KorAP: Find »[drukola/base=incriminare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...105 >

2,622 matches

Corola-llms4eu/Law/292074

care prevedea întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“ din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională, deoarece dispozițiile legale sunt lipsite de previzibilitate și totodată contrare principiului legalității incriminării și pedepsei, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
cauză, cu excepția cazului în care o astfel de neaplicare determină o încălcare a principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, din cauza unei lipse de precizie a legii aplicabile sau pentru motivul aplicării retroactive a unei legislații care impune condiții de incriminare mai severe decât cele în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii. “ ... 52. Hotărârea Curții (Marea Cameră) din data de 24 iulie 2023, pronunțată în Cauza C-107/23 PPU [Lin]. Curtea a decis: Articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
că: „legea nouă este mai favorabilă, deoarece este mai restrictivă în raport cu actele procesuale care întrerup prescripția, înlesnind astfel împlinirea mai rapidă a termenului de prescripție, chiar dacă prin ipoteză ar prevedea un termen mai lung de prescripție a incriminării decât legea anterioară. “*4) *3) Tribunalul Suprem, Secția penală, dec. nr. 2185/1970 în V. Papadopol, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969-1975, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975, p. 42. *4) G. Antoniu, Tratat

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
neretroactivității legii mai severe, precum și interdicția creării pe cale jurisprudențială a unei lex tertia urmează să se aplice concomitent cu dezlegările din Hotărârea Lin; ... – instanțele naționale trebuie să aplice soluțiile jurisprudențiale ale Curții Constituționale dispuse în aplicarea principiului legalității incriminării în scopul protecției unor drepturi fundamentale de la care nu se poate deroga. Astfel, jurisprudența CJUE în discuție (Hotărârea Lin și Ordonanța din 9 ianuarie 2024) a tranșat, fără echivoc, că dezlegările jurisprudențiale ale Curții Constituționale dispuse în aplicarea principiului

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
scopul protecției unor drepturi fundamentale de la care nu se poate deroga. Astfel, jurisprudența CJUE în discuție (Hotărârea Lin și Ordonanța din 9 ianuarie 2024) a tranșat, fără echivoc, că dezlegările jurisprudențiale ale Curții Constituționale dispuse în aplicarea principiului legalității incriminării sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene, astfel încât, aparte de intangibilul lor caracter general obligatoriu, în virtutea art. 147 alin. (4) din Constituție, acestea vor fi de plano exceptate de la orice dezbateri privind potențialul efect de excluziune în virtutea

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
preeminenței/primordialității dreptului Uniunii, conform principiului Simmenthal - neaplicarea practicii judiciare care contravine efectivității dreptului Uniunii (Cauza 106/77 Amministrazione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal SpA (1978) ECR 629]. În consecință, din această perspectivă, standardul de protecție a dreptului fundamental la legalitatea incriminării și a pedepselor nu comportă discuții, în contextul omogenității nivelului de protecție atât la nivelul ordinii juridice unionale, cât și al celei naționale. În consecință, rămân în continuare aplicabile dezlegările Curții Constituționale relative la aplicarea în mod global a legii

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
nivelului de protecție atât la nivelul ordinii juridice unionale, cât și al celei naționale. În consecință, rămân în continuare aplicabile dezlegările Curții Constituționale relative la aplicarea în mod global a legii penale mai favorabile în scopul evitării încălcării principiului legalității incriminării prin crearea și aplicarea unei lex tertia; ... – instanțele naționale trebuie să asigure protecția drepturilor fundamentale [paragraful 93 al Hotărârii Lin: „îi incumbă în primul rând legiuitorului național sarcina de a lua măsurile necesare pentru a îndeplini aceste cerințe, în special

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
Europene) Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut în vedere informațiile și explicațiile instanței de trimitere care au reflectat deficitar și pe alocuri, eronat, situația juridică rezultată din cele trei decizii naționale, în special cele referitoare la principiul legalității incriminării și a pedepsei în ordinea constituțională română și la efectele pe care le produc deciziile Curții Constituționale în cauzele pendinte. “ ... 110. Așadar, în toate cazurile concrete instanțele trebuie să verifice respectarea standardelor rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
110. Așadar, în toate cazurile concrete instanțele trebuie să verifice respectarea standardelor rezultate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar această jurisprudență nu poate fi invocată în vederea diminuării standardului de protecție național în ceea ce privește principiul legalității incriminării și pedepsei și aplicării legii penale mai favorabile. ... ... XI.3.3. Obligația instanțelor de a asigura protecția concretă a drepturilor fundamentale 111. Din analiza dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 148 alin. (2) și

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre. În măsura în care Carta recunoaște drepturi fundamentale, așa cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate. ... 120. Principiul legalității incriminării, al retroactivității legii penale mai favorabile și al neretroactivității legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor inderogabile ce țin de tradițiile constituționale comune statelor membre. ... 121. În acest sens, Constituția României consacră în alin. (2) al art. 15

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
componente, și anume neretroactivitatea legii, respectiv retroactivitatea legii penale mai favorabile. Acestea reprezintă garanții fundamentale ale drepturilor constituționale, îndeosebi ale libertății și siguranței persoanei expuse unui proces penal. Interzicerea aplicării retroactive a unei legi penale decurge atât din principiul legalității incriminării și pedepsei, cât și din principiul securității juridice. ... 122. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 101/2013 s-a reținut că aplicarea celor două reguli incumbă, pe de-o parte, celui care este chemat să aplice legea (deci implicit instanțelor de judecată

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
25 iunie 2018, fie retroactivarea legii adoptate începând cu 30 mai 2022 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022), de asemenea, mai severă, ambele situații fiind de natură a încălca dispozițiile art. 7 din Convenția europeană referitoare la principiul legalității incriminării și pedepsei, conducând la reactivarea răspunderii penale după expirarea termenului de prescripție aplicabil. (...) Standardul național de protecție a drepturilor fundamentale, mitior lex (corolar al neretroactivității legii penale mai severe), inclusiv în materia prescripției răspunderii penale și a întreruperii acesteia, dă

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
inclusiv în componentele ce țin de cauzele de întrerupere) este intim legată de conceptul de responsabilitate penală, care implică necesitatea existenței unei legi substanțiale care să permită persoanei să prevadă consecințele acțiunilor sale, precum și aplicabilitatea deplină a principiului legalității incriminării și a sancțiunilor (nullum crimen, nulla poena sine lege). ... 138. Întreruperea prescripției este o instituție de drept substanțial, fiind intim legată de instituția răspunderii penale, în sensul că evită stingerea rezonanței sociale a faptei ilicite prin efectuarea unor acte din

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
interne, vor avea prioritate acestea din urmă ori de câte ori conțin dispoziții mai favorabile“. ... 142. Prescripția răspunderii penale fiind inclusă în ansamblul reglementărilor ce au ca scop angajarea răspunderii penale înseamnă că este supusă acelorași cerințe ale principiului legalității incriminării și a pedepsei, iar legalitatea incriminării garantează că, pentru cazuri similare, prin aplicarea legii penale, nu se vor face discriminări sau inegalități de tratament juridic. ... 143. În acest sens, în considerentele Deciziei nr. 37 din 17 iunie 2024, pronunțată de

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
urmă ori de câte ori conțin dispoziții mai favorabile“. ... 142. Prescripția răspunderii penale fiind inclusă în ansamblul reglementărilor ce au ca scop angajarea răspunderii penale înseamnă că este supusă acelorași cerințe ale principiului legalității incriminării și a pedepsei, iar legalitatea incriminării garantează că, pentru cazuri similare, prin aplicarea legii penale, nu se vor face discriminări sau inegalități de tratament juridic. ... 143. În acest sens, în considerentele Deciziei nr. 37 din 17 iunie 2024, pronunțată de Înalta Curte Casație și Justiție - Completul

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională, deoarece respectivele dispoziții legale „31. (...) sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma «oricărui act de procedură» din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale în ansamblul lor. ... 147. Și în considerentele acestei decizii instanța de contencios constituțional a învederat că unul dintre temeiurile soluției dispuse este încălcarea principiului legalității incriminării, reținând că: „prin tăcerea legiuitorului, identificarea cazurilor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale a rămas o operațiune realizată de către organul judiciar, ajungându-se la o nouă situație lipsită de claritate și previzibilitate, situație ce a determinat inclusiv aplicarea

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
legii penale. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conținutului infracțiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracțiuni, prevăd și principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată și aplicată extensiv

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
fiind, Curtea constată că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancționate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. ... 148. Cum prin ambele decizii ale Curții Constituționale este sancționată încălcarea principiului legalității incriminării, aplicabilitatea acestora a fost permisă de CJUE în condițiile în care: – prin hotărârea pronunțată la data de 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU (Lin), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră) a apreciat că art. 325 alin. (1

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
că prin statuările făcute asupra conformității dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), referitor la principiul clarității, preciziei și previzibilității legii, și ale art. 23 alin. (12), care consacră principiul legalității incriminării și a pedepsei, Curtea Constituțională a aplicat un standard național de protecție a drepturilor fundamentale, care respectă art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 155. Astfel fiind, față

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 155. Astfel fiind, față de considerentele obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022 și ținând seama de „Hotărârea Lin“ care a consfințit aplicarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional, relaționată principiului legalității incriminării, se poate conchide că Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 este o decizie simplă nontextuală care alterează activitatea substanțială a normei unice pe care textul o conține și care trebuie avută în vedere în scopul evitării creării unei lex tertia, în

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
evitării creării unei lex tertia, în aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014. ... 156. Deși nu pot fi calificate ele însele ca mitior lex, deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, întemeiate pe aplicabilitatea principiului legalității incriminării în condițiile constatării caracterului imprevizibil al normei de drept penal substanțial, precum și încălcării de către legiuitor a obligației pozitive de a interveni prompt în scopul înlăturării ipotezei de neconstituționalitate constatate, configurează, prin efectele pe care le produc la nivelul

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
favorabilă persoanei acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă astfel în mod global raportului de conflict. ... 157. În Decizia nr. 180/2019 Curtea Constituțională a apreciat că „o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare poate avea efecte asimilate cu cele ale unei legi de dezincriminare. Or, câtă vreme este validă o astfel de interpretare cu privire la cauzele definitiv judecate, cu atât mai mult, cu privire la cauzele penale în care litigiul nu a

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 297/2018) în care ar exista riscul ca prin combinarea dispozițiilor substanțiale din legi succesive să se ajungă la o lex tertia și, astfel, la încălcarea principiului legalității incriminării și al pedepsei; ... – jurisprudența constituțională care a sancționat lipsa de previzibilitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, referitoare la întreruperea termenelor de prescripție a răspunderii penale, este pe deplin compatibilă și respectă jurisprudența Curții Europene stabilită în

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]
încât acesta nu a putut cunoaște la data faptelor consecințele la care s-ar expune. Aplicarea legii, în această manieră, persoanelor acuzate de infracțiuni de fraudă împotriva intereselor Uniunii Europene ar reprezenta un caz clar de încălcare a principiului legalității incriminării și pedepsei în toate componentele sale - accesibilitate, previzibilitate, precizie, neretroactivitate. ... 174. Absența criteriilor legale de stabilire a conținutului conceptelor de mai sus nu doar că va conduce la o evaluare imprecisă, vulnerabilă, în fiecare caz concret în parte, dar este

DECIZIA nr. 16 din 16 septembrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/292074]