2,103 matches
-
1 martie 1929 și 15 februarie 1932, sub redacția lui Vladimir Corbasca. Publicația este destinată tinerilor dornici să se familiarizeze cu „literatura scriitorilor contemporani”. Articolul Cuvânt la încheierea anului (15/1930) se vrea un rechizitoriu al „realităților morale, dacă nu imorale în care se zbate cartea”, Vladimir Corbasca deplângând aici „copleșirea sufletului de o conștiință bolnavă a vremilor”. De la numărul 1/1931 se publică separat un „Buletin al școalelor”, supliment destinat elevilor. Începând cu numărul 3/1932 redactori sunt Al. Halunga
LIMBA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287810_a_289139]
-
al marii pasiuni; în general, dragostea romantică este asociată cu dragostea la prima vedere. Cultura euro-americană are ca principiu compatibilitatea dintre iubirea romantică și instituția mariajului. Mai mult, cultura și educația noastră sugerează că, fără gândul căsătoriei, dragostea (romantică) e imorală, iar fără dragoste (romantică), căsătoria e goală, uscată. Literatura, filmele și alte genuri de media sunt suprasaturate de această viziune. (Sau, cel puțin, erau, fiindcă tot mai mult ea este înlocuită cu una ce promovează hedonismul sexual pur, chiar cinismul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în familii de homosexuali încep de la unele foarte generale și mai mult moralizatoare, de factură tradițional-religioasă. Se spune, bunăoară, că din moment ce nu conține o mamă și un tată, o astfel de uniune - „familie” - e o contradicție în termeni, e ceva imoral și dizgrațios. Argumente mai pertinente și specifice sunt în legătură cu: identificarea de sex și gen (ce se întâmplă, de pildă, cu un băiețel crescut de un cuplu de lesbiene?); determinarea asupra orientării sexuale (un băiat crescut de doi bărbați are toate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o bună parte din zi cântând, dansând și bând27. Băile publice au fost disprețuite de reformatorii protestanți care se temeau că nuditatea publică aducea cu ea un comportament imoral. Îmbăiatul a devenit o activitate privată În multe părți ale Europei odată cu secolul al XVIII-lea. Urinarea și defecația au devenit activități private În această perioadă. În epoca medievală era un lucru obișnuit ca bărbații să se ușureze În locurile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care comportamentul fiecăruia Îi afectează pe toți ceilalți, există un nou gen de moralitate, care s-ar putea numi „cold evil” (rău rece sau impersonal, termenul poate fi folosit În manieră religiosă sau seculară pentru a transmite ideea de comportament imoral). Acesta cuprinde acțiuni al căror efect este atât de Îndepărtat de comportamentul care l-a cauzat, Încât o relație cauzală nu este bănuită, nu există un sentiment al vinovăției sau al comiterii unui delict iar o responsabilitate colectivă nu este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Romei, pentru a surprinde în ea aceleași calamități ca și în epoca creștină (așadar, respingerea păgînismului în plan istoric); prezentarea violențelor și a nedreptăților de care e plină istoria și, în sfîrșit, acuzarea păgînilor din perspectivă creștină pentru idolatria lor imorală. Acest lucru fusese deja făcut de Tertulian, Minucius Felix și Arnobiu. Sigur, Augustin aduce în discuție și elemente de mai mare actualitate, cum ar fi ideea că Imperiul Roman s-ar fi întins prin voința providențială a lui Dumnezeu, ori
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe o minciună; renunțînd la normele legii iudaice, au renunțat la practicile prin care se puteau purifica; încurajînd martiriul, își manifestă propriul fanatism; sînt atei care venerează lucruri moarte (relicvele martirilor); sub aparența iubirii frățești, sînt în realitate violenți și imorali. De aceea, Iulian combate cu severitate influența creștinilor asupra vieții, culturii și religiei imperiului, considerînd-o periculoasă și degradantă. Religiozitatea lui Iulian este profund marcată de neoplatonism, însă atitudinea sa critică față de creștinism depinde, așa cum s-a demonstrat, de tradiția polemică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cristian Teodorescu Unul dintre succesele Securității după 1990, așa desființată cum era, e că a pus surdină asupra activității disidenților și că i-a încondeiat în ochii opiniei publice, micșorîndu-le credibilitatea. E anormal și imoral ca la 13 ani de la Revoluție în România să nu se știe de la A la Z cine au fost cei care s-au împotrivit ceaușismului. Avem o jenantă inflație de revoluționari, mulți brevetați la negru, comisii parlamentare care caută cai
Disidenții au supărat Securitatea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15010_a_16335]
-
într‑un loc sfânt, deținerea de cărți de vrăjitorie, fabricarea sau folosirea substanțelor avortive, otrăvurilor sau poțiunilor de dragoste erau considerate, în egală măsură activități criminale, de către legea Cornelia numită De Sicariis și Ueneficiis.” În afara dimensiunii lor enigmatice și uneori imorale (amestecul în viața particulară a oamenilor), divinația și profețirea erau considerate tehnici de manipulare ideologică foarte eficiente. Puterea avea deci tot interesul să țină sub atentă supraveghere acest domeniu al vieții private capabil, în orice moment, să răstoarne ordinea publică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însemnate legate de starea femeilor din Transilvania (Societatea românească din secolul al XVII-lea în izvoarele de expresie maghiară, București, 2000), consemnată și în cercetări utilizate de autoarea amintită [A. Kiss editor] - Boszorkányok, Ruruzslók, szalmakoszorús parázaák [vrăjitoare, fermecătoare și femei imorale], București - Cluj-Napoca, 1998; autoarea trimite și la F. Schram (editor), Magyaroszági boszorkány perek [Procese ale vrăjitoarelor din Ungaria], vol I-III, București, 1970-1982). 426. Șarolta Solcan, Vrăjitori..., p. 27. 427. Vezi DIR. B. țara Românească, veacul al XVI-lea, vol. V
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni și conduite morale. În mod egal Însă, pot fi elaborate și manifestări imorale sau amorale, cu caracter ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu actele de violență, ura, răzbunarea etc. Trebuie subliniat faptul că actele morale au un substrat psihologic profund, destul de greu de descifrat. Sursa lor se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o trăsătură negativă, imorală, de caracter. Sinceritatea oferă garanțiile seriozității. Ipocrizia, prin neseriozitatea ei, este riscantă și periculoasă. Sinceritatea, ipocrizia, orgoliul, modestia sunt, În final, modalități de afirmare ale Eului. Ele au la bază mecanismele psihologice și morale ale principiilor prezentate mai sus. 4
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însă, conformarea la normele morale va Înălța și va Înnobila sufletește persoana umană. Referitor la acțiunile, ideile și conduitele persoanei umane, fiecare va avea permanent opțiunea de a alege Între bine și rău, Între adevăr și minciună, Între moral și imoral, Între onoare și dezonoare. Semnificative sunt, În sensul acesta, versurile lui Juvenal (Satira VIII, 82 - 83Ă: Summum crede nefas animam praefere pudori Et propter vitam vivendi perdere causas. 8 CONȘTIINȚA PERVERTITĂ Definiție și cadru Așa cum există un simț moral, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
supraveghează, mă ceartă, mă acuză și mă pedepsește, fiind prin aceasta apropiată de rațiune. Conștiința viciată, dominată de sentimente negative, mă face să șovăiesc, să Întârzii, să refuz, să mă Îndoiesc sau, dimpotrivă, mă va Îndemna la comiterea unor acte imorale, ostile celorlalți, dar pe care eu le consider a fi Îndreptățite din punctul meu de vedere, Întrucât ele satisfac tendințele sau nevoile mele, pe care eu le socot ca fiind interesele mele imediate. Conștiința morală și conștiința viciată sunt de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau din resentimentul pentru ceilalți și egoismul narcisic al individului, În cel de-al doilea caz. Ele sunt, prin aceste diferențe calitative, veritabile dispoziții structurale ale personalității morale a individului. A fi moral sau, dimpotrivă, a fi și a acționa imoral devin În cazul acesta trăsături specifice persoanei morale, mai exact ale Eului individual. Din punct de vedere psihologic, cele două ipostaze ale conștiinței, În Psihologia Morală, se deduc din actele individului și mai ales, din consecințele pe care aceste acte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este raportată la un Supra-Eu incapabil de a discerne Binele de Rău, permisiv Întotdeauna Răului. Un Supra-Eu slab sau chiar Înclinat către Rău, malefic. În cazul acesta, pervertirea va avea un caracter de conștiință a Răului, o conștiință negativă și imorală. Pervertirea este schimbarea firii prin răsturnarea Supra-Eului, cu consecințele negative, la care făceam referire asupra individului. Caracteristicile conștiinței pervertite Așa cum există ceva În mine care mă Îndeamnă să fac Binele și să evit Răul, În mod egal trebuie să existe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pervertite Conștiința pervertită este sursa ideilor, intențiilor și acțiunilor negative ale unei persoane. Ea poate lua cele mai diferite forme de manifestare În act, dar originea acestora este comună. Formele conștiinței pervertite sunt deduse din actele ostile, negative, cu conținut imoral, ale unei persoane. Ele au o mare diversitate și adesea sunt destul de greu de diferențiat Între ele, Întrucât se suprapun ca nuanță, având, cu toate acestea, o origine comună. Toate formele conștiinței pervertite au ca sediu central de origine Eul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eul unei persoane. Din acest motiv, pentru a putea Înțelege manifestările conștiinței pervertite, trebuie să clarificăm natura Eului. Eul aflat sub influența conștiinței perverse este el Însuși un Eu pervertit, În sensul de Eu Înclinat către intenții și acțiuni negative, imorale. Un Eu al Răului: mala mens. Acesta este un Eu neliniștit, frământat de patimi, un Eu frustrat care nu-și mai poate găsi liniștea și Împlinirea decât proiectând propriile sale frustrări asupra celorlalți. Asemenea exemple ne sunt oferite de nesfârșita
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței perverse a acesteia, neavând alt scop decât plăcerea de a face rău altuia, ca o compensare a invalidității sale morale. În seria acestui tip de manifestări, distingem trei grupe principale de forme prin care se manifestă conștiința perversă: ideile imorale, intențiile rele și acțiunile perverse ale Eului. Le vom analiza În continuare. 1. Ideile imorale Înțelegem prin idei imorale acele idei care sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o compensare a invalidității sale morale. În seria acestui tip de manifestări, distingem trei grupe principale de forme prin care se manifestă conștiința perversă: ideile imorale, intențiile rele și acțiunile perverse ale Eului. Le vom analiza În continuare. 1. Ideile imorale Înțelegem prin idei imorale acele idei care sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale morale. În seria acestui tip de manifestări, distingem trei grupe principale de forme prin care se manifestă conștiința perversă: ideile imorale, intențiile rele și acțiunile perverse ale Eului. Le vom analiza În continuare. 1. Ideile imorale Înțelegem prin idei imorale acele idei care sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
manifestă conștiința perversă: ideile imorale, intențiile rele și acțiunile perverse ale Eului. Le vom analiza În continuare. 1. Ideile imorale Înțelegem prin idei imorale acele idei care sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1. Ideile imorale Înțelegem prin idei imorale acele idei care sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată, În mod inconștient, sentimentul diferenței dintre individ și ceilalți, cărora le atribuie un statut de inferioritate sau Îi resimte superiori lui. Din acest motiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată, În mod inconștient, sentimentul diferenței dintre individ și ceilalți, cărora le atribuie un statut de inferioritate sau Îi resimte superiori lui. Din acest motiv, ideile imorale ale unui individ, referitoare la ceilalți, se manifestă prin invidie, ură sau dorința de a-i elimina, resimțindu-i ca adversari. Este incapacitatea de cooperare, de acord, Între Eul pervers și persoana celorlalți. 2Ă Intențiile rele Intențiile rele sunt formele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]