117,397 matches
-
s-a înregistrat în județul Timiș (2,2%), iar valoare minimă s-a înregistrat în județul Békés (0,2%). Distribuția de locuințe pe județe în ambele regiuni era proporțională cu numărul de locuitori din regiune. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai condițiilor de locuit este reprezentat de numărul de locuitori raportat la o sută de locuințe. Sub acest aspect, la sfârșitul anului 2011 situația din Dél-Alföld a fost una mai favorabilă în comparație cu Regiunea Vest, în cazul regiunii maghiare
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
s-a îmbunătățit în cazul ambelor regiuni. Față de anul 2008, în regiunea Dél-Alföld numărul de locuitori pe o sută de Regiunea Vest cu 5 locuitori. Tot față de locuințe a scăzut cu 6 locuitori, iar în 64 anul 2008, valoarea acestui indicator a scăzut cel mai mult în județul Békés, și cel mai puțin în județul Timiș, în primul caz numărul de locuitori pe o sută de locuințe a scăzut cu 9 locuitori, iar în cel de-al doilea cu 3 locuitori
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Cele două valori extreme sunt reprezentate de județele Timiș, respectiv Caraș-Severin și Békés, în primul s-au construit 33 locuințe noi raportat la zece de mii de locuitori, iar în cazul celor din urmă doar 5 de fiecare parte. Valoarea indicatorului a scăzut cel mai mult în cazul județelor Csongrád și Arad, în 2011 în ambele județe s-au construit cu 18 locuințe mai puțin raportat la zece mii de locuitori față de 2008. În 2011 componența noilor locuințe după numărul de camere
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județele Csongrád și Békés. Cele mai mari schimbări au intervenit în județele Timiș și Arad, în primul caz față de 2008 aceste suprafețe au scăzut în 2011 cu 11m2, în timp ce în cel de-al doilea caz au crescut cu 40m 2 . Indicatorii privind existența utilităților vor fi analizați în mod diferențiat în cazul celor două regiuni datorită structurilor administrative diferite. Astfel în cazul Rgiunii Vest, totalitatea orașelor și comunelor va fi considerată valoare de referință la calculul indicatorilor. În 2011 în Dél-Alföld
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
crescut cu 40m 2 . Indicatorii privind existența utilităților vor fi analizați în mod diferențiat în cazul celor două regiuni datorită structurilor administrative diferite. Astfel în cazul Rgiunii Vest, totalitatea orașelor și comunelor va fi considerată valoare de referință la calculul indicatorilor. În 2011 în Dél-Alföld indicatorii privind utilitățile se situau în cele mai multe cazuri sub media din Ungaria. Toate localitățile din regiune erau racordate la rețeaua de apă, construirea rețelelor fiind finalizată în urmă cu mai multe decenii, însă în privința numărului de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
privind existența utilităților vor fi analizați în mod diferențiat în cazul celor două regiuni datorită structurilor administrative diferite. Astfel în cazul Rgiunii Vest, totalitatea orașelor și comunelor va fi considerată valoare de referință la calculul indicatorilor. În 2011 în Dél-Alföld indicatorii privind utilitățile se situau în cele mai multe cazuri sub media din Ungaria. Toate localitățile din regiune erau racordate la rețeaua de apă, construirea rețelelor fiind finalizată în urmă cu mai multe decenii, însă în privința numărului de locuințe racordate la rețeaua de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
dintre localități dispunea de rețele de canalizare. 55% dintre locuințe erau conectate la rețeaua publică de canalizare, cu 2% peste valoarea din 2008, deși regiunea se situează în continuare cu mult sub media pe țară (18%). Cu un astfel de indicator, Dél-Alföld s-a menținut în continuare pe ultimul loc în clasamentul regiunilor din Ungaria. Datorită exploatării locale de hidrocarburi, alimentarea cu gaze naturale este deosebit de bună în Dél-Alföld. La sfârșitul anului 2011, cu o singură excepție, toate localitățile dispuneau de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Dél-Alföld. La sfârșitul anului 2011, cu o singură excepție, toate localitățile dispuneau de rețea de gaze naturale. Ponderea gospodăriilor racordate la rețeaua publică de gaz a depășit 80% (în procentul fondului de locuințe), depășind cu 6% media pe țară. Valoarea indicatorului a înregistrat o creștere minoră față de 2008. În privința procentului localităților racordate la rețeaua de apă, Regiunea Vest se situa pe locul al treilea în clasamentul regiunilor din România. Aproape 80% dintre localități sunt racordate la rețeaua de apă, depășind cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cu puțin peste 5% media pe țară. Între 2008-2011 numărul localităților din Regiunea Vest racordate la rețeaua publică de apă a crescut cu 19, dintre care 8 se află în județul Timiș. În această regiune județele Timiș și Arad au indicatori deosebit de buni, 91%, respectiv 88% dintre localități dispuneau de rețea de apă. În perioada studiată, pe lângă rețeaua de apă, a fost extins și sistemul de canalizare. În Regiunea Vest rețeaua de canalizare a fost realizată mai ales în orașe și
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
din România. Din 2008 în Regiunea Vest numărul localităților racordate la sistemul public de canalizare a crescut în total cu 17, dintre care 6 se află în județul Caraș-Severin, și câte 5 în județele Timiș și Hunedoara. Cel mai slab indicator în acest sens îl are în continuare județul Timiș, unde în 2011 mai puțin de 30% dintre localități erau racordate la sistemul public de canalizare. În privința racordării la rețelele de gaz, nu au intervenit schimbări semnificative în perioada studiată. Nivelul
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune colectivă. Iată de ce indicatorii „complexitate instituțională” și, respectiv „întinderea domeniului acțiunii colective” sau „numărul și tipul bunurilor și serviciilor publice furnizate” ar trebui să varieze împreună. Colonizarea sau grefarea versiunii neoinstituționaliste a Școlii de la Bloomington asupra altor teorii sau metodologii - în acest caz, cele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
bucureștenilor că sînt mai ceva decît ei. Însă am descoperit, la Brașov, cu un prieten care conduce politicos, cum poți ajunge la capătul răbdărilor, încercînd să ajungi undeva, într-o stațiune turistică apropiată de oraș, fără să fii ajutat de indicatoare. La un moment dat, începi să vezi în mașinile din față obstacole din calea unui drum pe care nu-l cunoști și simți nevoia să le dai la o parte. Or dacă Brașovul, care de bine de rău, te ajută
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
amendează. În București, circulația pe bicicletă a devenit o adevărată aventură. Acolo unde a desființat piștele, Poliția Rutieră a montat și indicatoare "Interzis bicicliștilor". Teoretic acestea se referă doar la faptul ca biciciștii nu mai au voie pe trotuar, dar indicatoarele sunt îndreptate de multe ori înspre carosabil, ducând în eroare atât biclciștii cât și șoferii, care consideră că bicicliștii nu au dreptul de a circula pe șosea. Un biciclist a fost chiar amendat pentru că circulă, perfect legal de altfel, pe
Zeci de piste pentru bicicliști, desființate în Capitală. Ce spune Poliția by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80290_a_81615]
-
înspre carosabil, ducând în eroare atât biclciștii cât și șoferii, care consideră că bicicliștii nu au dreptul de a circula pe șosea. Un biciclist a fost chiar amendat pentru că circulă, perfect legal de altfel, pe carosabil în preajma unui astfel de indicator "interzis bicicletelor", scrie b.365.realitatea.net "Pe tronsoanele de drum pe care piștele sunt închise temporar, bicicliștii pot folosi partea carosabila cu respectarea tuturor regulilor de circulație instituite pe aceste drumuri publice", explică comisarul de poliție Nicu Dragoș. Aceiași
Zeci de piste pentru bicicliști, desființate în Capitală. Ce spune Poliția by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80290_a_81615]
-
fi obligatoriu sau practic pentru a rămâne în proprietatea să.. Ca și până în prezent, certifică și clasifică spitalele în baza normelor existente și controlează standardele de asistență medicală. Stabilește criteriile minimale de finanțare prin surse publice (pachetul de bază) și indicatorii de performanță și contractează serviciile spitalelor exclusiv în baza acestora. Spitalele să fie ale medicilor. Împroprietărirea conducerilor și a angajaților nu este o idee fantezista de vreme că a funcționat în alte domenii, este oare totuși practicabila în medicină tertiata
Propunere șoc: Dați spitalele medicilor! Privatizare prin metoda MEBO by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80302_a_81627]
-
cererii populației; ... g) răspunde de organizarea unitară a activității de semiindustrializare a legumelor și fructelor în spațiile din cadrul depozitelor de legume și fructe. Articolul 12 Activul și pasivul stabilit pe baza bilanțului încheiat la data de 31 decembrie 1985 împreună cu indicatorii de plan economici și financiari și contractele încheiate trec de la întreprinderile desființate sau reorganizate la întreprinderile înființate sau care preiau activități potrivit prezentului decret, pe bază de protocol. Personalul care trece la unitățile înființate sau reorganizate se considera transferat în
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
anexa nr. 6*), precum și cu un autoturism pentru transport persoane în interes de serviciu. -------- Articolul 16 Comitetul de Stat al Planificarii și Ministerul Finanțelor vor prezenta, în termen de 45 de zile de la data prezentului decret, propuneri de modificare a indicatorilor de plan, pe titulari, cu influentele de decurg, cu menținerea echilibrului bugetar, pe anul 1986, pentru Ministerul Comerțului Interior. Articolul 17 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul decret. Anexa 1 ÎNTREPRINDERILE PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE care trec din
DECRET nr. 396 din 20 decembrie 1985 privind trecerea activităţii de desfacere a produselor agroalimentare de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Comerţului Interior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106687_a_108016]
-
energiei electrice și termice se înființează prin divizarea actualelor întreprinderi de rețele electrice care, pe aceeași dată, se desființează. Secțiile, atelierele și celelalte subunități de productie care trec în cadrul întreprinderilor nou înființate își păstrează gradul de organizare. Activul și pasivul, indicatorii de plan economico-financiari și contractele economice încheiate se preiau de la întreprinderile de rețele electrice din care acestea se desprind, prin protocol, pe baza bilanțului contabil încheiat la 30 septembrie 1983. Articolul 2 Întreprinderile de exploatare și întreținere a rețelelor și
DECRET nr. 379 din 13 octombrie 1983 privind înfiinţarea întreprinderilor de exploatare şi întreţinere a reţelelor şi instalaţiilor energetice şi de distribuţie a energiei electrice şi termice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106629_a_107958]
-
centrele de distribuție a energiei electrice din întreprinderile de exploatare și întreținere a rețelelor și instalațiilor energetice și de distribuție a energiei electrice și termice, unități de bază, fără personalitate juridică, au activitate complexă, plan fizic de lucrări și alți indicatori de plan pentru sarcinile stabilite și funcționează pe baza autoconducerii muncitorești și gestiunii economice. Articolul 6 Secția de înaltă tensiune răspunde de exploatarea și întreținerea liniilor și stațiilor electrice de transformare de înaltă tensiune, prin care se asigura, în condiții
DECRET nr. 379 din 13 octombrie 1983 privind înfiinţarea întreprinderilor de exploatare şi întreţinere a reţelelor şi instalaţiilor energetice şi de distribuţie a energiei electrice şi termice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106629_a_107958]
-
de termoficare, uzinelor termice și a rețelelor de energie termică prevăzute la alin. 1 la întreprinderile din subordinea Ministerului Energiei Electrice se va face cu activul și pasivul stabilit pe bază de bilanț contabil încheiat la 30 septembrie 1983, împreună cu indicatorii de plan economici și financiari și contractele economice încheiate, aferente acestora. Delimitarea instalațiilor ce se preiau și a activităților aferente, precum și personalul respectiv care se transferă, se vor stabili pe bază de protocoale ce se vor încheia de Ministerul Energiei
DECRET nr. 379 din 13 octombrie 1983 privind înfiinţarea întreprinderilor de exploatare şi întreţinere a reţelelor şi instalaţiilor energetice şi de distribuţie a energiei electrice şi termice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106629_a_107958]
-
locale predatoare. Articolul 22 Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor vor propune, în termen de 30 de zile de la data prezentului decret, pe baza documentației prezentate de Ministerul Energiei Electrice împreună cu celelalte ministere, organe centrale și locale, modificările indicatorilor de plan economici și financiari aprobați prin planul național unic de dezvoltare economico-socială, precum și ale volumului și structurii bugetului de stat pe anul 1983, cu influențele ce decurg din aplicarea prevederilor prezentului decret. Articolul 23 Anexă nr. 2 la Hotărîrea
DECRET nr. 379 din 13 octombrie 1983 privind înfiinţarea întreprinderilor de exploatare şi întreţinere a reţelelor şi instalaţiilor energetice şi de distribuţie a energiei electrice şi termice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106629_a_107958]
-
cu următorul cuprins: Toate întreprinderile de comerț exterior pot efectua, în afară obiectului de activitate aprobat, exporturi de produse ale construcției de mașini, în cadrul operațiunilor de contrapartida pentru importuri, precum și exporturi de orice fel de marfuri românești, dacă se realizează indicatorii de eficiență planificați." 4. Alineatul 3 al art. se modifică și va avea următorul cuprins: "Importurile de instalații, mașini, utilaje și subansamble, precum și alte produse sau materiale stabilite în condițiile legii, se vor angaja cu precădere în cadrul acțiunilor de cooperare
DECRET nr. 136 din 17 aprilie 1984 privind îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106654_a_107983]
-
publicații, timbre și alte mărfuri filatelice de la Întreprinderea de comerț exterior "Ilexim" București și are obiectul de activitate prevăzut în anexa nr. 11 pct. 3. Articolul 7 Activul și pasivul stabilit pe baza bilanțului încheiat la 30 aprilie 1984, împreună cu indicatorii de plan economici, financiari și valutari și cu contractele încheiate sau în curs de perfectare, aferenți activităților preluate, trec la întreprinderile înființate, reorganizate sau la cele care își completează obiectul de activitate, pe bază de protocol. Articolul 8 Anexă la
DECRET nr. 136 din 17 aprilie 1984 privind îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106654_a_107983]
-
urmare a aplicării prevederilor prezentului decret. Articolul 12 Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor, în termen de 45 de zile de la data prezentului decret, vor propune modificarea în planul național unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1984, a indicatorilor de plan economici și financiari, precum și în volumul și structura bugetului de stat, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret. Articolul 13 Anexele nr. 1 - 25 fac parte integrantă din prezentul decret și au fost puse la dispoziția celor interesați
DECRET nr. 136 din 17 aprilie 1984 privind îmbunătăţirea activităţii de comerţ exterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106654_a_107983]
-
plăți echilibrate. Articolul 3 Potrivit principiilor autogestiunii economico-financiare și valutare, conducerea activității financiar-valutare a întreprinderilor de comerț exterior se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli, care se elaborează și se aprobă, în condițiile legii, în strînsă legătură cu indicatorii planului de comerț exterior și cooperare economică internațională. ��ntreprinderile de comerț exterior răspund de realizarea tuturor veniturilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, asigurînd încasarea integrală și la timp a exporturilor, a prestațiilor de servicii internaționale, a comisioanelor și
DECRET nr. 349 din 20 septembrie 1983 privind retribuirea personalului muncitor din întreprinderile de comerţ exterior şi compartimentele autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, precum şi din unităţile române ale reţelei externe de comercializare şi de service. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106628_a_107957]