6,265 matches
-
La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e casa ta, recitare Cecilia Florescu; - Stalin, recitare Elena Șorogăilă; - Cântec pentru R.P.R., recitare I. Chișinău; - Imnul libertății, recitare Petru Baciu; - Imn, recitare Florea Moisii; De 21 decembrie, ziua lui I. V. Stalin, s-au organizat serbări, albume, expoziții cu vederi, concursuri de creație literară, colțul ARLUS, compuneri pe temă dată: „Tovarășul Stalin și copii”, „Întâlnire cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e casa ta, recitare Cecilia Florescu; - Stalin, recitare Elena Șorogăilă; - Cântec pentru R.P.R., recitare I. Chișinău; - Imnul libertății, recitare Petru Baciu; - Imn, recitare Florea Moisii; De 21 decembrie, ziua lui I. V. Stalin, s-au organizat serbări, albume, expoziții cu vederi, concursuri de creație literară, colțul ARLUS, compuneri pe temă dată: „Tovarășul Stalin și copii”, „Întâlnire cu tovarășul Stalin”, „Tovarășul Stalin - prietenul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cîtă dreptate avea să aibă! Chiotele de piatră vor face cîndva, nu peste mult, literatură. Poate că nicăieri mai bine nu se-ntîlnește acest volum tîrziu (îi vor urma, dintre antume, doar Întrezăririle-le, în 1939) cu silfii modernității decît în Imn sufletului, o polemică - deși e departe de Voiculescu asemenea cuvînt... - cu bolovanii: "Unde n'ajung piatră, nici braț bont,/ Peste vastul vânt svârlit avuzuri,/ Să culeagă 'naltele auzuri/ Ochi zămislitori de orizont.// Exilatul fruct biruitor,/ Vârful slavei neatins îl ține
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
2004, însă au fost necesari încă doi ani pentru a se lansa în industria muzicală. În anul 2006 s-a înființat formația Wassabi, sub îndrumarea lui Marius Moga. Wassabi s-a lansat cu piesa „Have some fun with Radio 21”, imnul din acel an al postului Radio 21. Fetele din formație au lansat mai multe piese în 2007, cu speranța de a reprezenta România la concursul internațional de muzică Eurovision. Deși piesele lor au fost votate de către public, nu au reușit
Cum arată Lora în costum de baie. A înotat goală? by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72046_a_73371]
-
s-a luat la ceartă. O parte dintre reprezentanții săi susținea că arestarea mareșalului și armistițiul încheiat de Mihăiță cu rușii erau o rușine. Patentă!, a adăugat categoric Nini boiangiul. Majoritatea s-a ridicat în picioare și a intonat, emoționată, imnul: "Trăiască Regele, în pace și onor..." Întrunirea s-a spart, în ciuda încercării Judecătorului de a readuce întregul comitet la ordinea de zi, votată în unanimitate la începutul întîlnirii. Poate dacă la întrunire ar fi luat parte și dom Caludi, de
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
pentru trecere de vreme". Dar surpriza e când francezii o pun în gamelă s-o fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă..." Sau: "Macedonie, pământ cu trecut istoric, unde civilizația antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și s-a tras
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Ion Buzași In "România Mare" din 21 decembrie 2007 se publica poezia Imn religios, supratitrată senzațional O poezie necunoscută a lui Eminescu. Aceeași supratitrare și în nr. din 15 ianuarie (data nașterii lui Eminescu, "cea mai mare sărbătoare a poeziei românești" (Geo Bogza) și propusă recent de ministrul Culturii ca "zi a culturii
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
Petru Creția (care a și publicat după 1990, mai întâi în revista "Manuscriptum", apoi în volum separat, Poezii inedite de Mihai Eminescu) nu o menționează. E greu de crezut că le-a putut scăpa o "poezie necunoscută", mai ales un Imn religios, acestor meticuloși cercetători, mai ales că poezia religioasă a lui Eminescu numără puține creații; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu și om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din edițiile eminesciene menționate nu figurează poezia
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
religios, acestor meticuloși cercetători, mai ales că poezia religioasă a lui Eminescu numără puține creații; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu și om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din edițiile eminesciene menționate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeți în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri și cu următoarea mențiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
și om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din edițiile eminesciene menționate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeți în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri și cu următoarea mențiune explicativă: "Cântat la serbarea Junimii Academiei Române, dată în memoria lui Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna în 15-27 august 1871" (v. pagina 37 din această antologie). Iar în ediția V. Alecsandri, Poezii
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
Nicolescu, cu o prefață de N.I. Popa, E.S.P.L.A., 1955, vol. II, colecția Clasicii români, la capitolul " Cronologia vieții și operei lui Vasile Alecsandri", la anul 1871 citim o "mențiune" asemănătoare, care înlătură orice ipoteză privind paternitatea lui Eminescu asupra acestui Imn religios comunicat de editori care au ținut să fie anonimi în ambele publicații și care, din prudență sau din considerent de spațiu tipăresc doar trei strofe din cinci câte are poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ștefan cel Mare, la
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
paternitatea lui Eminescu asupra acestui Imn religios comunicat de editori care au ținut să fie anonimi în ambele publicații și care, din prudență sau din considerent de spațiu tipăresc doar trei strofe din cinci câte are poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ștefan cel Mare, la cererea Comitetului pentru organizarea serbării de la Putna, comitet din care făcea parte Eminescu și Slavici". Iar în ediția bibliofilă Vasile Alecsandri, Poezii, Editura Minerva, București, 1974, p. 388, figurează poezia Imn religios, cu aceeași mențiune
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ștefan cel Mare, la cererea Comitetului pentru organizarea serbării de la Putna, comitet din care făcea parte Eminescu și Slavici". Iar în ediția bibliofilă Vasile Alecsandri, Poezii, Editura Minerva, București, 1974, p. 388, figurează poezia Imn religios, cu aceeași mențiune, iar la subsol data și locul primei apariții: "Convorbiri literare", 15 august 1871. Pentru cel familiarizat cu poezia lui Eminescu și tonalitatea poetică, și stilul par străine, de altminteri.
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
acel gând că n-ar fi fost nevoie de "protecția" filozofiei lui Schopenhauer pentru ca semnificația filozofică a dramei să fie aceeași. În fapt, Tristan și Isolda este opera cunună a "nocturnei romantice". Nimeni nu știe dacă Wagner ar fi citit Imnurile nopții de Novalis, cele mai grăitoare poeme despre fuziunea mistică dintre noapte, iubire și moarte. O astfel de contopire, fizică și metafizică, este în muzica actului al doilea. Cred că speculațiile literare care s-au confruntat în legătură cu acest subiect contează
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
serafim / plecînd unde trebuie / îl însoțeau dirijabilul cu trup de delfin / și Libertatea cu trîmbița-n mînă / în cinstea maestrului fotbaliștii cu lungi mustăți / au jucat pe alee un meci jubiliar / Poetul cu Muza i-au cîntat din antica liră un imn grandios / copacii din Parcul Montsouri au înflorit a doua oară / iar căpitanul vasului cu zbaturi a ordonat / să se cînte valsul închinat doamnei sale Clemence / iubitul maestru era încă departe/ grăbit să ajungă unde trebuie" (Cînd maestrul Rousseau a plecat
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
anii '80 de Virgil Ierunca la Europa Liberă sub intenționat banala semnătură N. Niculescu și în care Nicolae Steinhardt răsturna - din perspectiva dictaturii comuniste care folosea ura ca pe un combustibil al istoriei - sensurile lumii lui Caragiale, înălțând un adevărat imn toleranței și neseriozității ei. Dintre temnițe comuniste, ură de clasă și intransigențe ideologice, " Să mă ierți și să mă iubești" din finalul Scrisorii pierdute, ca și "Pupat Piața Independenți" din finalul Telegramelor apar transformate într-o apoteoză a împăcării și
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
trecere de homosexuali de unde iese cam șifonat, fraternizează cu o prostituată de culoare cu care se și însoară, este receptiv la stilul Rap, a cărei adoptare îl scoate afară dintr-un hotel, are o oroare aproape sacră față de evrei, intonează imnul kazah pe muzica celui american, imn care începe cu "Kazasthan este cea mai mare țară din lume/ Kazasthan este primul exportator de potasiu din lume" etc. Borat asumă pentru noi libertăți inconceptibile în America, mai nou și în Europa, în
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
șifonat, fraternizează cu o prostituată de culoare cu care se și însoară, este receptiv la stilul Rap, a cărei adoptare îl scoate afară dintr-un hotel, are o oroare aproape sacră față de evrei, intonează imnul kazah pe muzica celui american, imn care începe cu "Kazasthan este cea mai mare țară din lume/ Kazasthan este primul exportator de potasiu din lume" etc. Borat asumă pentru noi libertăți inconceptibile în America, mai nou și în Europa, în ideea de a dezamorsa conținutul latent
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
pentru că iubirea implică neapărat încredere și fidelitate, prin urmare optimism, dar nu un optimism poltron, ipocrit, ci unul pragmatic, nepărtinitor. Violeta Dinescu iubește muzica românească tandru, răbdător, dar și cu asprime ori intransigență. Ar fi în stare să-i închine imnuri sau elegii, niciodată însă șușe ori manele. O muzică pe care o promovează din instinct, ca sentiment, cum spunea Novalis, al necesității, întotdeauna tributar dependenței și continuității. Dar, probabil, și dintr-un imbold sau o aspirație reparatorie, ca preludiu la
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
zona de confluență a unui anumit spirit popular, ingenuu și lipsit de orice crispare, cu un reflex religios generic, în permanență viu și nefundamentat pe o dogmă anume. Din această perspectivă, pictura sa este o adevărată epopee în imagini, un imn închinat spiritului neîngrădit de vreo constrîngere, dar mereu protejat, printr-un fel de bucurie transmisibilă și printr-o pudoare consubstanțială, în fața unor excese de gesticulație. În al doilea rînd, Ilie Boca trăiește cultural în interiorul picturii așa cum organismele trăiesc biologic în
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
versul românesc formele armonice care îl încîntaseră în italiană. Adoptă astfel hexasilabul într-o variantă subtilă, compusă din doi dactili, pentru a contrabalansa scurtimea versului: "Din sînul timpului/ Ce zboară repede/ Peste noian,/ Derează-atomul/ Și către miile/ Adaoge-un an" (Imnul moldovenilor la anul nou). Altădată, octosilabul de aceeași origine apare format din doi peoni secunzi: "O, tu, pictură netedă/ A mînei lui Apele/ Ce figurezi aidoma/ Icoana feței mele!" (Alvir cătră a sa miniatură). Un vers ceva mai amplu, decasilabul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
-i drept, și cadouri nemeritate, dintre care cel mai răsunător (sic!) e muzica la Un răsunet, pe care el, pare-se, doar a pus-o în circulație și a îmbrăcat-o în steagul revoluției, care-a ajuns să-și facă imn dintr-o cuminte priceasnă de-a lui Ucenescu, Din sînul maicei mele, pe care Mureșanu și-a compus versurile. Pesemne că este, aici, sîmburele unui proces de paternitate. Însă istoria literară n-are spor, dacă încearcă să concureze legenda, mai
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
el nu se referă la relațiile cu România și/ sau Ucraina, singurele țări cu care Republica Moldova are graniță directă); 2. instabilitatea legată de identitatea și de simbolurile statului moldovenesc (dacă în anul revoluționar 1989, steagul Republicii Moldova era tricolorul românesc, iar imnul era Deșteaptă-te române!, în timp s-a constatat o tentativă de desprindere de simbolurile românești, tricolorul a fost împodobit cu un cap de bour, iar imnul nu mai este cel al României, ci Limba noastră, după cunoscutul poem al
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
statului moldovenesc (dacă în anul revoluționar 1989, steagul Republicii Moldova era tricolorul românesc, iar imnul era Deșteaptă-te române!, în timp s-a constatat o tentativă de desprindere de simbolurile românești, tricolorul a fost împodobit cu un cap de bour, iar imnul nu mai este cel al României, ci Limba noastră, după cunoscutul poem al lui Alexe Mateevici); 3. instabilitatea provenită din revendicările de autonomii teritoriale pe baze etnice după 1989, urmare a relațiilor instaurate între etnii în perioada sovietică (situație oarecum
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
în acest drept și sacrificiul suprem. Pentru el, poeții sînt atleții care Ťprin lentila durerii/ aruncă sulița în lumea cealaltăť". Simțindu-se exponențial, aflat sub veghea unui mare ochi al lucidității supreme deschis în haos, autorul Poziției aștrilor înalță, orgolios, "imnuri Omului, condiției sale muritoare-nemuritoare (prin memorie), pulberi vii ce încearcă ascensiunea în Paradis". O asemenea abstragere nu e, cum s-ar putea crede, un artificiu clamoros, ci semnul unei vocații specifice care antrenează verbul, îi asigură elanul corespondent. Purificat, esențializat
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]