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea se așterne
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
alt destin dumnezeiesc Dar uneori ogorul a secat Precum un rîu adevărat Și pește dealurile cuminți Se-astern doar umbrele de sfinți Vinovații de nerodire Psalmondiind în neștire Și noi, abisale, concrete, Ne simțim desuete - Femei cu destinele sfîșiate De imaculata noastră realitate! DAR UNDE SE DUC NORII ? Dar unde se duc norii , De unde au venit , Ce ploi cad doar în zorii Cu chip încremenit? Ce bună este apa Spălata de noroi, În care cerul sapă Păcatele din noi! Și gîndul
MA INTREB DE VE MI-E NOAPTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346402_a_347731]
-
Crăciun, albul este izvoditor a toate. Din el se nasc: fulgul mic al iernii, „nopțile albe ca de nufăr”; „albul ochilor”, chiar și cel al florilor, al șoaptelor, al viselor, al zorilor, albul norilor, albul veșniciei, totul în jur e imaculat, pentru că zâmbetul mamei luminează peste tot, precum candela. Unul din poeme chiar se numește „Alb de vis și alb de nins” și ilustrează foarte bine această idee. Există multe flori sărutate de soare în poezia Verei Crăciun, există scântei - desigur
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
unde trecătorii puteau citi după voie cărți aflate în această veche instituție culturală. În Piața mare, Ziua recoltei a adus galben-portocaliul dovleacului de copt, albastrul prunelor și porumbelor, roșul ardeilor kapia sau iuți -țârul oltenesc -, galbenul-roșcat al mierii și albul imaculat al brânzei de oaie sau de capră. Pe Calea Unirii, alte chioșcuri și corturi cu tot felul de flori, ceramică, preparate de casă, tablouri, mărunțișuri de tot felul. Instituțiile culturale ale Craiovei și-au adus o importantă contribuție la Zilele
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
Căutător de comori deșarte, ferecă strigătul disperării, în stânca neagră, căreia alții, i-au stors aurul, asemeni sculptorului care, aruncă departe dalta, contemplând blocul de marmură, zămislit de natură, cu nici o latură știrbită. * Prea multe poteci încâlcite, ai de cutreierat. Imaculatul ce-l cauți, nu-i în verdele frunzelor, nici în albastrul cerului, nu! nici apele de cleștar nu-l au, poate nu-i nicăieri... dacă nu-i chiar în tine. * N-ajunge sublimul freamăt de harphă, acorduri fine ce se-
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
fel. Nu, dar își dorise întotdeauna ca existența ei să fie curată, cinstită și fără pete, de nici un fel. Nu-și putea explica de ce a încercat Maur să întineze prietenia lor, atât de frumoasă până atunci, dragostea lor dintâi, floarea imaculată a tinereții lor. Simțea că o apucă disperarea, de ce Maur? De ce tocmai el, pe care îl iubea, atât de mult și care știa că este iubit de ea. De ce nu-i ajunsese numai iubirea ei curată? Mașinal băgă cheia în
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
în anumite momente, asta este sigur. -Exact, asta gândesc și eu, vezi ? gândim la fel... În mai puțin de o oră, se întâlniră în ușa clasei lor, unde Maur ajunsese tot în fugă și scoase din servietă un trandafir alb, imaculat, învelit cu grijă într-o coală de hârtie la fel de albă. -Pentru tine iubire, zise Maur și o sărută pe obraz. -Și asta este pentru tine, se ridicase Oana pe vârfurile picioarelor, să-l sărute pe Maur pe obraz. Referință Bibliografică
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
viață, de aventură și de distracție, tocmai elementele ce i-au lipsit atât de mult în micuțul său orășel de pe malul stâng al Dunării. Poate că după o noapte miraculoasă, sufletul ia forma unui înger cu aripile de un alb imaculat, iar visul trecutului se pierde în ceața nopții ce se sfârșește când zorii bat din aripi la fereastra camerei de hotel unde spera sa ajungă înainte ca Ana să-i descopere lipsa. Coborând scările în liniște, fiind trecut de miezul
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
gândul se zbate parcă să evadeze din mintea mea îndoliată, îi dăruiesc libertatea, lăsându-l să-mi povesteasă ceea ce simte... Toată durerea... o plâng pe o filă de caiet; înțelegătoare și duioasă ea îmi cuprinde tot amarul pe suprafața ei imaculată... Scrisul mă ajută să dau frîu liber lacrimilor... Simt cum tot Universul se mișcă cu fiecare vibrație a sufletului..cu fiecare întrebare rămasă fără răspuns: de ce? de ce ne naștem ca apoi să ne stingem, precum o lumânare la prima adiere
DINCOLO DE...STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345471_a_346800]
-
deschis poarta spre visele care obosite de așteptare au evadat spre lumină. Au trebuit ani ca o coală albă și un creion să mă acuze de neîncrederea în mine, să-mi răscolească arhivele sufletului, să-mi contureze imaginar în albul imaculat al hârtiei, inocența sufletului, și chipuri care mi-au intrat voit sau în clandestinate în viață. Dintr-o mișcare rapidă a gândului, toate dorurile și bucuriile s-au împletit într-o ghirlandă a speranței și ca alchimistul medieval, am strigat
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
această iarnă ca și in cele trecute, admirând superbul spectacol natural al fulgilor de zăpadă. Privind zăpada ce se așternea pe pământul înghețat, mi-am reamintit de acea întâmplare, cred că în mare parte, faptul că am tot admirat albul imaculat al zăpezii, mi-a readus cu putere în minte toată acea amintire. Locuiam pe atunci cu chirie într-un cartier de la marginea orașului Tulcea ce era locuit în mare parte de muncitori ce lucrau fie în șantierul naval sau în
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
caut printre amintiri și gândul îmi fuge în îndepărtata copilărie, printre troiene de zăpadă și ulițe-nfundate. Îmi amintesc, ca prin vis, de iernile de altă dată, când din cer picau fulgi mari și pufoși de zăpadă,de un alb imaculat, care se așterneau peste tot , formând un covor moale și pufos, iar când gerul năprasnic o îngheța, soarele rece de iarnă sfredelea în ea cu razele strălucitoare, împrăștiind sclipiri de diamante multicolore. Pe acoperișurile caselor mici, se așeza atâta zăpadă
AMINTIRI V de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376855_a_378184]
-
tresară... Și să ne ardem, gingășie, Pe un pat de crizanteme Nemurire să ne fie, Când Raiul în mine, geme... Să uit c-am făcut vreun pact, Tot ce am promis vreodată... De n-auzi Blues-ul, îmi retract Dragostea imaculată! Dar de-l auzi, vino în zbor, Cu-n vârtej de frunze moarte Mi-e Brumă sufletul, de Dor, Să-ntomnez cu tine-n Noapte! Și-atunci când ochii ni-i sorbim Ce dacă-i Cerul tău, ursuz? Atâta timp cât ne iubim Te
NOIEMBRIE BLUES de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376919_a_378248]