19,706 matches
-
stat ca să fie risipiți, preferă să facă din ei acte de binefacere. Prin generalizarea principiului binefacerii de tip Becali, statul ar ajunge să-și închidă prăvălia, fiindcă n-ar mai avea ce redistribui pentru pensii, sănătate, învățămînt. Încerc să-mi imaginez o țară condusă potrivit principiilor lui. Pensionarii nu ar mai aștepta poștașul o dată pe lună, ci după o viață de muncă s-ar duce la coadă la binefăcători ca el, să-i roage de ceva bani, să-și ducă zilele
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
care își permit, nu lucrează până pe 14 februarie. În realitate, se dă „liber” numai trei zile, restul se recuperează în sâmbetele dinainte și după sărbătoare. „Vânzoleala” de „Spring Festival” durează însă 40 de zile și are o amploare greu de imaginat, dacă nu te afli la fața locului să o simți direct. Din China Daily, ziarul oficial al guvernului în limba engleză, am aflat cifre greu de cuprins cu mintea. În acestă perioadă, începând cu 16 ianuarie, s-au estimat 42
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
este culoarea norocului) cu bani, fără să „muncească” pentru ei, adică să meargă cu sorcova, steaua sau plugușorul. În prima zi a anului, sunt îmbrăcați neapărat în haine noi de mătase, în diferite tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta populație, obiceiurile de Anul Nou sunt destul de variate. În China există 56 de minorități recunoscute oficial (și câte altele nu or mai fi?) fiecare cu obiceiurile ei. Voi descrie pe scurt ce am
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
se aducă în curte un cocoș sau doi, care să cânte (pentru cine mai are curte, deoarece tendința este ca oamenii să locuiască mai mult „pe verticală”, în blocuri de locuințe, care se construiesc într-un ritm amețitor, greu de imaginat!). În seara de ajun de An Nou, când mai toți chinezii petrec în familie, trebuie neapărat să fie servită la masă friptură de cocoș. Așa se face că pe trotuarele unei artere importante a orașului Kunming (Hai Yan Lu) și
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Orice bucățică de pământ, chiar și în mare pantă, pe vârf de munte, oriunde, este plantată cu ceva. Cum se urcă oamenii aceștia la așa înălțime, cum udă pământul, cum îl muncesc? Este greu de înțeles, greu chiar și de imaginat. Ne-au amuzat și câinii care păzeau carnea de porc, fără să se atingă de ea - știam că există oameni care nu mănâncă porc, nu și câini! Poza alăturată vă poate lămuri despre ce este vorba. Alt fapt amuzant: nu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
rupt bastonul și a fost rănit grav (l-a scăpat de la moarte vesta antiglonț). O femeie gravidă în luna 6-a a fost înjunghiată în piept și fătul a fost salvat. Printre răniții grav sunt și doi copii. Vă puteți imagina scena masacrului vacarm, confuzie, oameni morți sau în convulsii, oameni răniți, țipete... infern, teroare nu altceva. Foarte repede au intervenit polițiștii chinezi, care au împușcat «scurt» patru ucigași, au rănit o «suspecta» pe care au dus-o la spital și
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
istorică a Curții Constituționale are importanță mare și în ajunul recensămîntului ce va avea loc în R.Moldova în aprilie, în cadrul căruia românii vor trebui să spună corect și nestingheriți de nimeni că șunt români și că vorbesc română. Vă imaginați cum ar fi dacă cei 500 mii de români cu acte în regulă vor fi intimidați și nu vor avea libertatea nici acum să spună că șunt români și vorbesc limba română? Dar dacă va fi așa, aceasta înseamnă că
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
cu nuielușa de alun, dându-le semnificații și poziții, creând minunate câmpuri de înțelesuri. La acest nivel, ori în acest stadiu, se instalează confortabil știința autorului - de a relata, de a descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de a-și imagina, de a transpune (nu de a transfera, pentru că nu mai e în stare, uitarea este deja instalată): deci, acel aide-mémoire implică involuntar o selecție. Și atunci, vorba unora de la televiziunile actuale, despre ce vorbim? Să ne înțelegem - încă nu s-
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Woland-Dan Condurache într-un rol uriaș, uriaș, și pe Ștefan Iordache bîntuit de Maestrul său, și pe Valeria Seciu ca o ispită veșnică în Margareta, ca să văd alaiul lui Woland, și pe Koroviev, și pe Behemoth și Azazello, ca să-mi imaginez în fel și chip balul, magiile și vrăjitoriile, ca să fiu Margartea și să zbor - de atîtea ori, de atîtea ori - deasupra orașului. Cartea Clujenilor provoacă delicii culturale și spirituale. Călătoria lor este și a ta, cititorule. Am savurat toate nuanțele
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
al colaborării cu dușmanul ireductibil al credinței. Cuvintele îngăimate de Teoctist într-un interviu la BBC, acum câțiva ani, puteau fi luate drept orice, numai semn de căință, nu. Iar faptul că arhiepiscopi și mitropoliți precum Andreicuț și Snagoveanu își imaginează, din înaltele lor poziții de farsori, că ne duc de nas constituie ultima formă de fariseism și ticăloșie la care astfel de personaje au dreptul. Un preot nu poate fi asimilat bețivului care, venind pe zece cărări de la bodegă, comite
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
sindicaliștii, și parlamentarii, și Guvernul însuși. Ca să nu mai vorbesc de autonomia universitară și de imunitățile de tot felul ale serviciilor secrete. Dacă toate aceste categorii ar pretinde, cu lipsa de respect față de lege a lui Teoctist, că sunt intangibile, imaginați-vă cum ar arăta România. Nu-mi rămâne decât să sper că părintele Marchiș nu se referea, atunci când vorbea mieros despre felul în care Teoctist "îi apăra" pe prelați la aceste pretenții aberante ale slujitorilor Domnului de a se transforma
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
o repetiție a raporturilor dintre Ludovic al XIV-lea și Moličre, dintre țarul Nicolae I și Pușkin. Simptomatic, Bulgakov scrie o biografie a lui Moličre, voind pesemne a striga, la un moment dat, precum autorul lui Tartuffe, așa cum și-l imagina: Nu mă puteți atinge. Am protecția regelui". E o atitudine "copilăroasă", cum o aprecia cineva, însă și o soluție disperată de supraviețuire, un recurs la dialectica dintre posibil și imposibil: "consider că, scrie dl Vartic, într-un fel, cazul lui
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
fi interpretată (declarația) total aiurea de către un oarece grămătic zelos și răuvoitor. Deci: Ești o floare, ești un Crin, Ești parfumul cel mai fin... - Ioi Iștenem!, am putea auzi prin văzduh exclamația unui rumânaș din Harghita, proaspăt membru al UDMR, imaginându-și-i pe cei doi la o întâlnire sentimental-erotică pe fâșia tot mai lată și mai plină de spini dintre ogrăzile noroadelor pediste și cele peneliste. Momente psihologice destul de dificile și oarecum contradictorii din care nu ne-am revenit - vorba
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
închisoarea, vă spun sincer (spune Noica, n.n.), a fost o desfătare. E vorba, aflăm în continuare, despre șansa - valorificată la Jilava - de a vorbi, vreme de un an, despre Goethe și Hegel. Cât de prost trebuie să fii ca să-ți imaginezi că penitenciarul era, la propriu, pentru Noica, un paradis, o enclavă academică, în care se trăia ca-n sânul lui Avraam? Tot atât de prost ca atunci când vezi în "filosoful pensionar" un fan al comunismului. Noica vorbea despre "binecuvântatul ceas" al istoriei
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
și-au luat zborul, vestind lumii importanța fără precedent a faptului că sunt luate în serios mai mult ca oricând. în plus, la Trinite, marea orgă, construită și inaugurată de Cavaille-Coll în 1869, a trâmbițat asaltul unui nou ethos modal, imaginat și edificat de autorul Messei de la Pantecote cu dezinvoltura și intuiția celui ce a sesizat cum eroziunea scărilor tradiționale ori a organizărilor spectrale începuse în preajma celui de-al Doilea Război Mondial să constipe și să tumefieze noua muzică savantă. în
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
sfărâmatăť. Într-un prim buchet de lucrări ce izvorăsc din statism, sentimente foarte subtile sunt transpuse în muzică cu o încărcătură poetică și cu o precizie uimitoare: apariția, insinuarea în real a unei noi ființe (Apparitions), amenințătoarea apăsare a presiunii - imaginați-vă că faceți scufundări, ce senzație aveți la schimbarea de presiune? (Athmospheres)-, aburul și indistincția depărtării spațiale și temporale surprinsă fără nostalgiile și regretele ei (Lontano), panica pe care ne-o stârnesc spațiile inumane (Lux aeterna) sau inevitabilul inacceptabil al
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
tentă existențială sunt cele ale unui om modern. Citind "jurnalul" lui Ovidiu ai, de multe ori, impresia că citești jurnalul unui occidental exilat în România de azi. Lexicul este și el unul al zilelor noastre, impregnat de neologisme, greu de imaginat într-un text presupus a fi scris acum 2000 de ani. Scrie poetul tomitan în "jurnalul" său: "viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie cu natura
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
unul în lumea mult prea misterioasă pentru noi a geto-dacilor. Poetul însuși are alura tristă și meditativă a statuii sale din Constanța, portret seducător, dar nu știu în ce măsură foarte realist. Nimic nu garantează că mentalul lui Ovidiu, așa cum este el imaginat de Marin Mincu, are vreo legătură cu realitatea. Partea mai proastă este că, în afară de acest presupus univers interior al poetului exilat în Tomis, romanul nu mai conține nimic. Epicul, întâmplările exterioare aproape că lipsesc, nu este vorba despre un roman
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
creștea considerabil între primul și cetățeanul ce părăsea, turmentat, cârciuma. Dacă fericitul purtător al insignei clubului se putea coborî în acele hale unde se degustau frigărui, fleici și fudulii, cu vin de buturugă turnat din ulcele, reciproca nu se putea imagina. Chefliul de rând, amatorul de fripturi în sânge, înfulecate în grădini cu salcâmi nici nu putea să viseze a pune piciorul în salonul de taină, căptușit cu catifea tomate-aubergine, al unui distins club - poate doar ca să măture... Aspirant la aristocrație
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
poate explica cum poate descendentă să mai fie un criteriu în comunități ce au suferit venirea elementelor alogene și cum poate fi descendentă un element de solidaritate în comunitățile mari unde membrii nu se întâlnesc și unde aceste comunități sunt imaginate. Apoi: cum pot ști eu că solidaritatea mea cu străinii care întâmplător vorbesc aceeași limbă are baza genetică? Un susținător al primordialismului cultural, Clifford Geertz 33, susține că un atașament primordial provine din daturile asumate, precum cultură, relațiile de rudenie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii modernității, este aceea în care se imaginează o societate a binelui, dreptății, moralității și fericirii. În contrapondere, există utopii care ne demonstrează cât de urâtă poate fi lumea, dacă în organizarea și conducerea ei ajung să se afirme absurdul, ilogicul, disprețul față de om. Doar două exemple, pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sunt judicioase și susținute cu rigoare logică sau exemple semnificative. Dintre ele se remarcă drept notabile următoarele: conștientizarea faptului că "râul nu coboară din ceruri", ci provine din "natura noastră umană, egoistă, înclinată spre minciună și trădare"; înainte de a ne imagina o societate perfectă exterioară nouă "să pornim de la premisa că aceasta trebuie să existe întâi înlăuntrul nostru"; să nu urmărim "uniformizarea", "ștergerea totală a diferențelor" sau "anularea competiției", acestea nefiind "calea spre mai bine"; necesitatea de a fi "flexibili în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
unor pasionați, ci din cu totul alte motive. Le-am enumerat mai sus. Principal factor de manipulare, televiziunile ajung să nu mai manipuleze, de fapt, pe nimeni. Dimpotrivă. Ele au reușit, prin repetiție și exagerare, să tocească sensibilitățile. E de neimaginat, azi, să scoți cu televizorul lumea din casă, așa cum a reușit Iliescu în decembrie 1989. Ca dovadă, "suporterii" de extremă dreaptă dezlănțuiți împotriva homosexualilor și travestiților au fost asmuțiți de indivizi ce acționează în spatele ușilor închise, și nu în incandescența
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
vietăți a căror îmbrăcăminte ilustrează austeritatea orânduirii noastre, îmi vine în minte imaginea misterului și farmecului feminin, creată, doar prin câteva cuvinte, de George Călinescu în romanul său ,Cartea nunții". Ideea indusă de marele autor, este aceea de a ne imagina o femeie frumoasă într-un furou a cărui lungime se oprește nu cu mult deasupra genunchilor... Înțelegeți ? - Eu nu, zice fiu-mi-o Jerome. - Liniște! Reiau ideea: acest adevăr este obositor, enervant și hilar pentru zilele noastre când totul plus
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
ș...ț". Al doilea: "Magistratura nu e regele, și regele, dacă nu vrea să facă gustul magistraturei, pe socoteala lui, ce vină avem noi, mai ales că nu ne putem da singuri în judecată?". Ba puteau și au și putut, imaginându-și cam cum s-ar fi desfășurat procesul, dacă ar fi fost dați în judecată. Ceea ce nu au putut să-și imagineze a fost că peste șase decenii, trei condeieri superficiali nu-și vor da seama că s-au dat
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]