1,067 matches
-
împotrvia lor, au existat magicieni adevărați care încercau să-i protejeze pe cei creduli de păcăleli, dezvăluind mecanismele din spatele așa-ziselor efecte oculte. (Chiar și astăzi, extraordinarul magician James Randi își petrece o mare parte a timpului demascându-i pe impostori.ă Însuși Harry Houdini și-a irosit o mare parte a vieții sale și a averii acumulate cu provocări pentru tot felul de vizionari. Și totuși, în mod destul de ironic, unul din motivele sale era chiar găsirea unui medium adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu ochii pierduți, spre dealurile Betleemului. Sau poate urmărind o muscă invizibilă pentru Fima. Cândva pe aceste dealuri și prin văile șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi Ierusalimul mai trage clopotele bisericilor În amintirea lor, le plânge numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
orice efort dramatic. Întregul an 1894 trecuse cu Guy Domville așteptând nerăbdător În culisele Teatrului St James „să iasă“, pe când Doamna Tanqueray Își Încheia lungul șir de reprezentații, numai pentru a fi urmată de un șir aproape la fel de lung cu Impostorii lui Jones. Succesul acesteia de pe urmă fusese cu atât mai chinuitor cu cât fusese neprevăzut - deși acum Îl bănuia pe Alexander că Îl indusese În eroare cu privire la perspectivele ei pentru a-și asigura opțiunea asupra lui Guy Domville. Oamenii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
avantajul lui, căci ar fi dat doar peste alte amânări, frustrări și obstacole provenite dintr-o altă sursă. Măcar Alexander era un producător eficient și muncitor. Nu era vina lui că se Îmbolnăvise de pojar imediat după Încheierea reprezentațiilor cu Impostorii, astfel că repetițiile la Guy Domville mai Întârziaseră Încă trei săptămâni. Dacă nu ar fi intervenit această Împrejurare nefericită, piesa În care Își investise acum toate speranțele de cucerire a gloriei dramatice ar fi fost testată Înainte de terminarea anului calendaristic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
florile universului acele gânduri, despre un alt anotimp cu alte speranțe ucigătoare. Ce pot să fac acum, dacă trupul iubitului e ascuns în trupul mării, unde dragostea a furat-o CORALII unui timp înflămânzit și absent de la simtomele unui fals impostor sentiment. O, ce să mă fac, acum? Când Noaptea, mă privește cu acei ochi ai mării despărțită de un nisip foșnitor al frigului unde totul mi se pare amestecat în BRIZE DE VIS cu înfrigurări glaciale. Desigur mi se pare
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ruga, tatălui CERESC și îngerilor să aibă grijă de tine. Da, sigur aceste cuvinte sunt vii în memoria mea chiar dacă mama nu mai este printre noi să mă încurajeze și să mă protejeze de cuvintele jicnitoare ale celor mulți și impostori ai vremurilor. Dar astăzi când ceasul se apropie de ora 12, când slujba în mănăstirile din România au început, îl rog pe Bunul Dumnezeu, să-mi asculte durerea și să nu mai permită nimănui să mai jicnească un suflet de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
a strecurat În buzunarul de la haină un bilețel Împăturit În opt, albastru, pe care scria: „Obuz Din el se fac pendule și călimări. Suflul obuzului te orbește”. Taximetristul de la zece mi-a trîntit-o drept În față: „Artiști SÎnt cu toții niște impostori. Trebuie să le lauzi dezinteresul (formulă Învechită). Să te miri că sînt Îmbrăcați ca și ceilalți oameni (formulă Învechită). SÎnt deseori invitați la petreceri. Ceea ce fac ei nu se poate numi muncă”. Coafeza de la șapte m-a pîndit cînd coboram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și totuși aceeași fișă de Închisoare arată pentru Cathcart o Înălțime de 172 centimetri, În timp ce cadavrul descoperit la Nite Owl sare bine de 175. Una peste alta, e dovada de netăgăduit că la cafeneaua Nite Owl a fost ucis un impostor, nu Duke Cathcart. X-citante x-trapolări, care, credem noi, vor duce la niște descoperiri x-trem de interesante, care Îi vor x-aspera pe degrabă trăgătorii cu pușca de la Departamentul de Poliție din Los Angeles și, poate, Îi vor reabilita pe cei trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cele mai recente urme de pe alee. N-a mai intrat nici o mașină de poliție de când am venit eu. Hilary păru pe moment convinsă. — L-ai văzut pe polițist. L-au văzut și Mark și Dorothy. Spui deci că era un impostor? — Cred că era însuși Mortimer. L-am văzut pe tatăl tău o singură dată, deci nu pot fi sigur. Desigur, ei nu-l văzuseră de ani de zile. Dar asta se întâmplă în film. Omul despre care se crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și-a însușit preoția, a fost lovit de lepră; cînd fiii lui Aaron au adus foc străin la altar au fost arși de flăcările divine etc. De aceea este ilicit ca principele să confere după bunul său plac episcopatele, iar impostorii și aceia care fuseseră învestiți de rege în scaunele episcopale trebuie să fie excomunicați." 229 Abuzurile guvernării feudale, a cărei consecință a fost degradarea gustului și obiceiurilor, au fost în creștere timp de mulți ani și au ajuns să atingă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
naiba știe ce minciuni acoperă el. — Dar te complaci În tot ce se-ntîmplă aici, spuse Paula, urmărindu-mă cu o privire Întunecată. Își trase pe ea halatul, nelămurită dacă bărbatul musculos și bronzat de lîngă ea nu era cumva un impostor care se dădea drept jurnalistul sensibil care o ținuse În brațe În patul lui Frank. — Te-ai băgat cu Elizabeth Shand, Hennessy și Bobby Crawford. E aproape o conspirație, cu cartierul general În clubul ăsta. — Paula... aici nu e Estrella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
imagini care face parte din opiumul popoarelor: drăcușor, cornițe... Or, noi, marxiștii, știm că nu există draci și nici fii de-ai lor, drăcușori..." " Dumneata ești marxist?"' îl întrerupsese liderul, ca și când ar fi fost convins că are în față un impostor. Micu surâsese candid: "Da, ca și dumneavoastră!" Îl găsii gata îmbrăcat să ieșim, totuși, mai întîrziarăm, nu vroia să plece, se uită de câte va ori discret la ceas și nici de vorbit nu avea chef, sau mai bine zis
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-l, să mă separ definitiv de minciunile care îmi compuneau viața, ele se înlănțuiau cu și mai multă forță, atât de convingătoare încât își creau mica lor desăvârșire, vicioasă, orbitoare și irezistibilă. În Facultate, îmi făceam de cap ca un impostor. Nimeni nu suspecta că, îndărătul discursurilor documentate despre Eminescu sau poezia modernă, se-ascunde furia tăcută a anarhistului, care ar fi aruncat fără să tresară grenada prin miile de pagini ale istoriilor literare, ca printr-o mulțime de trecători. Uram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și era nevoie tot timpul. Un spectacol mut, cu sala tăcută, cuminte, arhiplină. Mă pricepeam să mint, iar lumea cerea să fie păcălită. O căutau cu lumânarea; altfel, de ce-ar fi venit la noi? Le ofeream un escroc, un impostor abil și creativ, nimerit din întâmplare în cripta Facultății de Litere. Din întâmplare? Asta rămânea de demonstrat, și chiar și partea din mine care amesteca tot ce trebuia inventat cu tot ce argumenta păcăleala, până când nimeni nu mă mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nici să vadă Poesiile scoase de pe rafturi și-nlocuite în librării cu Nopțile viitorului. Acum venise vremea revanșei. Trebuia să ștergem din istorie urmele prețioase ale începuturilor, să nu se mai bucure nimeni de ele. Să tragem un desen gros peste impostor, cum propunea Cezar. Planul era simplu, de-a dreptul rudimentar: să scotocim, Mihnea și cu mine, fiecare anticariat, fiecare tarabă, fiecare depozit de maculatură, raft cu raft, vânzător după vânzător, până dădeam de exemplarele princeps. Ce-i drept, nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ăștia, merg în China! Naivi, ei se urca pe scaun și admira motor ce miaun. Bătaia o-ncasa deplină, să-și verse dușmănoasa splină! La urmă, raportam în sat: -Dușmanii-n râu i-am basculat!“ Conducătorul, blând, mă înțelege; e-un impostor, ce l-a substituit pe Rege: „-Orice dorință ți-o împlinesc, dacă mă lauzi amplu, eminesc; ridică-mi falnic o statuie: azi o s-o vezi, iar mâine nu e!“ „-O, brav erou între eroi, O, îmbrăcat între atâția oameni goi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Eu nu fac chestii de-astea.“ „Nu știu cum ai ajuns profesor! I-ai păcălit rău de tot, de n-a observat nimeni cu cine are de-a face. Și m-ai păcălit și pe mine, să vin la seminariile tale!“ „Genialul impostor. Zici că-i un titlu de Molière. Dar tot nu văd legătura.“ „O clipă. La vremea respectivă, nu existau instrumente să urmărești ce s-a întâmplat cu cineva după ce-a murit. Făceai autopsia, dar nu găseai mare lucru: sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
răstit la amândoi, „Nu sunt agent de PR! Își bate un străin joc de viața mea și vouă vă arde de clasamente? Ați luat-o razna?“ Ridicam tonul, nu mai știam ce spun. „După alții, n-ar fi decât un impostor.“, a precizat Mihnea, privindu-mă în continuare fix. „Un hoț de biografii. Un negustor de vieți, copiate din diferite locuri.“ Fierbeam. Întrebarea îmi dădea târcoale, și-un elev ar fi pus-o: „Unde-l găsim pe ESCU ăsta?“ În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
textele lui Paul și Bidileanu sunt scrise de una și-aceeași persoană, care lucrează pentru globalmind. Nu știm ce-i globalmind ăsta, încercăm să-i dăm de capăt. Habar n-avem nici cine sau ce e-n spatele ei: un impostor, un geniu, o organizație-fantomă. Oricum, cineva care se-ascunde de ochii lumii, și nu așa, de fațadă, ci bine de tot. În principiu, oricine se-ascunde se ferește să lase urme; altfel ar ieși direct pe televizor la știri și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că nu își cunoaște părinții adevărați. Pe parcursul discuțiilor, se va urmări colectarea informațiilor pe care le deține «Sanda» cu privire la bunicul din partea tatălui. Semnat: SS indescifrabil. PS: Se va raporta la centru îndeplinirea operațiunii «Sifonul ».“ Obiectivul „Sanda“ eram eu (mă rog, impostorul din roman), îmi croiseră și-o identitate de homosexual, cu tot tacâmul de prieteni și iubite pe care îl ascundeam de ochii lumii. Romanul Alexandru sau cel al vieții noastre multiple și nedezlegate, în permanentă mișcare de la București la Tuzla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu le-am răspuns nimic. Mi-am închis toate ecluzele memoriei, concentrându-mă pe ce avea să se întâmple. Rapotan, frații „Brothers“, tabloul lui Varo, hărțile misterioase și cutiuțele care schimbau istoria - toate urmau să se dezlege la întâlnirea cu impostorul. De nerăbdare, îmi venea să apăs pedala accelerației sau să fac un salt prin timp, să derulez gândurile, șoseaua și pelicula de apă și să fiu deja staționat în spatele sălii Uniunii, lângă Grădina de Vară. Știam bine Neptunul. „Perla Litoralului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
locul lui și face frumos o oră, cât durează gargara. Pe urmă, iese normal, pe ușa din față, ca și cum nimic n-ar fi. Robanu vine și el prin spate, când îi fac semn. Intrăm în culise și punem mâna pe impostor. Ne vedem la mașină. Maria ne-așteaptă aici, cu motorul pornit. Îl săltăm pe scriitoraș, îl trântim în portbagaj, și valea! Maria, o să conduci tu. Te descurci?“ „Sigur. Viteza?“ „Normală, nimic peste limită. Suntem niște turiști obișnuiți, veniți la mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu bine în stradă. Am ciulit urechile. Dincolo de cortină, pârâiau ropotele de-aplauze: un zgomot constant, entuziast, apoi din ce în ce mai scăzut. Am prins un bip. Mihnea și-a consultat iPod-ul. Era tânărul Lupu, anunțându-ne că putem trece la acțiune. Impostorul tocmai își terminase numărul. Mihnea m-a tras într-un colț, în spatele cuierului. Mi-a făcut semn să tac, se-auzea zgomot de pași venind dinspre scenă. A pregătit sacul, îl ținea desfăcut, cu-amândouă mâinile. Ne-am strâns prietenește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și ochelarii păstrau lucirea aia stinsă, gălbui-cafenie, din pozele bunicilor. Vreo două zile, n-a observat nimeni, până a dat un student alarma, silitor, la decan. S-au urcat secretarele cu scara până sus, pe perete, să-l coboare pe impostor și să-l repună în drepturi pe Vianu. E și-astăzi acolo, cu mutra lui severă, erudită și părul greblat peste cap cu briliantină. Am deschis cu cheia biroul decanului și-am intrat fără jenă. În calitatea mea de „responsabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a II-a), omul nostru, în schimb, locuia prin Balta Albă, unde te lasă microbuzul în lanul de porumb. Să mă ierte Dumnezeu, dar ăla-i un cartier în care n-aș pune piciorul... Și-l mai trăda un detaliu: impostorul iubea metaforele, părea un grandoman al cuvântului, crescut chiar de noi, aici. Trimiterile se făceau la nume mari, dar inaccesibile, cu care să-ți poți impresiona prietenii la un discurs TV. Mirosea de la o poștă a Litere. Am mai tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]