1,469 matches
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238976_a_240305]
-
14 iunie 2011, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, ��n sensul că: Normele de incriminare a insultei și calomniei cuprinse în art. 205 și 206 din Codul penal, precum și prevederile art. 207 din Codul penal privind proba verității, abrogate prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , dispoziții declarate neconstituționale prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238976_a_240305]
-
Curții Europene a Drepturilor Omului privind aplicarea art. 6 din Convenție, "utilizarea mijloacelor de probă obținute prin constrângere în cadrul procedurilor administrative de control aduce atingere caracterului echitabil al procedurii penale ulterioare, prin încălcarea dreptului de a nu contribui la propria incriminare" și delimitează "obținerea mijloacelor de probă în procedurile administrative de folosirea lor ulterioară în procedurile penale"; procedurile prevăzute de art. 90 alin. 2 coroborat cu art. 214 din Codul de procedură penală nu prezintă caracteristicile unei proceduri preliminare, în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180679_a_182008]
-
23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 folosește termenul de "infracțiune" generic, pentru a acoperi multitudinea de "infracțiuni bază" din care pot proveni bunurile; art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 , ca orice normă de incriminare, prevede conținutul constitutiv al infracțiunii, care cuprinde condițiile obiective și subiective în care fapta devine infracțiune. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180679_a_182008]
-
lege criticate contravin prevederilor constituționale și convenționale menționate, deoarece permit "utilizarea mijloacelor de probă obținute prin constrângere în cadrul procedurilor administrative de control", ceea ce "aduce atingere caracterului echitabil al procedurii penale ulterioare, prin încălcarea dreptului de a nu contribui la propria incriminare", delimitează "obținerea mijloacelor de probă în procedurile administrative de folosirea lor ulterioară în procedurile penale" și eludează garanțiile procesuale recunoscute acuzatului în procesul penal. În consecință, se consideră că, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, înscrisurile menționate de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180679_a_182008]
-
și art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 11 și 20. Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că textul de lege criticat stabilește, ca orice normă de incriminare, conținutul constitutiv al infracțiunii, adică condițiile obiective și subiective în care fapta devine infracțiune. Așa fiind, și excepția de neconstituționalitate a art. 282 lit. a) din Legea nr. 31/1990 urmează să fie respinsă. Față de cele de mai sus, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180679_a_182008]
-
precum și alte mijloace prin care se aduce atingere onoarei ori reputației unei persoane sau se afirma în public fapte determinate, care, dacă ar fi adevărate, ar expune acea persoană la sancțiuni (penale, administrative, disciplinare) ori disprețului public. Curtea constată că incriminarea acestor fapte nu contravine în nici un mod prezumției de nevinovăție, consacrată atât de art. 23 alin. (8) din Constituție, cât și de art. 11 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139785_a_141114]
-
Universală a Drepturilor Omului și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin art. 6 pct. 2. Trăsăturile esențiale ale infracțiunii, prevăzute la art. 17 din Codul penal (pericolul social al faptei, săvârșirea cu vinovăție și legalitatea incriminării), există și în cazul celor două infracțiuni, deoarece numai săvârșirea lor cu vinovăție poate atrage răspunderea penală a făptuitorului. Calitatea de inculpat a celui chemat în judecată nu reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci definește, potrivit art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139785_a_141114]
-
În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituție și ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului legalității incriminării, ci, dimpotrivă, asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este ținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253249_a_254578]
-
Partea GENERALĂ Titlul I Legea penală și limitele ei de aplicare Capitolul I Principii generale Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. ... Articolul 2 Legalitatea sancțiunilor de drept penal (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272037_a_273366]
-
constituționale referitoare la un proces echitabil, pe cele referitoare la singularitatea și legalitatea pedepsei și pe cele privind dreptul la apărare. În acest sens, arată că, în redactarea actuală, art. 281 din Legea nr. 31/1990 "stabilește o dublă/multiplă incriminare a aceleiași fapte", astfel că există posibilitatea ca o faptă să reprezinte în aceleași timp două sau mai multe infracțiuni, dintre care reprezentantul parchetului sau instanța de judecată să aleagă în timpul urmăririi penale sau în timpul judecății. Autorul excepției consideră că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
vinovăției inculpatului", astfel că "nu se poate vorbi de pronunțarea unei soluții în procesul penal". Cu privire la susținerile de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 din Legea nr. 31/1990 , în esență, instanța de judecată consideră că textul "nu conține o dublă incriminare, ci chiar exclude această posibilitate, întrucât stabilește faptul că, dacă o faptă care este sancționată și de Legea nr. 31/1990 constituie potrivit Codului penal o infracțiune mai gravă, se pedepsește în condițiile și cu sancțiunile prevăzute de Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
dacă vreuna dintre faptele incriminate în titlul VIII al Legii nr. 31/1990 ar constitui, potrivit Codului penal sau unor legi speciale, infracțiuni mai grave, făptuitorul va fi sancționat potrivit acestor legi. Așa fiind, nu este vorba de o dublă incriminare a aceleiași fapte, ci, dacă fapta comisă în condițiile titlului VIII din legea criticată este prevăzută în Codul penal, iar sancțiunea din Cod este mai aspră, se aplică acea sancțiune. Organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199442_a_200771]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru ratificarea Protocolului adițional, adoptat la Strasbourg la 28 ianuarie 2003, la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă săvârșite prin intermediul sistemelor informatice și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 13 aprilie 2009. Nr. 625. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210529_a_211858]
-
fi numai operatorul prevăzut de art. 2 lit. b) care, potrivit art. 4, are obligația de a solicita Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor autorizația prevăzută la art. 2 lit. h), a cărei lipsă atrage incidența normei de incriminare analizată. Deopotrivă, s-a menționat că, în opinia celuilalt membru al completului, subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, "fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive", textul normei de incriminare nefăcând nicio referire la noțiunea de operator și nicio trimitere la prevederile art. 2 din lege. Deopotrivă, s-a susținut că ori de câte ori legiuitorul folosește expresia "fapta persoanei" în cuprinsul Codului penal sau al normelor de incriminare din legile speciale care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
psihoactive", textul normei de incriminare nefăcând nicio referire la noțiunea de operator și nicio trimitere la prevederile art. 2 din lege. Deopotrivă, s-a susținut că ori de câte ori legiuitorul folosește expresia "fapta persoanei" în cuprinsul Codului penal sau al normelor de incriminare din legile speciale care conțin dispoziții penale, fără a face vreo referire la calitatea persoanei, subiectul activ al infracțiunii este necircumstanțiat, astfel încât poate fi orice persoana fizică sau juridică. În consecință, s-a susținut că cerința normei de incriminare, respectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
de incriminare din legile speciale care conțin dispoziții penale, fără a face vreo referire la calitatea persoanei, subiectul activ al infracțiunii este necircumstanțiat, astfel încât poate fi orice persoana fizică sau juridică. În consecință, s-a susținut că cerința normei de incriminare, respectiv aceea ca persoana care săvârșește infracțiunea să nu dețină autorizația eliberată în condițiile legii, nu ține de calitatea subiectului activ al infracțiunii, ci de antijuridicitatea faptei, constând în săvârșirea ei fără drept. Altfel spus, doar dacă persoana în cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
voința legiuitorului ar fi fost aceea de a restrânge sfera subiectului activ al infracțiunii prevăzute în art. 16 din legea menționată la "operatorul" prevăzut în art. 2 lit. b), s-ar fi referit în mod explicit în cuprinsul normei de incriminare la "fapta operatorului", iar nu la "fapta persoanei". În concluzie, s-a susținut că, întrucât dispozițiile art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
operatorul prevăzut în art. 2 lit. b), ca subiect activ al infracțiunii, ci la orice persoană, restrângerea sferei subiectului activ la operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) din legea menționată, cu consecința restrângerii sferei de aplicare a normei de incriminare, nu poate fi realizată pe cale de interpretare. IX. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Adresa nr. 2.198/C/2160/III-5/2015, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
autorizația definită în art. 2 lit. h) în vederea desfășurării de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". Din modul în care a fost formulată și argumentată sesizarea rezultă că obiectul acesteia vizează modul de interpretare a normei de incriminare cuprinse în art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, din perspectiva sferei subiectului activ al infracțiunii. Textul de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
operațiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă." ... Procedând la stabilirea semnificației normei de incriminare din perspectiva sferei subiectului activ al infracțiunii reglementate, Înalta Curte constată următoarele: 1. Sub aspect gramatical În cuprinsul dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
subiectului activ al infracțiunii, fără a face vreo referire la calitatea acesteia. Statuând asupra regulilor de interpretare a normei penale, doctrina și jurisprudența au stabilit că ori de câte ori legiuitorul folosește expresia "fapta persoanei" în cuprinsul Codului penal sau al normelor de incriminare din legile speciale care conțin dispoziții penale, fără a face vreo referire la calitatea persoanei, subiectul activ al infracțiunii este necircumstanțiat, acesta putând fi orice persoană fizică sau juridică. În consecință, se constată că prin incriminarea, în cuprinsul textului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
sau al normelor de incriminare din legile speciale care conțin dispoziții penale, fără a face vreo referire la calitatea persoanei, subiectul activ al infracțiunii este necircumstanțiat, acesta putând fi orice persoană fizică sau juridică. În consecință, se constată că prin incriminarea, în cuprinsul textului de lege precitat, a faptei "persoanei" care efectuează operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, legiuitorul a circumscris sferei subiectului activ al infracțiunii orice persoană fizică sau juridică, cerința normei de incriminare, respectiv aceea ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
constată că prin incriminarea, în cuprinsul textului de lege precitat, a faptei "persoanei" care efectuează operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, legiuitorul a circumscris sferei subiectului activ al infracțiunii orice persoană fizică sau juridică, cerința normei de incriminare, respectiv aceea ca persoana care săvârșește infracțiunea să nu dețină autorizația eliberată în condițiile legii, necircumstanțiind calitatea subiectului activ al infracțiunii, ci caracterul prohibit al faptei. Altfel spus, doar dacă persoana în cauză nu deține autorizația eliberată în condițiile legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]