1,199 matches
-
spre apus între cele două priveliști imense , una spre nord, cealaltă spre sud. Pretutindeni erau numai flori scăldate scânteietor al infinitului. în albastrulLa un moment dat, ajunse într-un loc abrupt, se așeză pe margine, își aprinse o țigară , contemplând imensitatea mării și a munților . Peisajul era fermecător . În depărtare se vedeau golfulețele ascunse , cu casele lor modeste . O creastă de deal acoperită cu brazi pitici îi împiedica puțin vizibilitatea și nu putea acum vedea decât acoperișul plat al unei vile
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ezitând între curiozitate și teamă. Apoi decise să se întoarcă, aruncând o privire în urmă. Marea și munții pluteau în lumina blândă a soarelui care se pregătea să apună. Era ca într-un tablou ; o pace de necuprins, natura și imensitatea ei, aerul auriu și depărtările albastre, mute. A doua zi , după micul dejun , Codrin se întâlni cu prietenul său Giannis . Acesta era înalt , bine clădit , cu aerul unui zeu antic . Iubea mult viața de noapte , femeile și petrecerile . Toți banii
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
și s-a aplecat puțin, privind în pământ. -Mai bine mi-ai spne tu ce cauți aici și cum te cheamă într-adevăr. Doar nu-ți imaginezi că pot crede că ai venit aici să joci teatru! Continua să privească imensitatea mării. -Nu-ți pot spune decât că este o experiență unică pentru mine, incomparabilă... S-a uitat puțin la mine, apoi mi-a reproșat iarăși că mă ascund de ea. -Sunt in-for-ma-ti-cian, fată dragă, i-am răspuns. Nu ai decât să
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
-s mult mai curate; frumoși sunt copiii! Frumoși sunt părinții! Așa de frumoase-s fetele, toate!... Ne revedem în nemuririle noastre făcând palate fără geamuri și uși; în ceruri adânci, în apele albastre intră și ies pescăruși. Oriunde te-ntorci, imensități: plaja, marea și zarea, cerul, ah! Cerul plin de cetăți și-n grădinile lor, stăpână visarea... La orizont, mișcătoare vapoare, pe punți cu obosiți albatroși; misterul scoate din mare odată cu ielele și Feți Frumoși pe care fetele-i așteaptă să
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să crezi, să speri. Departe de infatuare, pe-o mare-mpotmolită-n ceață exist-o simplitate-n viață și-o dimineață, mai cu soare. Mă uit la lumea trepădușă prin griji, necazuri, disperări... deschid o fascinantă ușă spre cerul liniștii din zări. Imensități, aripi înscrise - n seninul ce-și arată fața; iubito, vino între vise și ai să vezi mai altfel viața. Ale ei valuri devin unde în care razele de soare ne fac să mergem în picioare pe apele-aparent rotunde. Sunt armoniile
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
un grup mai mare, declanșează criza de gelozie și incertitudinea iubirii, pune sub semnul îndoielii fidelitatea femeii iubite, a aceleia care este pentru el: "moștenitoarea lui și a memoriei lui". Eroul simte faptele produse sub privirea lui neputincioasă ca fiind "imensitatea catastrofei" ce Ștefan Gheorghidiu este în același timp și subiect și obiect al analizei lucide. <ref id="7">7 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vo l. II, Editura Minerva, București , 1981, p .61. </ref> Nicolae Manolescu remarca faptul că în
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
nopții celei mîndre, necunoscute și Întunecate: tărîmul acesta Întins și singuratic sălășluia pentru mine În creierul nopții. I-am văzut cîmpiile, rîurile și munții Întinzîndu-se sub ochii mei În toată splendoarea lor veșnică și Întunecată, În toată Întinderea și bucuria imensității lor, În toată sălbăticia, singurătatea și spaima lor, În toată rodnicia lor uriașă și delicată. Și inima mea s-a contopit cu inimile tuturor celor care auzeau muzica lor sălbatică și ciudată, Încărcată de armonii necunoscute și de cîntecul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În aprilie? N-au auzit șuieratul ascuțit, neașteptat, al unei locomotive ce pleacă? Oare n-au așteptat, gîndind, simțind, văzînd continentul nesfîrșit și misterios al nopții, pămîntul sălbatic și poetic, atît de banal de plăcut și de ciudat-familiar, În toată imensitatea și singurătatea și grozăvia sa, În misterul și bucuria sa, În Întinderea sa nesfîrșită și aspră, În rodnicia sa delicată și sălbatică? Oare nu le-a apărut În fața ochilor imaginea cîmpiilor și a munților și a rîurilor ce curg În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
luminii, rețeaua destrămată de șine mici, Întinsă pe tot cuprinsul țării, pe care aleargă În Întuneric trenulețe singuratice, lansînd cîteva ecouri răzlețe la malul rîului, lansînd un ecou Între stîncile răsunătoare ale muntelui, ca mai apoi să fie Înghițit de imensitatea nopții pustii, a nopții ce crește și Învăluie totul? Oare n-au cunoscut, așa cum am cunoscut și noi, bucuria sălbatică, tainică și misterul pămîntului veșnic, Întunericul violet, pustiul sălbatic, tăcut, atotstăpînitor, care adună laolaltă zeci de mii de orașele singuratice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și țărm și care Închideau acest golf sau canal, În care se afla. Departe, spre apus, se deslușea linia țărmului, care era tot jos, nisipos și parcă pustiu. Apa cenușie și răcoroasă a dimineții bătea ușor În flancurile vasului: din imensitatea vijelioasă a mării ajunsese În monotonia pustie a acestui țărm. Un țărm atît de arid și de sumbru nu mai văzuse nicicînd spaniolul cel chior. Într-adevăr, pentru un om care acostase de atîtea ori pe marile țărmuri ale Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pervertire... intensitatea sa fiind înregistrată de aparate. Într-un fel, interconexiunea super-creierului cu realitatea brută a universului părea dintr-o dată să fie un fenomen mai prozaic... dacă ar fi putut fi examinat. În acțiune, ceea ce putea face el transcendea cunoscuta imensitate intergalactică; totuși, în mod evident, erau implicate fluxuri energetice. Ce nu știau încă era natura acelor fluxuri... Într-una din zile - se gândi el... Începu să i se contureze în minte un scop: să descopere dinamica fundamentală. Dar tocmai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
știa prea puțin despre el însuși. Fosa era păzită de o divizie de venusieni A, dar nimic nu stătea în calea valului redus, dar regulat, al celor care soseau necontenit. Gosseyn hălăduia abătut prin culoarele puternic luminate ale cetății subterane. Imensitatea a ceea ce fusese Baza secretă a Celui Mai Mare Imperiu din sistemul solar îl descumpănea. Niște ascensoare silențioase îl duceau la nivelele superioare, prin săli cu mașini lucitoare dintre care câteva mai funcționau încă Din când în când, se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
deasupra orizontului, ori era prea mic pentru a izbuti să reflecteze o cantitate suficientă de lumină. Contemplă apele unduind lumina și se întrebă: "oare la ce depărtare mă aflu de Pământ?" Părea ciudat, anormal, chiar, să-și dea seama de imensitatea acestei distanțe. Îi dădea impresia de micime, un sentiment a tot ce rămânea de făcut. Nu avea decât să tragă nădejdea că va fi în măsură să aștepte puterea de care avea neapărată nevoie în zilele critice ce vor urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
niște cifre statistice care variază considerabil de la o zi la alta. Cu toate acestea, ele sunt perfect exacte, așa cum puteți vedea dacă vă uitați pe totalizatoarele murale din această încăpere. Dar, în esență, poziția noastră este excelentă. Marele obstacol este imensitatea spațiului și faptul că o parte a flotei noastre pierde un anumit timp cu fiecare cucerire. Totuși, acum putem estima matematic durata campaniei. Atâtea planete care au mai rămas de cucerit - atâta timp pentru fiecare - în total 94 de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de navă, așa că exactitatea conta prea puțin. O oră și ceva. Parcurse adânc tulburat cei treizeci de metri care-l separau de cupola transparentă a postului de comandă al navei. Nu era cazul să aibă nevoie să i se explice imensitatea spațiului, iar aceasta făcea ca noua putere a creierului său să fie cu atât mai impresionantă. Întunericul se lipea de geam. Nu avea o asemenea impresie de depărtare văzând toate stelele acestea. Erau mici puncte strălucitoare la câteva sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ele se terminau, simplu, dezvăluind niște tuburi, curele, sisteme de agățare pentru trei corpuri suplimentare. Două dintre ele păreau mai mici; Gosseyn se lumină: erau prevăzute pentru femei. Această navă era destinată transportării a doi bărbați și două femei prin imensitatea spațiului interstelar, prin anii care separau sisteme solare încă nelegate prin similarizare. Nu-și pierdu vremea cu considerații inutile, dar își încordă mușchii pentru a urca povara trupului lui Gosseyn, pentru a-l introduce în sarcofag. Cât timp să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
non-A, dar vei fi foarte surprins cât de repede te va lua de guler. Gosseyn, al cărui țel principal era să intre în legătură cu autoritățile de pe Venus, rămase tăcut. Se simțea hărțuit. Cu cât mai repede se va pierde în imensitatea pădurii, cu atât mai mult se va afla în siguranță. Dar totala lipsă de înțelegere a situației de către Amelia Prescott o punea într-o lumină cu totul nouă, mai netă. Ea era inocentă. Nu făcea parte din bandă. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
oarecare din arborele venusian. Pe undeva, prin apropiere, trebuia să se afle un Ioc bine definit, la care să poată ajunge fără dificultate. Tocmai voia să se ridice din nou în picioare, când își dădu seama pentru prima dată de imensitatea care caracteriza experiența pe care o trăise. Câteva minute mai devreme era pe Pământ, și acum se afla pe Venus. Cum se exprimase Prescott? Dacă două energii pot fi acordate cu o aproximație de similitudine împinsă până la cea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Patru proiectoare se reaprinseră. Srăluceau ca niște aștri în miniatură, dar lumina lor abia dacă putea risipi întunericul în care se cufundase gigantica tranșee. În apropierea lor, totul era iluminat ca-n plină zi. Dar strălucirea lor se pierdea în imensitatea hangarului. Sute de metri pătrați, în mijloc, dar și între proiectoare, rămâneau pierduți în umbră. Gosseyn ridică distorsorul și o porni în lungul balustradei care mărginea gigantica tranșee. În fond, nici nu știa ce căuta. De un singur lucru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
m. 8. Cu puțin înainte de plecarea mea în mlaștini conceptul și atributele fizice ale Spiritului-Femeie se reechilibraseră. Vreau să spun că, de pildă, gigantismul presimțit devenise pentru mine un fel de dimensiune pur spirituală, abstractă, fluidă și informă, în care imensitatea și micimea, anomalia și firescul, promiscuitatea și splendoarea coexistau, fără să mai existe ca atare. Începusem să intuiesc totala nepăsare activă cuprinsă în solicitările ei cele mai directe : imaginați-vă un far la țărmul mării, noaptea, pe vreme de furtună
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
știa prea puțin despre el însuși. Fosa era păzită de o divizie de venusieni A, dar nimic nu stătea în calea valului redus, dar regulat, al celor care soseau necontenit. Gosseyn hălăduia abătut prin culoarele puternic luminate ale cetății subterane. Imensitatea a ceea ce fusese Baza secretă a Celui Mai Mare Imperiu din sistemul solar îl descumpănea. Niște ascensoare silențioase îl duceau la nivelele superioare, prin săli cu mașini lucitoare dintre care câteva mai funcționau încă Din când în când, se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
deasupra orizontului, ori era prea mic pentru a izbuti să reflecteze o cantitate suficientă de lumină. Contemplă apele unduind lumina și se întrebă: "oare la ce depărtare mă aflu de Pământ?" Părea ciudat, anormal, chiar, să-și dea seama de imensitatea acestei distanțe. Îi dădea impresia de micime, un sentiment a tot ce rămânea de făcut. Nu avea decât să tragă nădejdea că va fi în măsură să aștepte puterea de care avea neapărată nevoie în zilele critice ce vor urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
niște cifre statistice care variază considerabil de la o zi la alta. Cu toate acestea, ele sunt perfect exacte, așa cum puteți vedea dacă vă uitați pe totalizatoarele murale din această încăpere. Dar, în esență, poziția noastră este excelentă. Marele obstacol este imensitatea spațiului și faptul că o parte a flotei noastre pierde un anumit timp cu fiecare cucerire. Totuși, acum putem estima matematic durata campaniei. Atâtea planete care au mai rămas de cucerit - atâta timp pentru fiecare - în total 94 de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de navă, așa că exactitatea conta prea puțin. O oră și ceva. Parcurse adânc tulburat cei treizeci de metri care-l separau de cupola transparentă a postului de comandă al navei. Nu era cazul să aibă nevoie să i se explice imensitatea spațiului, iar aceasta făcea ca noua putere a creierului său să fie cu atât mai impresionantă. Întunericul se lipea de geam. Nu avea o asemenea impresie de depărtare văzând toate stelele acestea. Erau mici puncte strălucitoare la câteva sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Ele se terminau, simplu, dezvăluind niște tuburi, curele, sisteme de agățare pentru trei corpuri suplimentare. Două dintre ele păreau mai mici; Gosseyn se lumină: erau prevăzute pentru femei. Această navă era destinată transportării a doi bărbați și două femei prin imensitatea spațiului interstelar, prin anii care separau sisteme solare încă nelegate prin similarizare. Nu-și pierdu vremea cu considerații inutile, dar își încordă mușchii pentru a urca povara trupului lui Gosseyn, pentru a-l introduce în sarcofag. Cât timp să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]