3,483 matches
-
1998: 235). O societate marcată de un suflet gregar este una supusă puternic imitației. Avem aici explicația apariției sufletelor nediferențiate, nimic altceva decât ceea ce noi numim nediferențiere comunitară. Membrii unei astfel de societăți, "având sufletele puțin diferențiate, lasă drum liber imitației, și aceasta se întinde de la o margine la alta a țării, pe când o societate cu suflete diferențiate opune imitației rezistență, iar unitatea între membrii ei nu se poate dobândi decât prin sacrificiul voit al persoanei fiecăruia" (Rădulescu-Motru, 1998: 235-236). Îndemnul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nediferențiate, nimic altceva decât ceea ce noi numim nediferențiere comunitară. Membrii unei astfel de societăți, "având sufletele puțin diferențiate, lasă drum liber imitației, și aceasta se întinde de la o margine la alta a țării, pe când o societate cu suflete diferențiate opune imitației rezistență, iar unitatea între membrii ei nu se poate dobândi decât prin sacrificiul voit al persoanei fiecăruia" (Rădulescu-Motru, 1998: 235-236). Îndemnul către vigilență în momentul crucial nu lipsește, arătându-se că în lumea nouă deja trebuie să schimbăm lucrurile ca să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vremea când statul nu era consolidat, funcționa datorită organizării sale autonome, căreia îi datorăm continuitatea noastră. Aceasta ne aduce în minte comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numai ca să sfărâmăm toate legăturile morale, să omorâm toate credințele" (Păulescu, p.93, apud. Drăghicescu, 1996: 334). Drăghicescu spune că problemele au început de mai bine de 100 de ani, fiind de asemenea legate de secolele anterioare și de practica imitației care ne-a însoțit întotdeauna. Reformele nesfârșite și grăbite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au avut efecte morale dezastruoase. Asemănând bolile sociale cu cele organice, Motru arăta că influențele străine, pretins civilizatoare, au infiltrat în corpul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
domeniul întreprinderilor particulare" (Ralea, 1997: 249). Noi ne adaptăm, ne îndreptăm către zone în care să avem mai mult de câștigat decât am fi îndreptățiți în funcție de efortul depus. Adaptabilitatea caracteristică nouă este o strategie asemănătoare modalității de manifestare a instinctului imitației morții, pentru a scăpa de dispariție. Este un fel de somn, cum spune Noica, un somn care, ca și adaptabilitatea la Ralea are tot valențe duale: Somnul ne-a mântuit, aducându-ne în noi înșine; dar somnul ne-a și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la apariția unei specificități a unor "rase" (popoare de fapt). Ș( dacă fenomenul aculturației ajunge să amenințe evoluția naturală, atunci poetul nu ezită să-ș( dorească "sănătoasa barbarie", deși poziția publică ține cont de inevitabilitatea proceselor de sincronizare. Simplul gest al imitației are rezultate grotești. Tensiunea dintre formă (ideea abstractă) ș( fond (natura) nu dispare dec(t atunci c(nd ideea (ș( găsește corespondentul (n realitatea concretă. Aceasta se poate (nt(mpla doar (n cazul (n care procesul de implementare a noilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caută să obțină cât mai multe cu cât mai puțin efort. În natură, cu excepția oamenilor, toate celelalte forme de viață nu intră sub incidența interpretării morale, natura fiind amorală. Dar oamenii trebuie să își reprime și acest instinct. Vorbind de imitație și tradiție, Vianu arată că orice activitate omenească ascultă de legea minimului de efort. De asemenea, Freud arată că orice civiliza(ie trebuie construit( pe coerci(ie (( pe renun(area la instinct. La noi acesta nu se întâmplă. Pot produce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sate nu sunt pentru cea mai mare parte a itemilor semnificative statistic, ceea ce înseamnă că locuitorii celor două sate sunt la fel de tradiționaliști (moderni). Singurele diferențe semnificative statistic, cu alte cuvinte singurele atitudini sau comportamente care diferă, sunt: cele legate de imitație (tălmăcenii au un comportament mai imitativ pe când cei din Ludoș acționează mai degrabă orientându-se după voința proprie); și cele legate de familie (ludoșenii de data aceasta sunt mai tradiționaliști, preferând o familie mare, pe când cei din Tălmăcel preferă mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
transferul comorilor tradiției de la o generație la cea următoare. Tradiția este influența unor realizări anterioare asupra celor prezente. Această definiție trebuie completată obligatoriu prin sublinierea credinței că există incertitudini, că este necesară credința în progres. Tradiția lucrează și prin educație. Imitația este unul dintre adjuvantele cele mai puternice ale tradiției. Tradiția impune și recursul la expresia străină. Ea trebuie să asigure obligativitatea preciziei, siguranței, seriozității, a verificărilor îndelungate. Tradiția se poate afirma și prin intermediul concurenței. Responsabilitatea și ținuta morală cer să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de rezerve valutare în cazul țărilor asiatice este o strategie de apărare în contra volatilității piețelor financiare. Cum lumea asiatică a reprezentat un gen de exemplu în toată această perioadă, tendința de acumulare valutară s-a răspândit, printr-un gen de imitație socială, la toate statele care puteau pune bani deoparte. Este important să ne reprezentăm mai clar sursele acestor rezerve imense. De menționat că cele mai importante rezerve se află în lumea asiatică (deci în cadrul economiilor orientate către export, unde întâlnim
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
s-a inspirat Ikujiro Nonaka atunci când vorbea despre rutinele creatoare favorabile apariției de cunoștințe noi. Fie că se exprimă prin arta somelierului, a bucătarului sau a pastișei pe care o realizează tinerii din Tokyo duminica la intrarea În Yoyogi Park, imitația este mijlocul de a intra În psihologia, În motivația profundă a unei vedete, a unei metode sau a unei tehnici, transformându-se sub efectul ei. Oricât de surprinzător ar putea părea, kata este o cale către esență și nu poate
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
să-i corespundă un concept nou, iar ultima clădire În construcție se Înscrie În sensul acestei evoluții, prin ba-ul pe care Îl Întruchipează. Este vital să rămâi creativ Într-o lume În care temerile și riscurile tind să impună imitația. Honda vrea să combine conceptul de kyoso și de viteză. Acest concept, tot mai utilizat, se poate traduce prin „creare colaborativă” sau co-creare. În cazul Honda, este vorba despre asocierea realizării concrete cu un element de vis Împărtășit, ce va
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de informații și vederi absolut utile unor transferuri de metodologii de la o epocă la alta, de la un popor la altul, bineînțeles, cuadecvările de rigoare. Începuturile instruirii, ale educației, sunt legate de practici puțin evoluate, rudimentare, În esență empirice, dependente de imitație și memorie, de exercițiul natural și de joc, care au dominat o lungă perioadă a istoriei educației. Cutimpul, s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de narație și tradiție orală, de povețe și exemplificări și, mai apoi, de dialog
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
A. Comenius și I.H. Pestalozzi, iar către sfârșitul aceluiași secol și Începutul secolului XX se introductreptat și unele metode de aplicare a cunoștințelor. Capătă importanță exercițiile (după model sau după instrucțiuni date dinainte), ca și activitățile practice, axate,totuși, pe imitație, pe inteligența reproductivă. Nu după multă vreme a apărut tendința Înglobării acestor activități În forme mai complexe de tipul așa-numitelor proiecte, preconizate de J. Dewey și Ed. Kilpatrick. Iar disciplina Învățării era asigurată, În general, prin constrângere, prin aplicarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de imaginație, apelează la structurile mintale - structurile operatorii și structurile cognitive de care dispune elevul și de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Operațiile efective sunt executate numai de către profesor sau, cel mult, de către un elev chemat În fața clasei. Care este, În aceste condiții, activitatea celorlalți? În cazul cel mai bun, ei urmăresc demonstrația care le este oferită și printr-un fel de imitație interioară, retrăiesc acțiunile care se desfășoară Înaintea ochilor lor. Cu toate acestea, atitudinea lor rămâne aceea de spectatori, interesați, neutri sau complet absenți. (Aebli, 1973, p. 20) Evident, nimeni nu contestă importanța datelor concret-sensibile, În procesul elaborării noțiunilor și al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se impune să operăm o distincție Între: - folosirea modelelor În scopul accelerării procesului de asimilare a cunoștințelor și al prevenirii și Îndreptării greșelilor ivite (accepțiune care va fi tratată În paginile următoare) și - depunerea de modele, mai precis observarea și imitația modelelor În vederea dezvoltării unor noi comportamente și structuri de comportamente ori a modificării unor comportamente care pot fi observate și imitate (aspecte care vor fi transferate În capitolul următor cu accent pe acțiune). a) Ce este un model?tc "a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
concepție cu privire la caracterul activității practice. Devine tot mai evidentă necesitatea abandonării unei concepții Învechite care reducea activitatea practică cu precădere la muncile manuale, la executarea În spirit conformist a unor acțiuni după șabloane sau modele, pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de tehnică, ale cărei succese
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un caracter de creație, de inovație și de invenție activității, care lasă loc liber „activității proprii” și „spontaneității”. Aceasta Înseamnă că, În realitate, metode care reprezintă o simplă exersare și aplicare a unor cunoștințe și deprinderi executorii - tehnica exercițiilor, repetiția, imitația modelelor, instructajul practic, grouptraining-ul etc. se Întregesc cu o largă și foarte nuanțată varietate de lucrări practice de atelier, laborator și de teren, cu studiul de caz, elaborarea de proiecte, activități creative (tehnice, științifice, literar-artistice etc.) - care solicită căutări, determinări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță culturii În modelajul conduitelor. În această optică, pentru specialiștii din domeniul psihosociologiei „observația și imitația sunt, În general, considerate ca elemente majore ale proceselor interactive permițând indivizilor să acceadă la cultura diferitelor grupuri sociale În care ei sunt conduși să se integreze În cursul vieții: grupul familial Înainte de toate, grupurile școlare și, În fine, grupurile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
laudative etc. Metoda modelării corelează astfel strâns cu ideea Întăririi operante (Davitz, Ball, 1978, p. 371). În concluzie, se poate afirma că Învățarea prin modelaj constituie o metodă activă, de reconstrucție a modelului, reținându-se elementele invariabile considerate definitorii ale acestuia. Imitația, ca metodă de Învățare empirică, specifică de obicei educației spontane, nesistematice, este admisă așadar ca metodă viabilă și eficientă și În cadrul instruirii/educației sistematice, organizate, din cadrul școlii, atâta timp cât Învățarea se desfășoară Într-un context social, În cadrul clasei de elevi, iar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu tente de griuri colorate, dar această tentă plată nu mai reprezintă ca în pictura clasică, echivalentul culorii locale din natură, ci doar o sugerează metaforic, fără să o reproducă. In arta secolului nostru, tonul rupt se eliberează de servitutea imitație tentelor din natură și ca atare, obsesia impresionistă a freneziei solare încetează. E. Valorația. Valoare intensitatea de deschis sau de închisa tonului de culoare (Planșa nr. 36). Valoarea presupune semnificația subiectivă obiectivată, simbolul, starea afectivă și rațională, gradul de necesitate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
procente de piață într-un interval dat pentru un anumit tip de băutură din categoria zisă new age reprezintă o afacere bună și o tentație suficientă pentru a încerca. Pe de altă parte, au apărut o serie de „clone”, adică imitații realizate de către terți pe baza ideilor Coca-Cola. Acestea au un preț redus în comparație cu cel al băuturilor consacrate, ceea ce reprezintă o soluție de atac a liderului. În Marea Britanie este Virgin Cola, în România este American Cola. Procesul de inovare va continua
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
302c-303b) 7. Instaurarea violentă a cetății bune (Omul politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de stat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de stat (I) (Republica, 389b-389c) 17. Minciuna de stat (II) (Republica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]