1,086 matches
-
tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pure” sunt rar întâlnite, oamenii având caracteristici care aparțin mai multor tipuri; pornind de la caracteristicile preponderente prezentate pentru fiecare tip de temperament, identificați temperamentul care se potrivește cel mai bine copilului dumneavoastră; Coleric Fără astâmpăr, agitat, cu mișcări rapide, violente Impulsiv, irascibil, nerăbdător Hotărât și cu inițiativă Încăpățânat Vorbește repede, cu pasiune Mimică expresivă Perseverență în realizarea scopului Își schimbă brusc dispoziția (bucurietristețe) Capabil să gândească și să găsească soluții rapide Înclinat spre risc Aspru și sincer în relațiile cu ceilalți
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
fiind ale sale; Tendințele de autoizolare sunt de scurtă durată (câteva minute) fără ocupație, dar pot fi mai lungi dacă are și o activitate stereotipă. În raport cu alții (familie, colegi de grupă): Stabilește relații interpersonale cu educatorii; Prezintă reacții de nervozitate, impulsive, accese de plâns; Are momente de autoizolare; Uneori inițiază contact fizic cu ceilalți copii, fie imitativ fie din proprie initiațivă; Există contact vizual. Comunicarea verbală și nonverbală: Răspunde la propriul nume; Îndeplinește comenzi simple însoțite de gesturi; Execută comenzi fără
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și vizionări TV. e) Viața emoțională și relațională: În raport cu propria persoană (identitate): Iși știe numele; Emoțional împărtășește emoție cu mama sa; Are obiecte personale / le recunoaște ca fiind ale sale; În raport cu alții (familie, colegi de grupă): Prezintă reacții de nervozitate, impulsive, accese de plâns; Cunoaște numele fratelui; Primește afecțiune prin gesturi, cuvinte, acțiuni complexe; Relațiile interpersonale cu colegii sunt la nivel de contact social manifestat prin simple atingeri inițiază contacte și nu este deranjată de acestea când sunt inițiate de altcineva
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase, sabotoare, bârfitoare, care dau vina pe alții, care nu greșesc, care se consideră unice, care critică nefondat, amenințătoare, dominatoare, autoritare, certărețe, care întrerup, prea ocupate, insistente, impulsive, grăbite). Concentrarea asupra personalității trebuie să țină seama și de faptul că aceeași persoană poate avea manifestări diferite iar cuprinderea într-un singur tipar al personalității este dificil de realizat deoarece identitatea este suma manifestărilor de personalitate. Auditorul trebuie să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
că neîncrederea îi definește pe cei care sunt ezitanți, suspicioși sau îndoielnici în situații ce implică bani. Din punct de vedere conceptual, este rezonabil să presupunem că cei care ezită în situații în care este vorba de bani sunt mai impulsivi. Roberts și Jones (2001 apud Sybrowsky, 2007) au propus redenumirea variabilei neîncredere în sensibilitate față de preț, deoarece au considerat că noua titulatură descrie mai bine ideea de bază. Persoanele care au un scor mare la această variabilă sunt ezitante, suspicioase
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru orice situație sau pentru fiecare elev. Acesta depinde de copilul/tânărul în cauză, de circumstanțe și de ceea ce vrea profesorul să realizeze. Există 4 tipuri principale de comportament al elevilor pe care cadrele didactice le consideră dificile: 1. Comportamentul impulsiv Caracteristici: dominant; insensibil; hotărât să controleze; hotărât să concureze și să câștige cu orice preț. Profesorul trebuie să urmărească : * Transformarea spiritului de competiție și control în colaborare și cooperare; * Învățarea unor noi modalități de a realiza ceea ce-și doresc
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
discernământului. Pierderea discernământului anulează aspectul subiectiv al actului infracțional, astfel încât individual apare ca acționând fără mobil profitabil. <footnote Constantin Gorgos Dicționar de psihiatrie, vol II. Editura Medicală, București, 1988 footnote> 3.4.3.Impulsivitatea Impulsivitate reprezintă o dispoziție spre conduite impulsive care dovedesc o lipsă de control. Naturală la copilul mic, ea poate constitui o trăsătură de caracter și de comportament globală sau strict localizată, după tipul de impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc, neașteptat și nerațional, adesea periculos, perceput de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
practicant, de calitatea motrică dominantă și, nu în cele din urmă, în funcție de profilul psihologic. Ultima particularitate reprezintă faptul că în judo au șanse de succes atât copiii cu un profil psihologic marcat de agresivitate, cât și cei calmi, atât cei impulsivi cât și cei pasivi, atât cei emotivi cât și cei indiferenți, iar modul de abordare a tacticii de luptă reprezintă o oglindă a personalității acestuia pentru antrenor. Toate trăsăturile enumerate, prin practicarea sistematică, rațională și științifică vor fi ameliorate optim
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
stătea și fuma cu arma neasigurată și a tras din greșeală iar glonțul a căzut între mine și căpitanul Dumitrescu, comandantul de la geniu. Nu vă mai spun ce l-a pocnit cu arma pe soldat! I.T.: Dumitrescu era... S.B.: ...mai impulsiv. I.T.: Și îi plăcea să arate ce poate el... S.B.: ...era teatral. I.T.: Avea la el pistol, cuțit... S.B.: Era ca în Rambo, avea partea lui de spectacol. Așa era să devin erou al Revoluției: m-am dus la o
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
le faci. CONCLUZII Frustrarea se transformă din factor al dezvoltării în agent perturbator, generator de stări critice, nevrotiforme, numai atunci când se acumulează peste limitele general admisibile, când depășește nivelul de toleranță al individului. În asemenea situații, comportamentul devine exploziv, impulsiv, agresiv, individul montându-se punitiv, vina pentru starea sa critică actuală fiind atribuită celor din jur (orientarea extrapunitivă) sau lui însuși (orientarea fiind negativă sau autopunitivă) Examinând situațiile stresante pentru copil, ne putem da seama că sunt numeroase. Ele se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de personalitate căruia îi aparține. Personalitățile psihologice pe care un medic practician le întâlnește uneori în cabinetul stomatologic și care au un comportament bine structurat pe care este recomandabil să le recunoască și să le identifice sunt: personalitatea orală, isterică, impulsivă, paranoică și personalitatea schizoidă. SKOTTOWE (citat de ROTARU 2001) împarte pacienții în cinci categorii: Personalitatea orală Pacientul cu acest tip de personalitate are o investiție afectivă mare în cavitatea orală și funcțiile ei. Cavitatea orală și funcțiile ei din această
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Personalitatea isterică răspunde însă cu promptitudine la sugestiile pozitive și ferme și de regulă sunt pacienți comod de îngrijit. Manierele blânde, sigure, hotărâte dau rezultate excepționale în relația medic-pacient, mult mai bine decât se anticipează din comportamentul de suprafață. Personalitatea impulsivă Caracteristicile dominante ale acestui tip psihologic sunt perfecționismul și rigiditatea. Pacientul este precis, punctual, se îngrijește cu meticulozitate și este preocupat de detalii. Perfecționismul, caracterul inflexibil fac adaptarea la schimbare destul de dificilă. Pretențiile acestuia (în general nejustificate) pentru schimbările repetate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
repetate de proteze fixe sau parțial mobile pot tulbura medicul. Dacă medicul nu este conștient de personalitatea cu care are de-a face, poate munci la nesfârșit să corecteze problemele dentare aparente pe când în realitate răspunsul se află în personalitatea impulsivă. Nici acești pacienți nu necesită consult psihiatric. Personalitatea paranoică Pacientul cu personalitate paranoică tinde să fie suspicios și bănuitor. El este lipsit de încredere, capabil să se apere și să devină iritabil dar uneori prezintă manifestări nerezonabile de furie și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
memoria: memorează rapid, durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă duce
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Freud în ultima sa publicație (Das Ich und das Es, 1923), poate fi împărțit în trei: Id, ego și super-ego. Aici el introduce noțiunile de conștient, inconștient și o a treia formă a conștiinței: preconștiința. Id-ul este inconștientul total, impulsiv, care operează pe "principiul plăcerii", în scopul obținerii imediate a plăcerii și a satisfacției. Termenul Id este împrumutat de la Georg Groddeck 147 (Cartea despre Id, Groddeck, 1923, p. 11). Freud definește astfel cele trei elemente: "Omul este un animal greu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
statele germane în Imperiul German sub hegemonia Prusiei. Supranumit "cancelarul de fier" al Germaniei, rămâne în istorie drept campionul diplomației complexe. Antidemocrat, a condus Germania, menținându-i hegemonia prin acrobații politice, multe decenii. Extrem de agresiv și dominator, din cauza caracterului său impulsiv intră cu ușurință în conflict cu alte caractere dominatoare, ca acela al lui Carl Virchow. 68 Johann Karl Nestler (1783-1842), teolog, agricultor și naturalist ceho-german, profesor la Universitatea din Olomouc. Este primul profesor din istoria științelor naturale care introduce un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
responsabili social, afirmați și cu un înalt sistem de autoapreciere. Stilul permisiv - reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
gândi, de a simți și de a acționa. Unii copii sunt timizi, au nevoie de răgaz pentru gândire, nu-și exteriorizează imediat emoțiile; greutățile și obstacolele în munca de învățare sau în viață îi descurajează mai repede. Alți copii mai impulsivi, îndrăzneți își manifestă emoțiile foarte puternic. întâlnim, deasemenea, copii vioi, care reacționează repede în orice împrejurare și trec ușor de la o activitate la alta. Opuși acestora, întâlnim copii care actioneaza fără grabă, care sunt de obicei ponderați și liniștiți și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
modului de a gândi și de a acționa. Relațiile cu cei din jurul său sunt în mare parte rezultate ale educației însușite în copilărie și nu depind foarte mult, așa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept că tinerii sunt impulsivi și ușor influențabili, dar valoarea lor constă în puterea de a diferenția binele de rău și de a se corecta atunci când au greșit; acest lucru este posibil doar în contextul unei bune educații morale insuflate de familie. Părinții se dovedesc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
Dinamic și activ, el nu este totdeauna perfect organizat și calculat, dar muncește mult și reușește să impulsioneze și pe ceilalți. În conducerea jocului este energic și dominant, intervine categoric, corectând și dinamizând colectivul și jucătorii. Reacțiile lui sunt câteodată impulsive și poate chiar extreme, ceea ce poate duce la luarea unor decizii pripite. Deși au multă personalitate, există pericolul de a o neglija pe a celor din jur, făcând uneori dificilă colaborarea cu echipa și apropierea de jucători. El trebuie să
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
sunt considerate ca fiind expresia unor afecțiuni psihiatrice, dar se Întâlnesc și la persoane fără statut psihiatric, Însă cu o stare psihică particulară. PROBLEMATICA CERCETARII Alcoolul este recunoscut ca factor important declanșator al comportamentului auto și heteroagresiv, al unor reacții impulsive sau ca factor dezinhibitor al unor tendințe agresive potențiale: factor important in stimularea actelor infracționale - tentative de omor și crime 50%, răpiri si violuri 52%, jafuri 48%, precum si al sinuciderilor cunoscându-se faptul că 25,4% pacienți alcoolici au comis
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
rezultatele obținute În tabelul 11 se confirmă date ce scot În evidență faptul că sub influența consumului abuziv de alcool, cei mai agresivi sunt românii, rușii-lipoveni și ucrainieni, rromii și grecii. Aceștia, după ce consumă cantități mari de alcool devin iritabili, impulsivi și ajung, de la comiterea de grave acte de violență (Înjunghieri, vătămări corporale, etc), la conduite autodistructive.. Din punct de vedere al mediului de proveniență se Înregistrează un risc autoagresiv crescut tot În mediul rural, În raport de 2,29/1
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
de grup; - amplificarea credințelor împărtășite; - nivelul de conflict scăzut; - grad mare de satisfacție; - angajarea în direcția realizării scopurilor. # Există însă și potențiale efecte negative: - pericolul dependenței crescute a subordonaților față de lider; - slăbirea relațiilor interpersonale dintre subordonați; - accentuarea frecvenței comportamentelor neconvențional‑impulsive; - exacerbarea încrederii în sine; - dificultăți și chiar eșecuri în planificarea activităților. Efectele pozitive și negative ale leadership‑ului transformațional pot fi găsite în nenumărate lucrări (vezi Conger, Kanungo, 1988; Conger, 1990; Den Hartog, 1995; Bass, 1998; Yukl, 1998, apud Den
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]