3,661 matches
-
de acribiosul cercetător ieșean, despre diversitatea perspectivelor de abordare a complicatei problematici a morții: folcloristică, etnografică, literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant de înaintașii săi întru hermeneutică: A susține - scrie el - că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional (- economic) între ciobani, cum se mai
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
timp în care fugă te rupe de necaz; nu-ți convine ceva, pleci și-i lași în ale lor! Nu este nicio problemă în administrarea lipsei tale pentru că majoritatea oamenilor seamănă și nimeni nu este de neînlocuit. Este vremea majorităților. Individualitatea este un moft. Reșița a ajuns, în anul 2020, să mai numere câteva mii de locuitori, de la peste 100.000 de locuitori, nu cu mult timp în urmă. Primarul, Io Io Io, este de neoprit în a goli orașul de
PRIMARUL, EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376623_a_377952]
-
am ales citatul anterior, este fundamentală, ci căutarea de sine, de soluții individuale definitorii, de afirmare vizibilă a vocației. Ce rămâne, însă, cu adevărat reprezentativ pentru generația „capăt de interval” se regăsește în faptul că nu a avut lideri, ci individualități puternice, fiecare cu evoluția sa profesional-spirituală aparte și, bineînțeles, cu amprenta proprie oferită habitatului destinat. Generația 1987-1991 nu numai că a încheiat fără voia ei un ciclu istoric, dar a fost și una dintre cele mai capabile și apreciate, ulterior
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie și astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l considerați pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o ființă divină, cu individualitate și cerințe proprii. Violența în famile vine din nevoia de a-l controla și domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul și să rămână deasupra întregii situații. Cînd controlezi o altă ființă îi iei energia, îți faci plinul
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
acestui poet interesant, ne face să vizualizăm în inima cuvintelor, cum ar spune Aurel Rău. Personalitatea poetului, opina Mihai Eminescu, este dată de puterea imaginației, acțiunii și a judecății. La Alensis De Nobilis nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
și în preajma focului metaforic al poetei Renata Verejanu. Vorbind despre importanța omului de literatură, universal, am ținut să confirm prezența poetei Renata Verejanu în procesul de sincronizare a literaturii noastre cu cea universală, astfel încât, grație interpretării operei Domniei Sale, din perspectiva individualității ei autoricești, se reușește, cu profund estetism, să se adopte un poet universal, vizavi de cel care luptă pentru țară, neam, popor și limbă. Este poeta Renata Verejanu, poeta "cuvintelor ,"pedepselor îndelungi" ... Profunzimea acestor figuri de stil este de neconceput
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
face că a debutat literar cu versuri în revista Luceafărul (1977) și editorial cu volumul de poezii Ceasuri de îndoieli (1994). A publicat următoarele volume: Ceasuri de îndoieli, poezii, 1994, Arabescuri - eseuri, 1995, Detașare într-un spațiu dens - poezii, 1995, Individualitatea destinului - eseuri, 1996, Spațiul din neliniști - poezii, 1998, Ochiul de lumină - poezii, 2000, Suferințele unui redactor - roman-jurnal, 2006 și Neliniști prin timp - proză, 2010, înscriindu-și numele și în mai multe antologii. Sunt scrieri apreciate de public și anumite reviste
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
emanații, pentru că asta e natura lui. El nu are intenții creatoare. Oamenii fac asta. Începătorul doar există. Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet partea voastră nemuritoare. Voi, oamenii, ați creat-o, în lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastră sufletească este spirit adevărat și trăiește întotdeauna în lumea spiritului. Este parte din visare și, de aceea, viseaz ă întotdeauna. Individualitatea își visează visul său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați sufletului
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
vostru suflet partea voastră nemuritoare. Voi, oamenii, ați creat-o, în lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastră sufletească este spirit adevărat și trăiește întotdeauna în lumea spiritului. Este parte din visare și, de aceea, viseaz ă întotdeauna. Individualitatea își visează visul său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Așa iau naștere adevărații zei. Voi, oamenii însuflețiți, sunteți Sine-dumnezei în devenire. Iar când visați, aceea este
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
în Orient, reprezentările religioase nu sînt individualizate, ci au caracterul unor reprezentări generale care, din această cauză, se înfățișează ca reprezentări filozofice, ca gînduri filozofice... Religiile orientalilor posedă, desigur, și ele figuri individuale, ca Brahmă, Visnù, Siva, dar individualitatea acestora este foarte superficială; și aceasta în așa măsură, încît, cînd crezi că ai de-a face cu figuri omenești, constați că acestea se pierd îndată, amplificîndu-se peste orice măsură. Lipsind libertatea, individualitatea nu este formă, și chiar și atunci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca Brahmă, Visnù, Siva, dar individualitatea acestora este foarte superficială; și aceasta în așa măsură, încît, cînd crezi că ai de-a face cu figuri omenești, constați că acestea se pierd îndată, amplificîndu-se peste orice măsură. Lipsind libertatea, individualitatea nu este formă, și chiar și atunci cînd reprezentările generale au primit formă individuală, aceasta nu este totuși decît de suprafață" [151], [26 td]. Imediat se face o analiză din punct de vedere filozofic al lui Trimûrti, arătînd că în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
putea crede că se opune universalului, modului de a gîndi în idei al filozofiei; dar această incarnație nu este luată în sens chiar atît de precis, aproape totul trece de reîncarnare și ceea ce pare a se determina pe sine ca individualitate se volatilizează îndată din nou în vaporii universalului. Iar cum reprezentările religioase au cam aceeași bază generală pe care o posedă filozofia, cărțile sfinte, Vedele, sînt și bază a filozofiei. Noi le cunoaștem destul de temeinic. Ele conțin mai cu seamă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță faptul că eu vreau, știu, cred, am păreri, determinat de motive care sînt ale mele, condus de liberul meu arbitru. Acestui eu i se atribuie o valoare infinită. Substanțialitatea intelectuală este la antipozii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bin nur Es. [346] Aceste trei versuri ar merita o discuție mai aprofundată; formularea lor este însă atît de clară, încît ne vom limita doar la cîteva cuvinte. În 1796 nu ezita să se arate dispus să dispară (schwindet) ca individualitate, ca Eu (Was mein ich nannte), doar pentru a intra în infinit (= Brahma, în lucrarea Unermesslich, in ihm), pentru a deveni Totul (bin Alles), pentru a fi doar El (bin nur Es), unde El amintește în mod singular de tad
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
P. 278. [331] P. 279: subl. ns. [332] P. 289: subl. ns. [333] P. 247: subl. ns. [334] În altă parte, precizează că trebuie să se vorbească de substanțialitate intelectuală (cf. p. 252), care este "opusul reflectării, a intelectului, a individualității colective, așa cum sînt ele înțelese de către europeni". [335] Cu o asemenea premisă (care va trece apoi în sistemul speculativ hegelian), aripa hegeliană stîngă se va îndrepta, prin forța lucrurilor, spre materialism! [336] P. 246: subl. ns. [337] Este renumita formulă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
diversificării aparente. Dar, pentru atingerea țelului ultim, e nevoie de un efort continuu, gradual și coerent. Gînditorul indian trebuie înainte de toate să se debaraseze de tot ce constituie iluziile existenței, dintre care cea dintîi și cea mai importantă este iluzia individualității fiecărui adintre noi. (Chiar dacă doctrina iluziei eului este, în esență, budistă, totuși existența ei este sigur anterioară, cel puțin vedăntică.) Îngrădit de granițe materiale, oricine își închipuie că această separație este reală. Mai mult decît atît: sufletul însuși, inducînd de la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este, în esență, budistă, totuși existența ei este sigur anterioară, cel puțin vedăntică.) Îngrădit de granițe materiale, oricine își închipuie că această separație este reală. Mai mult decît atît: sufletul însuși, inducînd de la separațiile materiale, cade și el pradă iluziei individualității. În paranteză, observăm că, mergînd în sensul acelorași valori indiene, desigur în mod independent, marele nostru om de știință, V. Pîrvan, deplînge, în una din scrierile sale minore, zidul de nepătruns, înalt pînă la cer, care separă pe individ de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dîndu-i diferite aspecte. Prin urmare, eliminarea dorinței, după gînditorul indian, contribuie în mare măsură la eliberarea de iluzia eului și, concomitent, în mod automat, la încadrarea în Realitatea supremă. Contopirea cu aceasta din urmă implică eliminarea a tot ce constituie individualitatea și chiar personalitatea umană, bunul cel mai de preț pentru occidental și pentru creștin. Din acest punct de vedere, concepția indiană, care s-ar putea defini în genere ca un absolut monism spiritualist, coincide cu concepția opusă a materialismului istoric
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu lectura pioasă a marilor cărți ale omenirii. Dar cultura era aici un simplu exercițiu de școală, nu viza faptul de "a deveni cult", ci reprezenta o formare și o transformare din adînc, era Bildung, paideia, naștere a eului, a individualității, a gîndirii autonome, care se smulgea din lumea imbecilizării forțate și planificate". Jurnalul de la Păltiniș, publicat în 1983, deschidea o legendă... Și numeroși tineri luau calea Păltinișului pentru a sta de vorbă cu Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
du Nord, ediție nouă, îmbogățită cu fragmente inedite, cu o introducere, note și indice de nume de M. Cadot, Paris, PUF, 1968. Mușat, Mircea, Ardeleanu, Ion, From ancient Dacia to modern Romania, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978; Outline History of the Romanian Language, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits" în Revue d'Europe Centrale, Strasbourg, 1993
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de aproape aceste idei. "Romînul" citează mai întîi următoarele pasage din programul nostru: "S-a pierdut din vedere că conducerea intereselor generale nu este afacere de simțimânt, ci constituie o știință și că baza nestrămutată a acestei științe este conservarea individualității naționale și conformarea legilor organice cu gradul de cultură și cu mijloacele de producțiune ale fiecărui popor. Și, în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-an împrăștiat: pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservării naționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-au grupat și s-au disciplinat numai de la 1860, de când cu Convenția care, cel puțin în teorie, a admis ca guvernul să fie icoana maiorității țării legale și a invitat diferitele idei a se formula pentru lupta legală, diferitele individualități a se grupa în partid. De la acea epocă avem să ne întrebăm care este partidul care a guvernat mai mult țara și cui se poate imputa starea socială și economică ce de la 1859, și în special de la 1866, a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu ne-am ținut de făgăduințele noastre de neutralitate, repețite în decurgere de douăzeci de ani, de la 56 până la 76, că adică nu avem altă aspirațiune între diferitele state și popoare cari ne încunjură decât a trăi din propria noastră individualitate, din propria noastră viață națională. Deviînd de la acea politică rațională n-am făcut decât a inspira neîncredere în atitudinea ce s-ar presupune că am putea noi lua în cazul unor nouă complicări. Aceste nedumeriri ce le inspirăm în afară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ni se pare că onor[ații] noștri confrați nu stabilesc din capul locului ceea ce înțeleg sub cuvintele: idei liberale și democratice. Și noi sîntem liberali în marginile pe cari ni le permite armonia intereselor naționale și existența statului român ca individualitate deosebită; și noi sîntem democrați întru cât ajung a se esprima și a stăpâni interesele demosului român. Ceea ce nu admitem e ca în socoteala ființei noastre naționale și a intereselor deosebitelor clase libertatea să fie o libertate de esploatare și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sta să piară prin uzul acestor libertăți, el să nu mai aibă dreptul de-a le pune vro îngrădire? Alături deci cu libertatea individuală, alături și deasupra instinctelor unei generații întregi chiar, trebuie să existe pentru ideea statului, pentru mântuirea individualității sale naționale, putința de-a se lupta în contra chiar a curenturilor nesocotite ale opiniei publice. Căci opinia publică nu se formează pe alte căi decât cea individuală. Precum individul poate fi amăgit prin raționamente cu premise false și necontrolate, astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]