66,247 matches
-
să poarte război cu Albionul... Dar să revin la literatură, mai ales la proza Margrietei de Moor, care fascinează tocmai printr-o calitate pe care aș denumi-o ambiguitatea transparenței. Ciudat mi se pare, deși această observație nu are nici un impact asupra receptării scrierilor ei, că și contactul personal cu autoarea generează, în pofida stabilirii fără impedimente a dialogului, un sentiment paradoxal. Răspunsurile directe pe care le-a dat întrebărilor mele, conținutul lor teoretic, aparent impersonal, erau totuși subiacent dublate de un
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
simple: viii îi lingușesc/ necontenit numai pe cei morți? (Cîntece de îngropat pe cei vii). Și într-o postură și-n cealaltă, autorul se îmbată de propria sa vitalitate, transpusă în libertatea conexiunilor, o libertate confuză, iritată, primejdioasă, probă a impactului asumat cu lumea: "ești atît de liber că poți să te strecori pe sub peisaj/ ești atît de liber încît o întreagă lume/ poate fi în pericol. poți să le întorci tuturor pieile/ pe dos să le vezi creierele inervate de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
am fost singurul) că una din puținele șanse de afirmare a României în lume o constituie cultura. Nu e o idee originală: cultura e un instrument folosit sistematic de cele mai mari țări de pe mapamond. Destui români își amintesc de impactul expozițiilor de pictură, de festivalurile de film sau de mini-târgurile de carte organizate în România de americani, francezi sau germani. Pentru că blugii "Levi's", pentru că licorile cu gust interzis, gen "Coca-Cola", pentru că parfumurile "Gucci", player-ele "Sony" și tricourile "Lacoste" nu
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
de filozoful Ian Hacking evoluției principalelor metode și formule de gîndire din postmodernism. The Social Construction of What (A cui construcție socială) este cartea unui filozof cu portfoliu impresionant, cu reputație solidă atît între tradiționaliști cît și în rîndul radicalilor. Impactul ei, prin urmare, nu poate fi neglijat. Hacking nu declară, emfatic, postmodernismul drept impostură, cum au făcut-o Sokal și Bricmont, nici nu-l comentează răutăcios, precum Christopher Norris, hibele pe care le-a avut încă de la apariția sa. Calm
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe de altă parte, dezvăluie o adevărată fascinație pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Sasha Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri cromatice mari și de semne integrate în serii repetitive, ușor inteligibilă dincolo de orice habitudine culturală instaurată prin
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
comedie umană" cît una estetă, de forme și culori, de ritmuri și eufonii cu un fond moralist subiacent, precum o fabulă enormă a viziunii autorului, cu tîlcuri ale realului subînțelese. Sensul cel mai general și cel mai important îl reprezintă impactul dintre existența unui artist de excepțională vocație și mediul sufocant în care i-a fost dat a se desfășura. Mirarea noastră este că un autor precum Radu Petrescu - un Ernst Jünger român, așa cum am mai spus - nu are încă parte
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
huliganul care mănâncă semințe pe treptele catedralei (altfel, noi fiind credincioși nevoie-mare!), la colegul care scuipă zgomotos pe coridoarele instituției sau de la lăcomia cu care ne înghesuim la chilipirul pascal atârnat de copacii de pe marginea șoselelor. Situații perfect demonstrabile de impactul nul al partidelor ecologiste. Astfel de lucruri sunt luate de români în derâdere: "Cum adică, să mă spăl pe mâini după ce merg la WC? Cum adică, să nu cumpăr din locuri special amenajate carne, legume și orice altceva, când e
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
patriarhului Teoctist din prima zi de Paște că "Majestatea sa, Regele Mihai I, reprezintă simbolul unității românilor de peste hotare și din țară" au fost reluate de ZIUA pe prima pagină, cu litere considerabile și cu o mai mică încercare de impact în ROMÂNIA LIBERĂ, în care tot pe prima pagină, cuvintele patriarhului au fost citate într-un titlu cu ghilimele, fără precizarea autorului lor. într-o casetă, deasupra acestui titlu, ROMÂNIA LIBERĂ titrează: Emil Constantinescu crede în puterea României de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
ca un asiduu și priceput cercetător în domeniu, elaborând Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, II, 1983) și mai ales Dicționarul etnologilor români (I-II, 1998), veritabil instrument de lucru, adresându-se atât specialiștilor, cât și celor interesați de creația populară și impactul ei asupra culturii române. Recent, el a publicat, la Editura Universal-Dalsi, studiul , în care își propune să demonstreze valoarea, și nu în cele din urmă artistică, a baladei, numită "cântec povestitor", sau "cântec eroic", având părerea că asupra ei s-
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
moartea Stațiunii, factori sângeroși ai istoriei veacului XX. Oroarea criteriilor după care au mutilat lumea ține atât de anomalii cât și de necesara edificare. Altminteri, Stațiunea basculează în simplu accident. Rostul comentariului meu obligă și la aprecieri privind soluțiile stilistice, impactul adresei corozive asupra puterii de disociere strict artistice, efortul creator găsind imediat argumente în propozițiile retezate, concentrate, fixându-și limite ca și cum febrilitatea condamnă locvacitatea, o deposedează de vrajă. Comunismul și fascismul au practicat un itinerar respingător: prea mult Rău, un
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
Pentru orice eventualitate! Dacă e bine, dacă e rău - cine poate decide, decît individul însuși aflat în vîltoarea vieții pe care azi o înfruntă avînd - fără îndoială - ca experiență genetică însăși istoria filmului de doar un veac, dar cu un impact formidabil în conștiințe. Un impact comparabil cu cel al spectacolelor în aer liber din amfiteatrele anticilor provocatori de catharsis ori, la extrema cealaltă, cu adunările de exorcizare ale evului mediu inchizitorial. Fără doar și poate, autorii atrocelor atentate de maximă
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
bine, dacă e rău - cine poate decide, decît individul însuși aflat în vîltoarea vieții pe care azi o înfruntă avînd - fără îndoială - ca experiență genetică însăși istoria filmului de doar un veac, dar cu un impact formidabil în conștiințe. Un impact comparabil cu cel al spectacolelor în aer liber din amfiteatrele anticilor provocatori de catharsis ori, la extrema cealaltă, cu adunările de exorcizare ale evului mediu inchizitorial. Fără doar și poate, autorii atrocelor atentate de maximă spectaculozitate s-au inspirat atît
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
o dezbatere în toată regula. Tocmai de aceea apropierea de acest gen devine din ce în ce mai grea; pentru că n-ar mai trebui să fie un simplu gen, ci un fenomen literar, ca oricare altul, a cărui valoare să poată fi calculată în funcție de impact asupra unui public (nu stabilită de un grup de "specialiști"). Critica de poezie este deja nocivă, nu doar ineficientă, în cazul noii poezii. Pentru că instrumentele sînt complet desuete. Pentru că au apărut destui poeți care nu mai pot fi comentați prin intermediul
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
adunătură de locuri comune, despre alienarea omului contemporan, versurile rămîn bune. Nu prea mai sînt note stilistice care să indice acest lucru. Le poți aprecia doar dacă identifici un anume curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui fenomen cultural contemporan mai amplu (reprezentat în film, în muzică etc.). Rămîne să
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
îngrozim, noi cei ce am crezut totuși - și încă ne-ar place să credem - în niște idoli astăzi prăbușiți la picioarele noastre? Și mai pot avea anumite opere, anumite idei mai ales, oricît am încerca să practicăm politica disocierilor, același impact asupra noastră după ce aflăm că autorii lor au fost exact la antipodul celor propovăduite de ei? Iată cum ți se strecoară îndoiala și scepticismul în sînge, și, atunci cînd întîlnești printre contemporanii tăi, uneori exact acolo unde te-ai aștepta
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
altă direcție, Veronica A. Cara (repet, cei doi autori nu sînt comparabili estetic - fiecare reprezintă însă un trend important) propune scriitura ingenuă, în forță, nepretențioasă. În același timp, este departe de proza de consum, prea accesibilă, pretenția rămîne înalt culturală. Impactul tematic este decisiv: în loc să întîlnim mărturii directe despre comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai �mici", dar universale: în locul
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
mi se pare o temă de dezbatere excelentă. Este vorba despre etnia romilor, mult mai mare decît arată ultimul recensămînt. Aceste milioane de oameni nu pot exista într-o comunitate, fără să aibă, mai de vreme sau mai tîrziu, un impact asupra canonului central. în '90 semnele ofensivei erau aproape inexistente - intuiția lui Nemoianu este, de aceea cu atît mai șocantă. Astăzi, o lovitură puternică a fost dată prin intermediul manelelor, la nivelul culturii populare. Bineînțeles, rafinatul intelectual român ignoră fenomenul, nu
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
din exigențele montării unui spectacol dramatic. Textele reluate, cu modificări mai mici sau mai mari, sînt organizate într-un întreg, conform unei alte perspective regizorale, diferite de cele dinainte, în sensul unui mai pronunțat nonconformism, textele sînt lăsate mai libere, impactul asupra cititorului nu e mediat de nici un artificiu. Textele noi, precizările, sînt un fel de indicații de regie, un metatext pe care autorul îl simte ca necesar, după o întreagă carieră de fanatic al adevărului integral. Față de cine a simțit
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară, anonimă, colectivă, dependentă "de o anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură. Ultima e în curs de ireversibilă dispariție. "Ea nu reprezintă nici un act
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
altfel de "liste negre" și că i-ar putea aștepta aceeași soartă ca aceea pe care o avuseseră atîția oameni în blocul sovietic. Se pare că au existat și manifeste, pregătite și distribuite de Europa Liberă între 1951-1956, al căror impact asupra oficialilor comuniști l-a depășit cu mult pe cel al emisiunilor propriu-zise. Ceea ce Europa Liberă nu a putut să împiedice, însă, deși poate anticipase fenomenul, a fost persecuția exercitată de comuniști asupra celor descoperiți a asculta postul de radio
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
umplu, de-a valma, scena, dezordinea acestei familii exprimîndu-se și vizual, la propriu, pentru ca mai tîrziu, la pauză, haosul să fie "aspirat", lăsînd la iveală un podium gol și curat, pe care se va juca . O imagine extraordinară, cu un impact acut, a cărui forță este atenuată de elementele de kitsch, prea vizibile și neepurate complet, odată cu dezordinea. Pe de altă parte, Gelu Colceag este atras de investigarea în zona micimii umane (mărturie stau alte două montări de la Bulandra Victor sau
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
Marcu (o prezență electrizantă este Lucian Maxim - percuție). Dar muzica nu mai este neapărat un suport, ci se transformă în principalul povestitor care introduce vorbirea directă. Un fel de Pavarotti and Friends. Suma energiilor de pe scenă nu mai are același impact. Vorbesc acum despre un spectator care cunoaște drumul lui Puric. Este limpede că spațiul nostru teatral are nevoie de această dimensiune. Care a fost alimentată din experiența și truda personală a lui Dan Puric. Cred că este nevoie acum să
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
ce e drept, departe de imbecilitățile lui Bârlădeanu și Dan Marțian - precum Adam Michnik, ei făceau pentru puterea neocomunistă de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei mondene cu grupuri de intelectuali fără nici un impact asupra conștiinței publice. În schimb, încă din prima lună a înșfăcării puterii, 'emanații" s-au bulucit spre Paris, dornici să-și satisfacă pe loc reveriile occidentalizante. îmi aduc aminte de-o ridicolă debarcare în masă a scriitorilor români în Orașul
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
perseverența întru noua ființă, esențial deosebită de cea anterioară, și anume modernitatea instituțională și aptitudinile industrioase. Generația critică, formată la Junimea, începând cu 1863, a cenzurat entuziasmul pașoptist, prin identificarea fracturii dintre formele noi și fondul preponderent arhaic, formulând critica impactului abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
multietnică și multireligioasă din glorioasa perioadă interbelică - acum, cînd Polonia e una din puținele țări fără minorități. Relațiile ambigue dintre polonezii catolici și numeroasa minoritate evreiască înainte și după 1938 și sentimentul de vină pentru Holocaust explică de altfel și impactul avut asupra opiniei publice de dezvăluirea crimelor de la Jedwabne (a se vedea Vecinii lui Jan Tomasz Gross). Frumoasa doamnă Seidenman e o panoramă, a societății poloneze în vremea celui de-al doilea război mondial, slujită din plin de talentul de
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]