849 matches
-
adductorul mare. MUȘCHIUL PECTINEU (m. pectineus) Originea este pe creasta pectineală. Inserția terminală este pe linia pectineală a femurului ( linia de trifurcație mijlocie a liniei aspre). Acțiunea: - flexor al coapsei pe bazin, - slab adductor și rotator în afară a coapsei. Inervația este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m. gracilis) Originea este pe ramura inferioară a pubisului. Inserția terminală este la nivelul feței medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială și superioară a tibiei. Acțiunea: - când genunchiul se află în extensie, mușchiul gracilis este adductor al coapsei; - când genunchiul se află în flexie, mușchiul gracilis completează mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă, realizează și rotația în afară a gambei. Inervația: - porțiunea lungă din nervul ischiatic, - porțiunea scurtă din nervul peronier comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comun. MUȘCHIUL SEMITENDINOS (m. semitendinosus) Originea se afl\ pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ la nivelul feței mediale a tibiei, în partea superioara. Acțiunea: - extensor al coapsei pe bazin, - flexor al gambei pe coaps\, - adductor și slab rotator intern al gambei. Inervația din nervul tibial. MUȘCHIUL SEMIMEMBRANOS (m. semimembranousus) Originea pe tuberozitatea ischiatic\. Inserția terminal\ se realizeaz\ prin 3 fascicule fibroase: - unul direct pe fața posterioar\ a condilului medial al tibiei; - altul recurent, orientat în sus și lateral, realizând ligamentul popliteu oblic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
II-a a fiecărui deget, - fasciculele marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN (m.gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în acțiune. Inervația provine din nervul tibial. PLANUL PROFUND MUȘCHIUL POPLITEU (m. popliteus) Originea este pe condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI (m. adductor hallucis) Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sau patru articulații metatarso-falangiene. Inserția terminală se realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Acțiunea este de: - adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); - a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. Inervația provine din nervul plantar lateral. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA ILIACĂ (fascia iliaca) Fascia iliacă acoperă mușchiul iliopsoas pe toată întinderea sa. Fascia iliacă se comportă diferit: - în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
numai acetilcolină și noradrenalină ci și serotonină, polipeptid intestinal vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin, enkefaline, colecistokinină, peptid eliberator de gastrină (GRP), neurotensină și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]