3,971 matches
-
complete ale expeditorului și destinatarului, numărul de înregistrare și, dacă este necesar, mențiunea "Personal" urmată de rangul, funcția, numele și prenumele persoanei respective. ... (4) Dacă la denumirea expeditorului/destinatarului se utilizează indicativul numeric, se menționează ca date de identificare: ministerul, indicativul numeric propriu-zis, localitatea și județul unde se afla unitatea respectiva. ... (5) Plicul/coletul se transporta la destinație într-un ambalaj exterior, securizat, care poate fi: o servietă, geanta, mapa sau container (sac) din pânză ori un alt asemenea dispozitiv, ce
HOTĂRÂRE nr. 1.349 din 27 noiembrie 2002(*actualizată*) privind colectarea, tranSportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146591_a_147920]
-
Locul ............................... Dată ................................ CERTIFICAT DE MANAGEMENT AL SIGURANȚEI (Sigiliul oficial) (Statul) Certificat nr. .................. Eliberat conform prevederilor Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974, așa cum a fost modificată. Sub autoritatea Guvernului ....../(numele statului).......... de către ....../(persoană sau organizația autorizată)........ Numele navei ................................................ Indicativul navei ........................................... Portul de înregistrare ...................................... Tipul navei*) ............................................... Tonajul brut ................................................ Numărul IMO ................................................. Denumirea și adresa companiei ....../(vezi paragraful 1.1.2 din Codul I.S.M.)....... Se certifică prin prezența că sistemul de management al siguranței navei a fost auditat și acesta corespunde cerințelor
AMENDAMENT din 5 decembrie 2000 la Codul internaţional de management al siguranţei (Codul I.S.M.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146998_a_148327]
-
caz.) CERTIFICAT DE MANAGEMENT al siguranței interimar (Sigiliul oficial) (Statul) Certificat nr. ............................. Eliberat conform prevederilor Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974, așa cum a fost modificată. Sub autoritatea Guvernului ....../(numele statului).......... de către ...../(persoană sau organizația autorizată)......... Numele navei ............................... Indicativul navei .......................... Portul de înregistrare ..................... Tipul navei*)............................... Tonajul brut ............................... Numărul IMO ................................ Denumirea și adresa companiei ....../(vezi paragraful 1.1.2 din Codul I.S.M.)............. Se certifică prin prezența că cerințele paragrafului 14.4 din Codul I.S.M. au fost satisfăcute și că Documentul
AMENDAMENT din 5 decembrie 2000 la Codul internaţional de management al siguranţei (Codul I.S.M.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146998_a_148327]
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea sectorului de drum cu indicativul DS 240, situat între DN 24 C km 77+255 statul Stanca și Punctul vamal Stanca-Costesti, în lungime totală de 2.945 m, în categoria drumurilor județene. Articolul 2 Se aprobă trecerea sectorului de drum cu indicativul DE 31, situat
HOTĂRÂRE nr. 530 din 12 septembrie 1997 privind trecerea unui sector de drum sătesc şi a unui sector de drum de exploatare în categoria drumurilor judeţene din judeţul Botosani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119032_a_120361]
-
de drum cu indicativul DS 240, situat între DN 24 C km 77+255 statul Stanca și Punctul vamal Stanca-Costesti, în lungime totală de 2.945 m, în categoria drumurilor județene. Articolul 2 Se aprobă trecerea sectorului de drum cu indicativul DE 31, situat între DJ 291 C și Postul de trecere a frontierei Racovat, în lungime totală de 250 m, în categoria drumurilor județene. Articolul 3 Sectoarele de drum menționate la art. 1 și 2 vor fi clasate ca drumuri
HOTĂRÂRE nr. 530 din 12 septembrie 1997 privind trecerea unui sector de drum sătesc şi a unui sector de drum de exploatare în categoria drumurilor judeţene din judeţul Botosani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119032_a_120361]
-
Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României. Începând cu aceeași dată se abroga Normele de protecție a muncii pentru activități în instalații electrice - indicativ PE 119/90 - elaborate de Regia Autonomă de Electricitate "Renel". Toate reglementările elaborate de Regia Autonomă de Electricitate "Renel" și de alte persoane juridice sau fizice (prescripții energetice, instrucțiuni tehnice interne, instrucțiuni de proiectare, fise tehnologice, fise de lucrări etc.
ORDIN nr. 655 din 10 septembrie 1997 privind aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru tranSportul şi distribuţia energiei electrice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119427_a_120756]
-
părți, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 3 Sectorul de drum intrat în patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din România" se va clasa că drum național și va avea indicativul DN 24D, cuprins între intersecția DN 24C (Stâncă) - coronamentul barajului Stâncă. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă Ministrul transporturilor, Aurel Novac Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu ----------------
HOTĂRÎRE Nr. 942 din 8 octombrie 1996 privind transmiterea unui sector de drum din administrarea Consiliului Local al Comunei Stefanesti, judeţul Botosani, în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116057_a_117386]
-
pentru care a fost acordat liberul de vama definitiv pentru a fi transmis prin intermediul Centralei "Romtrans" București la Centrul de calcul al sistemului de comerț exterior în vederea prelucrării. III. Documentele însoțitoare declarației vamale 16. Licență de import sau export cu indicativul "C", eliberată de Ministerul Comerțului și Turismului se depune la vamă în original și copie. Pe masura realizării importurilor sau exporturilor organele vamale completează pe verso exemplarului original următoarele date: vama emitenta, numărul și data declarației vamale, cantitatea derulată și
ORDIN nr. 625 din 22 noiembrie 1990 privind Normele metodologice de aplicare a Hotărîrii Guvernului nr. 1194/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107184_a_108513]
-
Articolul 1 Se aprobă Normativul experimental pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97. Articolul 2 Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Mediaș se va îngriji de revizuirea normativului, în termen de un an de la intrarea acestuia în vigoare. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin
ORDIN nr. 99/N/2 din 2 iulie 1997 privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117658_a_118987]
-
în vigoare a prevederilor prezentului ordin își încetează valabilitatea Ordinul ministrului industriilor nr. 1.638 din 31 octombrie 1996 . La aceeași dată își încetează valabilitatea și Normativul pentru proiectarea și executarea rețelelor de conducte din polietilena pentru distribuție gaze naturale - indicativ I.6. PE-96. Articolul 4 Prezentul ordin și Normativul I.6. PE-97 se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si in broșură tipărită de Societatea Română pentru Protecția contra Incendiilor - SORPINC București. Articolul 5 Regia
ORDIN nr. 99/N/2 din 2 iulie 1997 privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117658_a_118987]
-
producerii de idei destul de libere, elaborând o pluralitate de ipoteze și admițând ca valabile mai multe soluții). 5. Ipoteza propusă: punerea în evidență a potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate deveni un indicativ al acesteia: experiența confirmă că atât basmele cât și povestirile contribuie la dezvoltarea intelectuală, în mare măsură, prin cunoașterea mediului înconjurător, dezvoltarea potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și povestirile contribuie la dezvoltarea intelectuală, în mare măsură, prin cunoașterea mediului înconjurător, dezvoltarea potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior povestirii sau după povestire; procedee pentru educarea capacității lor de reprezentare, reproiectare, de prevedere și creare de imagini noi. Pregătirea diferențiată a preșcolarilor cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de mutații în sfera lor semantică sau/și în structura lor morfologică, își pierd identitatea semantico-sintactică și dezvoltă o identitate funcțională în desfășurarea unor opoziții categoriale. Se înscriu aici: verbele auxiliare: • a avea; în dezvoltarea sensului de ‘perfect’ sau ‘viitor’ indicativ: am cântat, am să cânt; • a fi; realizează sintagmele analitice ale diatezei pasive în întregime: sunt lăudat, am fost lăudat etc., ale viitorului anterior: voi fi cântat, conjunctivului și potențialului perfect: să fi cântat, aș fi cântat și ale prezumtivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?” (M.Eminescu, I, p. 127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia cu indicativul: „Cobori în jos, luceafăr blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
muntele tău cu tot.” (C. Hogaș) Din punct de vedere morfologic, capacitățile flexionare ale semiauxiliarului a putea sunt cu mult mai dezvoltate decât ale verbului a trebui, dar limitate, totuși, în comparație cu ale verbului predicativ a putea; se întrebuințează la prezent, indicativ: Poți să aluneci dacă nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor valori modale: Putea să alunece și să-și frângă gâtul. Cel mai adesea, semiauxiliarul a putea se construiește cu modul conjunctiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
general, în toate limbile indoeuropene), un sistem concentric; categoriile cele mai largi (diateza, timpul) le includ pe cele mai restrânse (persoana, numărul). Același caracter concentric se manifestă în chiar interiorul unei categorii gramaticale mai complexe, așa cum e timpul. La trecutul indicativului, de exemplu, perfectul este, în limba română, o dimensiune largă, care poate fi apoi restrânsă la sensul de mai mult ca perfect sau de perfect simplu. În acest sens, sufixul -seexprimă mai mult ca perfectul intrând în relație de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relația de interdependență nu se stabilește numai în interiorul flectivului, solidar unit (fonetic și semantic) cu rădăcina, ci funcționează și în structuri discontinue, când se dezvăluie mai complexă. Așa, de exemplu, dezinența -e funcționează ca marcă a persoanei a III-a indicativ prezent (pentru anumite categorii de verbe): (el) merg-e, vin-e, citeșt-e etc. În relație, discontinuă, însă, cu conjuncția-morfem să, aceeași dezinență, la alte categorii de verbe mai ales, dar și la aceleași verbe, în anumite condiții fonetice (apropi-e), exprimă același sens
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea finală), dar toate acestea sunt modificări - regulate, legice - determinate, fie de interacțiunea dintre sunete, venite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
av-ea și la tema gerunziului: av-înd), (3) - rădăcina aib(în structura unei alte teme de prezent caracteristică numai conjunctivului, persoana a III-a: să aib-ă) și (4) - rădăcina ar-: (o a patra temă a prezentului, pentru persoana a III-a indicativ singular: ar-e). Verbele a da și a sta merg împreună prin „regularitatea” neregularităților care le caracterizează în flexiune. Ele prezintă tot patru forme de realizare a rădăcinii, care sunt, însă, reductibile la trei, dacă sunt privite dintr-o altă perspectivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezentului și la tema imperfectului. În structura temei de prezent, pe lângă cele două variante fonetice vre și vrea(vrea-u, vre-i etc.), care pot fi considerate o singură rădăcină, mai apare o formă deosebită la persoana a III-a plural, indicativ: vor (formă împlinită). La tema imperfectului (atunci când nu se întrebuințează formele de împrumut ale verbului sinonim a voi) apare forma vro-, o formă de compromis între cele două verbe, sinonime, a vrea și a voi: vroiam, vroiai etc. O a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin această structură complexă, sensul gramatical de infinitiv: a cânta; precedată de auxiliarul vei, va etc. generează sensul de viitor: vei cânta ș.a.m.d. Aceeași este situația temei de participiu. Exprimă sensul de perfect absolut, la perfectul compus al indicativului, de exemplu, după ce a intrat în același tip de relații morfologice cu prezentul auxiliarului a avea: am cântat, ai cântat etc. Sunt teme legate temele care intră în relații de interdependență cu dezinențe de număr și persoană, ca și cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altor teme, secundare, atunci când complexității sensului gramatical îi corespunde, în planul expresiei, o structură morfologică complexă. Sunt teme secundare, temele constituite cu ajutorul unui sufix gramatical, de la o temă primară. Așa, de exemplu, tema perfectului este o temă primară. Dar, la indicativ, perfectul este un sens gramatical foarte general. Pentru exprimarea unui sens gramatical precis, relativ delimitat, intervin alte sufixe care restrâng câmpul semantic prea larg al temei primare. Un sufix secundar, precum -se-, intrat în relație cu tema perfectului veni-, creează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în anumite forme flexionare. Flexiunea lor - redusă, de obicei, la o singură paradigmă temporală - este, de cele mai multe ori, diferită de flexiunea acelorași verbe în condiția de verbe libere. Auxiliarul A FI 1. Participă la constituirea formelor temporale de „perfect”: la indicativ - viitorul II (anterior); la conjunctiv, optativ și infinitiv - perfectul. În sintagma tuturor acestor timpuri intră cu o formă identică - a fi, dar cu diferite valori morfologice “în sine”. La viitorul anterior (în structura cărui timp, urmează auxiliarul a voi) este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau ușor variabilă, la persoana a III-a plural; or, când trimite spre un alt auxiliar, a vrea: o să cânt, o să cânți, o să cânte, o să cântăm, o să cântați, o (or) să cânte. Auxiliarul A VOI Este morfem al viitorului I indicativ, devenit ca atare în urma întâlnirii cu auxiliarul a vrea. Intră în sintagma acestui timp cu formele de prezent, diferite atât de cele ale verbului liber a voi (conjugat cu sufixul -esc), cât și de cele ale verbului a vrea: verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]