1,385 matches
-
obiect. Poziție cât se poate de antiplatoniciană - sofiștii, printre care și Protagoras, sclavul cumpărat de Democrit, o vor recicla: adevărul nu întreține niciun fel de raport cu ideile în sine, cu lumea inteligibilă sau cu vreo lume nevăzută, el este imanent, material, concret și revocă orice transcendență. Acolo unde este lumea se află adevărul. Fenomenul și senzația, iată premisele oricărui acces la adevăr. Simulacrul manifestă dinamica lumii, el există independent de orice formă a priori. Întrucât forma atomilor determină natura senzației
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este importantă în eticile eudemoniste și hedoniste grecești. Democrit atribuie sporirii cunoașterii o funcție terapeutică. Efortul lui enciclopedic - era supranumit „Știința” - nu viza acumularea de cunoștințe de dragul cunoștințelor, ci cu scopul de a reuși să producă niște cauzalități raționaliste și imanente pentru ca neliniștile și temerile să dispară. A-i îndepărta pe zei, mâniile lor, condamnarea de către ei la chinurile infernului și la alte pedepse presupune un efort în direcția laicizării gândirii: a vedea în înlănțuirile de cauze și efecte imanente rațiunea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și imanente pentru ca neliniștile și temerile să dispară. A-i îndepărta pe zei, mâniile lor, condamnarea de către ei la chinurile infernului și la alte pedepse presupune un efort în direcția laicizării gândirii: a vedea în înlănțuirile de cauze și efecte imanente rațiunea a ceea ce se întâmplă permite evitarea multor neplăceri. A nu te mai teme de trăsnete, de tunet, de furtuni, de fulgere, de cutremure de pământ, de valurile seismice, de erupțiile vulcanice, de trecerea cometelor și de alte fenomene presupune
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o considerabilă putere de foc verbală. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se poate accede la cauza profundă a răului, situată în materia atomică a pacientului, cu ajutorul cuvântului care fabrică reprezentări utile pentru a acționa asupra trupului și a logicilor suferințelor psihice, deci corporale. Principiile psihanalizei sunt
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxos a separației dintre o lume sensibilă și o lume inteligibilă. Pentru filosoful hedonist, Forma este imanentă lucrurilor sensibile. Aceasta nu rezidă în afara materialității sale, ci în ea. Nicio participare a sensibilului terestru la inteligibilul celest, nicio degradare a ideii în materie, nicio transcendență a principiilor genealogice, ci o lectură care face un pas înainte în direcția
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Theuth, tot atâtea ficțiuni destinate să suplinească lipsa cauzalității raționale, științifice într-un fel, cauzalitate la care aspiră Epicur. Pentru că acesta propune explicații multiple, nu și contradictorii, care țin toate de ipoteze reductibile la niște înlănțuiri logice. Epicur avansează idei imanente asupra compoziției unui curcubeu, a naturii unui fulger, a cauzelor trăsnetului, a originii ploilor, a formării norilor, asupra comportării unei stele căzătoare, a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni, fabulații sau alte povești pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pot foarte bine să existe, ei evoluează în același univers ca oamenii și nu prezintă niciun pericol pentru aceștia. În metafizică, riscul vine nu atât dinspre ateism sau dinspre existența zeilor, cât dinspre lectura orizontală sau verticală a lumii: divinitățile imanente prezintă mai puține riscuri decât viziunile atee și transcendente asupra lumii... Conștiința că avem zei e suficientă pentru a dovedi existența lor, afirmă Epicur. De altfel, mulțimea se înșală atunci când și-i imaginează pe zei accesibili prin rugăciunile oamenilor. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
monism, dar nu există nicio dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
te transformă în zeu printre oameni - iată și un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. 9 Abilitarea esteticii. Philodem păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează o serie de aspecte: astfel, Philodem nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai puțin monahal, ca să folosim un termen nelalocul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic latin. De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la cealaltă, efectuând așadar traseul de la est la vest, epicurismul părăsește meleagurile aspre ale filosofiei care disprețuiește chestiunea cetății, pentru a ajunge în niște ținuturi unde pasiunea politică este trăită la modul incandescent și fundamental. 11
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv (cum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat (foarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere (ce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice (care-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală (impotența terapeutului proiectată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
creștinismul 27, 180; și trup 199-200, 179 Trup „Ce poate trupul?” 18-19; = suflet 60, 119, 134; în legătură intimă cu sufletul 187, 209-210; și arta 202; cinic 134-135; epicurian 173, 180, 200-201; filosofic 171, 173; care gândește 172-173; glorios 171; imanent 274; ocazie a mântuirii 200-201; medicație 174, 182; în pace 182, 202-203; procesul sufletului 63; „marea rațiune” 18; schizofren și pitagorist 60-61; ura față de trup 13, 200, 301 dualism - la Aristip 48, 148, 209; contra atomismului 38, 61, 72, 208-210
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fel de ipostaze (de exemplu, zeii din Homer și Hesiod ajunși pe mîna lui Plotin /5.1.7 28-45; 3.5.2/). Iar aceste ipostaze filozofice pot fi, la rîndul lor, Întrupate, cum s-a Întîmplat, de pildă, cu Logosul imanent: Isus Cristos, ori etern preexistentul Coran”. 2. Asupra originii platonice a acestei opoziții, vezi În special remarcabila carte a lui Hans Joachim Krämer, Der Ursprung der Geistmetaphysik: Untersuchungen zur Geschichte des Platonismus zwischen Platon und Plotin, Scippers, Amsterdam, 1964, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-i reteze firul vieții Înainte de a Împlini treizeci și cinci de ani, prefigurează filozofia existențialistă În măsura În care se arată dezolat de abisul nihilist ce stă la pîndă sub masca plăpîndă a Rațiunii. Pentru Leopardi, Rațiunea slujește doar la Înțelegerea esenței rele a Dumnezeului imanent, neputînd să-i Înfrîngă puterea. Dumnezeu poate fi Învins numai prin puterea morții. S-a sugerat existența unei influențe gnostice directe, Însă atitudinea nihilistă a lui Leopardi se află În mod cert la polul opus În raport cu cea a gnosticilor 9
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cei care le-au făcut rău au avut parte de pierderi, accidente, lipsa de respect a copiilor. Iese astfel treptat la iveală o miză mai importantă a povestirii vieții, aceea de a reabilita victimele și de a atribui unei instanțe imanente puterea de a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Care este cea mai bună formă de organizare socială? Variantele de răspuns sunt: forma ideală de organizare a societății este cea ierarhică; unii oameni se nasc pentru a fi conducători, alții pentru a-i urma pe conducători; ierarhia este deci imanentă societății; forma ideală de organizare a societății este cea colaterală, bazată pe cooperarea tuturor membrilor grupului; important în viață este să te sfătuiești cu ceilalți, să nu iei decizii de unul singur; forma ideală de organizare a societății este cea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al dezmărginirii și al intensificării experiențelor și al experimentelor vieții împinge știința medicală să descopere teritorializări corporale inedite, noi accelerări ale vibrațiilor vieții, noi mutații în identitatea umană, dar și noi accepții ale morții. Entitatea virtuală se confruntă în mod imanent cu noi forme de întrupare în cyberspațiu și/sau în realitatea virtuală, mijlocite de juxtapunerea dintre medicină și cibernetică. Scrierile transumaniștilor (vezi capitolul al treileaă ilustrează în cel mai mare grad relaționarea dintre medicină, genetică și informatică (vezi de pildă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al lipsei alterității, al automatizării și al inerției. În timp ce transumaniștii sunt încrezători în aspectele pozitive ale perfecționării tehnologice a umanului, inclusiv în cel al cyberimortalității, acești filosofi francezi văd în tentativele de izgonire a limitelor și a slăbiciunilor umane riscul imanent al reversiei, metastaza nesfârșită a umanului. Adoptând o atitudine umanistă, Baudrillard critică utopiile tehnologice ajunse în orizontul postumanismului și al transumanismului, însă recurge la distopii identitare și umane. Aceste perspective distopice, pe de o parte, temperează și echilibrează prima extremă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosoful francez, trupul se află în centrul oricărei experiențe umane: se întâlnește cu lumea prin propriile percepții și nu prin intermediul minții abstracte situate în el. Prin urmare, corpul este o experiență trăită în spațiul familiarizat: spațiul aparține trupului în mod imanent, este trăit el însuși. Experiența corpului-subiect este una a spațiului prin intermediul gesturilor, mișcărilor și acțiunii. Astfel, trupul este o spațialitate de situație și nu de poziție, întrucât este situat în lume și nu poziționat precum obiectele; este spațiu (spațiu corporală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
optării pentru existența de tip zeiță. În același timp, deopotrivă figura mitică și nonumană a zeiței și figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca la o intenționalitate care atribuie sens lucrurilor. Constituirea fenomenelor de către conștiința intențională este descrisă în legătură cu percepția sau cu lucrul perceput ca un sistem complex de aparențe și unghiuri de vedere ale experienței imediate. Reducția fenomenologică permite accesul la esențele imanente ale conștiinței în experiență, neafectând caracterul absolut al conștiinței. Astfel se poate obține esența lucrurilor existențiale în conștiință. Ne interesează în schimb, perspectiva lui Merleau-Ponty care, deși este influențat de Husserl, accentuează latura existențială a corpului, mai degrabă decât latura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Erorile intelectuluiTC "Erorile intelectului" \l 4 Că intelectul nostru este supus erorii nu este o idee nouă, care să fi apărut doar odată cu filosofia carteziană. Cu mult Înaintea lui Descartes, William de Ockham considera că Întreaga cunoaștere este o activitate imanentă a spiritului, că ea se produce prin aprehensiunea intuitivă a unui conținut identic cu reprezentarea sa, iar acest conținut este dat de Dumnezeu, astfel Încât Dumnezeu ar putea produce, nemijlocit În spiritul nostru, o cunoaștere intuitivă fără ca obiectul, care este În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
a fost, În tinerețea sa, Sfântul Augustin, pe vremea când Încă nu se convertise pe deplin la creștinism. La Roma, el frecventa o secta maniheiștilor, a căror doctrină promova convingerea că lumea este esențialmente rea, că răul este o forță imanentă caracterului de a fi al lumii, că nu omul este cel care greșește, ci că amestecul de materialitate În spiritualitatea omenească este sursa răului și a păcatului În om. În Histoire de la pensée (vol. 4, p. 100), Jacques Chevalier Îl
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
subordonate ideii de neputință a creației, spaimei în fața cuvintelor. Axios este valoarea, ne-o spune însuși poetul: "El este! el este!/ El poartă valoarea în sine,/ el are sămânță". Poetul îl întrupează, îl împodobește, îl mișcă într-un întreg univers imanent și transcendent, pentru ca apoi să se raporteze la el identificându-se cu divinul: "o, linii spectrale ale vieții mele/ îndepărtare secretă și perpetuă/ a insului de sine însuși,/ pretutindeni și cu atâta pasiune/ încât tot ceea ce se vede ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]