7,075 matches
-
se situează în afara spațiului și a timpului. Matematic însă, contrariul poate fi demonstrat. Ce relevanță are o astfel de demonstrație? Matematica nu este o categorie absolută a gândirii, cum tinde să ni se impună astăzi. Dar dacă existența unei lumi imaginare poate fi construită matematic, atunci confuzia între ceea ce poate fi imaginat și ceea ce poate fi conceput e maximă. * În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un anonim scrie în prefața cărții la care a lucrat o viață întreagă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
putință! Sănătate Pentru sănătatea psihică nu transforma orice necaz într-o dramă. Trai În multe situații stă în puterea noastră de a ne face traiul întunecat sau luminos. Împovărare Prăpăstioșii și veșnicii nemulțumiți își împovărează viața cu pericole și dificultăți imaginare. Îndemn Tratează neajunsurile și întâmplările neplăcute ale vieții la valoarea și importanța lor reale, pentru a avea un trai echilibrat. Culori Modul de a vedea viața în culori optimiste sau pesimiste depinde de structura psihică a fiecărui om și de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și naționale). Autoarea pleacă de la o premisă care o situează, din start, în afara închiderii, deja istorice, a metafizicii etnonaționale (cu semn autostigmatizant sau, din contră, excepționalist): identitatea se definește în termeni formali și nu de substanță, ea este o proiecție imaginară, o "invenție" (vocabulă de natură să contrarieze, dacă nu să irite, atât pe adepții viziunii esențialiste asupra specificului național, cât și tabăra pozitivistă, a analiștilor și a tehnicienilor din sfera politico-economică), un "construct intelectual" temporar, cu fond dublu, adică "un
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
aceste trei stadii de cristalizare a resentimentului: mai întîi, are parte de o suferință pe care nu o mai poate uita, apoi reacționează printr-o răbufnire de mînie care, în loc să se stingă, se întețește pe măsură ce suferindul se adîncește în prelucrarea imaginară a propriei suferințe, și în fine, mînia duce la izbucnirea finală: actul de cruzime săvîrșit împotriva celor considerați ca avînd o cît de vagă legătură cu adversarii. În plus, spre deosebire de iubire, care este referențială (avînd nevoie de o persoană la
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
arderea cărților românești de către ruși, arderea pădurilor - toate sintetizabile în tendința vizibilă a ocupanților de devastare a Basarabiei. Copilul trăiește și mai acut decât cei maturi această experiență: el pătimește altfel, pentru el devastarea Basarabiei este echivalentă cu devastarea paradisului imaginar al copilăriei. De fapt, așezat în raza de influență a vicisitudinilor istoriei, copilul n-a apucat să-și constituie un sentiment paradisiac al existenței. Inocența lui este supusă fără menajamente experienței durerii și traversează copilăria ca pe un infern nemeritat
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
polițiste, aventuri, exotisme și, firește, literatură erotică (fetișism, lesbianism, iar prostituția și iar "de lux", de parcă "pe plajă sau în vîrf de munte" n-ai avea altceva mai bun de făcut decît să te uiți pe gaura cheii în dormitoare imaginare). Nu-mi pasă de nimic Este un hit, cum se spune, pe care Cronicarul îl ascultă de ceva vreme cam pe la toate posturile de radio, prin taxiuri, magazine, autobuze și prin alte locuri prin care îl poartă viața. Și își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
trebuie/ să regrete nimic. Eu/ nu regret nimic./ Mîngîi cotoarele/ cărților din biblioteca mea adunate cu/ sudoarea sîngelui./ Scot o carte și o răsfoiesc. Are paginile albe. Toate cărțile/ din biblioteca mea au paginile albe./ Am locuit în/ toate patriile/ imaginare pe care le-am developat pe/ paginile/ care nu mă lasă să trec mai departe./ Le populez pînă la refuz/ cu ființe care strigă" (îngerul căzut). Ciorchine de imagini rebarbative, de metafore abrupte, provocatoare, lirica lui Adrian Alui Gheorghe se
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
fi mesaje publicitare de tipul idealapte, deliciosuc, minunatelefon. În plus, fabulospirit are defectul de a folosi termeni profund ambigui, care pot trezi asociații de idei divergente și chiar neconvenabile. Fabulo- trimite la fabulă, fabulos, a fabula; fabulos are sensurile "mitic", "imaginar" - și, doar în anumite contexte și cu o anume intonație afectivă, "extraordinar"; spirit înseamnă "suflet, principiu vital", "intelect", "inteligență", "umor", "caracter specific", "fantomă". Cel puțin la fel de multe și divergente sînt și sensurile din engleză (în plus, la spirit se adaugă
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
candide învățate special pentru această ocazie. Era lume multă și apăruseră fețe noi; o masă cu exilați afgani și o armeancă bătrână în rochie cu paiete, cam beată, care dansa singură cu pași împleticiți, cu capul pe umărul unui partener imaginar, în timp ce trecătorii de pe străduța vecină se înghesuiau la intrare să caște gura la spectacol. Eram în familie. Când oboseam, Merry maker's Band ne susținea cu efecte de baterie și prelua ștafeta. Publicul cerea, iar și iar, Le Temps des
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
una din temele fundamentale ale PRM: pierderea Transilvaniei și creșterea influenței maghiare în România. Mai rămânea, dintre atuurile peremiste, unul esențial: vulgaritatea. Unde mai întâlneai, pe metru pătrat, asemenea acumulare de dejecții, infamii, denunțuri deocheate (câți dintre adversarii, reali ori imaginari, ai lui Vadim au săpat de vreuna din etichetele voit infamante de "evreu", "țigan", "homosexual", "spion", "corupt")? Ei bine, peremiștilor le-au venit de hac televiziunile. Da, aceleași mașinării magice care au pompat, ani în șir, imaginea tribunului cu clăbuci
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
Frost revistei The New York Independent, în 1894, pentru suma de 15 dolari se numea My Butterfly. În film, poemul îi este dedicat unui personaj care se cheamă chiar așa, Butterfly, și în jurul numelui are loc o discuție cu un bărbat imaginar, Barry, jucat de una dintre starlete. Filmul aparent arid al lui Tarantino este brăzdat de referințe culturale și puneri în abis, prin jocul complicat de trimiteri se intră în lumile paralele ale filmelor care și-au trăit gloria efemeră. Cei
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
și pe secolul XIX, e eseul Christinei Lombrez. Încă mai aproape de text, contribuția lui Fleur Vigneron discută transpunerea lui Richard le biaus în franceza modernă. Un caz de mock-translation, din literatura română, de astă dată, prezintă Paul Miclău, discutînd traducerile imaginare ale lui Voiculescu. Între a traduce și a nu traduce, Claudia Sousa Pereira și Christine Zurbach analizează traducerea lui Harry Potter în portugheză, dificilă din două perspective: a literaturii pentru copii și a literaturii comerciale. Cazuri - între care Don Quijote, adus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
el însuși, ci într-un plan al existenței asumate. Chip cu echivalare speculară în durată, în cauzalități și conexiuni. Să-i urmărim cîteva aspecte. începutul e chiar numele auctorial întors pe față și pe dos ca o mînecă, cu contribuția (imaginară) a Adrianei Babeți, care-l interoghează pe eseist, alintîndu-se ("Luco, ești luminos, așa cum îți spune numele? Sau întunecos?"), ca și a fratelui mai mic, care obișnuia a-și anexa numele de familie obiectelor, în registru hipocoristic: "Măsuța Pițu, Blidișor Pițu
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
o atare neintegrare a mediului de obîrșie derivă o trăsătură de căpetenie a Magistrului Casvaneus și anume fuga de generalizarea aplatizantă în favoarea factorului particular. Deviza sub care își așează, pe jumătate serios pe jumătate zeflemitor, concepția este patafizica, "știința soluțiilor imaginare", dar și cult al faptului neîncadrabil, "simbolizat de bastonul Taicăi Ubu". Ne balansăm între definițiile "iluzorii" și libertatea unei lumi care nici nu îmbunățește nici nu înrăutățește starea lucrurilor, care neavînd legi nu se poate găsi în afara legii, care nu
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. . în privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947-1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
Balotă, Roxana Sorescu (autoarea ediției integrale V. Voiculescu, Opera literară, vol. I-III, 2003-2004). Critic serios ce se mișcă cu lejeritate și dexteritate printre zeci și zeci de autori și, referințe, dovadă stând și alte cărți ale sale precum Provinciile imaginare, Ion D. Sârbu și timpul romanului, Literautra română postbelică între impostură și adevăr, Nicolae Oprea își permite totuși surprinzătoare neglijențe sintactice, tip o frază din două propoziții susținute fiecare printr-un gerunziu, dar fără predicat verbal (p. 23); folosește dezinvolt
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
-l conteste. Ei bine, asta pînă cînd apare un volum de Eugen Ionescu, nici măcar jurnal, cu titlul Eu. Textele sînt vechi, interbelice (puțin intrabelice), aranjamentul e ceva mai nou. În '90 Mariana Vartic a îngrijit, la Echinox, în colecția Cartea Imaginară, acest volum de opere - nimic din impozantele Pléiades - care strânge textele în românește publicate de-un autor pe care-l împărțim, hélas, cu Franța și cu lumea. Prima secvență din volum e poezie. Elegii pentru ființe mici, din 1931. O
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
-le pe post de ornamente într-o cabină de pe vas sau în camera de oaspeți de acasă, în schimb, un antropolog, un istoric sau un poet va culege din aceste descrieri insolite ale unor locuri reale (alături de hărțile unor ținuturi imaginare, mitologice) sugestii extrem de interesante, informații despre meseriașii-artiști care le-au întocmit, despre gradul de cunoaștere a lumii la data respectivă, dar și ceva despre felul în care europenii vechi îl concepeau pe "celălalt", pe străinul de departe, înzestrat mai degrabă
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
definite. - Cum a evoluat imaginea despre români și despre România în comunitatea basarabeană, din 1991 până azi? - A fost un drum de la iluzie și "icoană" sufletească, cultivate în perioada URSS, când nu existau nici un fel de contacte, ci doar proiecții imaginare, la realitatea unei țări pline de contraste. România nu este ceea ce credeți doar voi, românii din țară, sau ceea ce credem doar noi, românii din afara granițelor. România înglobează toate perspectivele existente și mai este, de asemenea, o foaie albă pe care
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
le povestea cunoscuților diferite scenarii. În operă sunt multe figuri paterne memorabile: tatăl și bunicul ultimului Trotta, în Marșul lui Radetzky, minunatul părinte care este Mendel Singer, un Iov modern, tatăl de gheață, detestat, al lui Tarabas. Frustrările - unele poate imaginare - din copilăria și adolescența lui Golubcik dau naștere resentimentului, urii, dorinței de revanșă, iar la sfîrșit cinismului amar. Povestea, oricîte elemente de senzațional ar îmbogăți-o pe parcurs, e oarecum banală, sau, mai bine spus, banalizată în teribilul secol XX
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
instrucția ultraperformantă, deci la informația complexă și rafinată, dar costisitoare. în fond lucrurile au fost analoge de când e lumea și pământul. Iar mie nu-mi rămâne altceva de făcut decât să compun în continuare... Când mă gândesc la o lume imaginară, pot crea, desigur, și pentru un public virtual. Numai că, asemenea profesorului meu, Andrew Imbrie, trebuie să am în vedere măcar un ascultător real, căruia să-i relatez cât mai fidel sensul incursiunilor mele melodice, armonice, ritmice. Un singur auditor
Compozitor, pianist, profesor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9617_a_10942]
-
Malamen conferă veridicitate scrierii sale prin reproducerea unor pasaje din presa cotidiană. Dacă Dumitru }epeneag nu ezita să retranscrie fișe cu știri întregi cu citate din ziare și emisuni de televiziune, prozatoarea se mulțumește să indice doar titluri - reale sau imaginare -, unele dintre ele imediat recognoscibile. Aceste referințe la capul de afiș al realității, care apar când și când în roman, sunt cele mai în măsură să indice timpul și fundalul politic al acțiunii: ""Rușii au descoperit apă în Sahara", "Sankt
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
de manual", așa cum propaganda comunistă îi înfățișa, în caricaturi de presă și în romane involuntar- caricaturale, pe dușmanii regimului: burtoși, urduroși și gușați, cu ochi în care sticlesc poftele. Iar mediul lor de existență și acțiune, Pătârlagele, Câmpuleț, Turnuvechi (geografia imaginară a scriitorului, infiltrată în cea reală), nu are valoare de fundal contrastiv. Colectivitatea, comunitatea ce numără deja atâtea victime ale noului regim este mai mult - mai puțin - decât inertă. E lașă, ușor de supus și de manevrat, colaboraționistă. Ică, Moise
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
absolut ce vor pe scena unui sat care, departe de a-i sancționa în vreun fel, baremi prin delimitare, îi asistă cu o adevărată voluptate a docilității. Când profesorul Horia Dunărințu este scos din școală și din casă, pentru culpe imaginare, nimeni nu se solidarizează cu el. Ar putea fi Nicolae, ruda sa, bețivul șchiop disprețuit de toți, dacă acesta nu s-ar lepăda de el în mai multe rânduri. La botezul fetiței lui Horia, Victoria (numele sună ironic, în context
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
cu soțul ei rămas acasă. În final, îl sună în realitate, pentru ca rudele ei să-l vadă venind să o ia cu mașina și în felul acesta să aibă proba supremă că viața lor este în ordine. Distanța dintre conversația imaginară și cea reală este neverosimil de mare și dă întreaga măsură a dramei femeii. Tensiunea așteptării și dezamăgirea finală ale femeii sunt admirabil descrise de prozatoare: "Ah, cum sună tonul ăsta, ca o gură care te poate absorbi, ca un
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]