2,209 matches
-
Developări în perspectivă. Simona-Grazia Dima, „Euphorion”, 1998, 3; Mariana Filimon, Portretul unei poete, CNP, 1999, 3-4; Adrian Dinu Rachieru, „Scara” poeziei, CNT, 2000, 17; Al. Pintescu, Simona-Grazia Dima. Între euphorion și pharmakon, PSS, 2000, 8-9; Irina Petraș, Genosanalize. Simona-Grazia Dima. „Impersonal, în trombe și iertare, îl modula vântul”, CNT, 2000, 43; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 209-210; Bogdan Alexandru Stănescu, Duplex, LCF, 2003, 17; Radu Voinescu, Reveriile lucidității, VR, 2003, 6-7; Gheorghe Secheșan, Optzecismul timișorean în loja națională, VTRA, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
valorile sunt standarde ale dezirabilității, aproape independente de situațiile specifice. Aceeași valoare este punct de referință pentru mai multe norme particulare. Pe de altă parte, normele sociale, chiar însușite și practicate de către individ, îi apar acestuia mult mai exterioare și impersonale, în timp ce valorile sunt resimțite mai intim ancorate în eu (Rokeach, 1973). Nu e ușor de descifrat raportul dintre ideal și valoare. Pentru Petre Andrei (1945), idealul ar fi o valoare generală pe care individul o formulează sub influența societății și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
et al., 1983; Daubman, 1995; Baron și Byrne, 2000) a fost sesizat faptul că natura emoțiilor și sentimentelor trăite de receptor în urma ajutorării contribuie la strategiile lui viitoare. Dacă ajutorul vine din partea unor străini, cu atât mai mult anonimi sau impersonali (statul, organizațiile etc.), stările emoționale sunt pozitive și nu-l vor inhiba pe cel aflat în nevoie să ceară ajutor și în continuare, ci, dimpotrivă, îl vor încuraja. Dacă, în schimb, ajutorul a fost acordat de familie, prieteni, vecini, trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin univocă decât în trecut. Multe influențe mass-media se anulează reciproc. Altfel spus, influența netă nu este egală cu cea brută, ci este mai mică. Cu toate că, prin natura sa, comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine, după cum am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
alegătorilor”. Este discursul politicianist care vizează de fapt menținerea cu orice preț În cadrul atenției generale. Este, de asemeni, cea mai elocventă expresie a oportunismului și a carierismului În politică. In expresia sa comună, caracterizează mesajele politice din perioadele competiționale. Stilul impersonal. Exemplul tipic este cel al așa- numitului „limbaj de lemn”. Este un discurs standardizat, care operează cu „clișee” comunicaționale, unele dintre acestea validate În campanii electorale anterioare. Este discursul politic al activistului de partid, al celui care a scris nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
inima filosofiei, iar inima demersului etic postmodern se centrează pe responsabilitate. Nu Întâmplător trăim un timp al IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate responsabililor, al responsabililor de o manieră concretă și nu a unei responsabilități generice și impersonale.” Amploarea responsabilității morale este imens crescută, În condițiile În care viitorul omenirii este amenințat de atotputernicia tehnologiilor; numai că este extrem de dificil de a-i determina conținutul. Dificultatea este percepută foarte clar de Bernard Sève când se Întreabă: „cum să
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cunoașterea"658. În al treilea rând, subliniază McKerrow, o trăsătură fundamentală a întreprinderii critice este aceea că "are un obiect față de care se poziționează "împotrivă""659, prin urmare, nu trebuie să ne imaginăm retorica critică drept demers teoretic "detașat și impersonal"660. În al patrulea și ultimul rând, adaugă McKerrow, retorica critică are, în mod necesar, consecințe practice: Indiferent dacă (retorica - adăugirea mea) critică stabilește o evaluare socială în privința a "ce e de făcut", ca rezultat al analizei, ea trebuie, orișicât
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
privitor la "regulile casei" și desemnarea unor spații personale ori a unor roluri instituționale, toate sînt procese prin care trec atît deținuții, cît și cadrele în momentul angajării (cu excepția privării de unele drepturi civile). Acesta este un tratament de masă, impersonal, care are rolul de a integra noul "client" în rutina funcționării carcerale. În cazul femeilor deținute, umilirea este și mai dificilă. Despuierea corpului, expunerea lui unor agresiuni reale sau simbolice, tratarea lor ca obiect, palparea brutală sau cu subînțeles, tunderea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care știe să bage groaza în deținuți numai mîrîind și arătîndu-și dantura, Boxerul e mascatul care-l transformă pe arestat într-un sac de box, Monseniorul are arta schingiuirii rafinate, vorbind politicos, dar lovind năpraznic într-un mod calculat, rece, impersonal ș.a.m.d. Mascații doresc să-și circumscrie poreclele unei serii de personaje faimoase în breaslă; în ultimă instanță însă, efectul e de ridicol onomastic. "Aceste nume de război sînt false, pentru că ei nu luptă corect împotriva unor războinici, ci
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
completă a părului se dovedește eficientă, în ciuda efectului neplăcut asupra înfățișării."129 Învață să-și înfrîneze orice sentimente de afecțiune față de deținuți, privind cu detașare toate privațiunile la care aceștia sînt supuși și privîndu-i, la rîndul lui, cu aceeași atitudine impersonală. Înțelege că modalitatea cea mai importantă de a executa sarcinile de serviciu este instituirea unui control total asupra deținuților din subordine, iar preocuparea pentru a justifica lingvistic și juridic acest control ajunge să joace un rol central. Deținutul nesupus este
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor sisteme de privilegii pentru deținuții "buni" și de sancțiuni pentru cei "răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni să înceapă să-i insulte pe subiecții-deținuți, să li se adreseze în moduri agresive, impersonale, depreciative, care au degenerat rapid în ostilitate și cruzime în forme degradante. "Într-un mediu închis cresc tendințele de a-i controla pe ceilalți, iar violența izbucnește rapid... Orice individ normal se identifică cu rolul atribuit, oricîtă abjecție ar cuprinde
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
logică tocmai pentru a fi sesizate, conștientizate și eliminate. - Tu cum ești evaluat? Se vorbește tulburător de mult despre sistemul de învățământ. Pe seama sistemului de învățământ se pun toate relele pământului. Ce este acest sistem? Este fără îndoială o dihanie impersonală în care s-au topit toate reziduurile personale ale decidenților mici și mari. A lua decizii este propriu nu numai liderilor, dar cu cât o decizie este rostuită dintr-un plan mai apropiat de vârful conului de putere, cu atât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai mult, vrei să cunoști și ce fel de osatură psihologică ai tu, după ce ai deversat viața ta în râul de viață al țării tale. Sau invers, te interesează să cunoști ce valori pulsează în viața ta împinse de fluidul impersonal al psihismului colectiv. Literatura îți răspunde la întrebări fundamentale dar în maniere care par neserioase. Cel care citește literatură poate fi văzut de cel care nu citește ca un tip care arde gazul de pomană, frivol, sau de-a dreptul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în clasă. Dacă sistemul de reguli poate fi anterior venirii profesorului în instituția școlii respective, sistemul de reguli care funcționează în clasă trebuie să poarte amprenta negocierii între profesor și elevi. Apar astfel câteva avantaje: * exită un sistem de norme impersonale, deci elevii știu că nu depind de capriciile profesorului; * regulile respective s-au fixat prin negociere, deci n-au fost impuse de către profesor; * elevii înțeleg rațiunea unei pedepse - derivată prin încălcarea unei reguli - micșorându-se astfel riscul apariției unor reacții
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
Spiritul nu este determinat, Întrucât el nu ține de o cauză exterioară lui. Spiritul este creator prin el și din el Însuși. Spiritul se autoreproduce sau se creează permanent pe el Însuși. Pe când sufletul este unic și individual, spiritul este impersonal și universal. Să insistăm un moment asupra relațiilor dintre suflet și eu, așa cum sunt ele legate prin conștiință. De la Început precizăm faptul că trebuie făcută distincția dintre eu și conștiință. Aceasta presupune următoarele aspecte: - conștiința este cea care face ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la propria sa persoană. În cazul situațiilor deschise ale vieții, intră În joc o altă categorie de sentimentele sufletești și morale, diferite de cele generate de egoism, și anume sentimentele sociale. Acestea din urmă au la bază altruismul și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
funcțiune a sistemului de sancțiuni. J.A.C. Brown, care s-a ocupat cu analiza structurilor formale din cadrul organizațiilor economico-productive, mai exact, din cele industriale, arăta cu mulți ani în urmă că acestea dispun de trei caracteristici bine delimitate: sunt deliberat impersonale (degajate de orice implicații psihoafective); se fundează pe relații de roluri ideale, prestabilite (relații de roluri predeterminate, care există înainte ca un individ să posede rolurile respective); interpretează oamenii ca mulțime. Această ultimă caracteristică era extrem de importantă în ochii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
generale; principiul impersonalității și imparțialității, care derivă din faptul că relațiile dintre membrii organizației și dintre ei și clienți sau beneficiari sunt formale, oficiale, bazate pe reguli, aceștia comportându-se fără ură sau pasiune, fără afecțiune sau entuziasm; autoritatea este impersonală, ea derivând nu din calitățile persoanei, ci din rangul ierarhic al funcției ocupate și, mai ales, din sistemul de reguli formale; principiul promovării în carieră asigură ascensiunea de la pozițiile ierarhice inferioare la cele superioare, promovarea făcându-se după criteriul vechimii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mediu (Ouchi, Jaeger, 1980, p. 28). # Și totuși, o întrebare persistă: să fie oare atât de puternic specificul național și cultural încât el singur să explice succesul organizațional? Cercetările arată că, în contextul organizațional american, care este contractual, formalizat și impersonal, au început să fie utilizate practici manageriale specifice tipului J de organizare. Aceasta i‑a și determinat pe Ouchi și Jaeger să descrie un al treilea tip ideal de organizare, pe care l‑au notat cu Z. Noul tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imaginate tot felul de modalități practice prin care să se obțină participarea salariaților la activitățile desfășurate sau măcar a sentimentului că sunt luați în considerare. Unele dintre acestea sunt simple, aproape puerile: completarea unor formulare de către salariați, cutii pentru sugestii impersonale, promisiunea unor comisioane pentru evaluarea ideilor merituoase etc. Altele, însă, au o profundă fundamentare teoretică. În America este cunoscut celebrul plan Scanlon gândit și aplicat în practică de Joseph Scanlon și apoi de prietenul său intim Frederick Lesieur (1958). Planul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apărut la indivizii implicați profesional alături de alții” (Maslach, Jackson, 1981, p. 1). # Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe o corvoadă. Depersonalizarea se asociază cu apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau de stigmatizare a acestora - toate fiind destinate să facă față epuizării resurselor interne. Reducerea realizărilor profesionale implică pierderea competențelor, autodevalorizarea, diminuarea stimei de sine și a autoeficacității. Se observă că
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
așteaptă și caută să descopere nereguli, sunt raționali, nonemoționali, cu atenția concentrată pe o nișă îngustă. Astfel de caracteristici ale personalității celor din top generează o cultură organizațională de tip paraniod. La toate nivelurile, relațiile dintre șefi și subordonați sunt impersonale, centrate pe teme persecutorii. Liderii care se simt persecutați și neîncrezători pot reacționa cu ostilitate, ca răspuns defensiv în fața intențiilor răuvoitoare și atacurilor subordonaților. Ei își justifică ostilitatea categorisind subordonații ca fiind calomnioși și incompetenți sau deliberat provocativi. Acești lideri
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca liderul să stabilească anumite standarde de performanță, să faciliteze munca în cadrul firmei, să stimuleze intreacțiunile în cadrul grupurilor și implicit comunicarea, să ofere feedback, suport și recunoașterea meritelor. Metodele de control ad-hoc, regulamentele, bugetele, fișa postului, procedurile sunt caracterizate drept impersonale (conceptul de control este înțeles că își bazează concretețea pe mijloace și proceduri, nu pe efortul personal al unui individă și neplanificate. Controlul bugetar este un instrument larg utilizat în controlul managerial de la Body Gym deoarece el se prezintă ca
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
cadrul de existență pentru mii de oameni. Din această perspectivă delincvența juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școlare; - impactul asupra oportunităților de angajare. 3. Comportamentul electoral - preferințe pentru partidele minorității din care alegătorul face parte; - manipulare electorală 4. Clase sociale - statutul de membru al unei clase sociale trebuie realizat; - sunt bazate pe raționamente economice; - reprezintă un sistem impersonal de indivizi, fără originalitate. 5. Delincvență - indolența față de muncă; - criminalitate familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți. 6. Cultura străzii - ghetoizarea culturii urbane. 7. Deșeurile și poluarea mediului urban - poluare atmosferică; - poluare fonică; - degradarea infrastructurii tehnico-edilitare. - gunoiul și alterarea resturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]