2,901 matches
-
după data de 22 decembrie 1989 și titularii cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior acestei date, constituind, în cazul celor din urmă, o ingerință în dreptul de proprietate ocrotit prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, ingerință care, în lipsa oricărei expuneri de motive a legiuitorului, nu poate fi socotită necesară într-o societate democratică. ... 34. Cea de-a doua orientare, exprimată prin Decizia nr. 1.657 din 22 martie 2023 (Dosar nr. 44/57/2021) a Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
să poată opera numai în una dintre ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituție; restrângerea să fie proporțională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanța dreptului. Raportând condițiile arătate la cauză, Curtea a constatat că ingerința generată prin dispunerea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile vizează drepturi fundamentale, respectiv dreptul de proprietate, este reglementată prin lege, respectiv art.
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
instrucției penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, se impune, fiind adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie și este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporționalității, în jurisprudența sa constantă, a reținut că acesta presupune caracterul
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
să mai servească obiectivelor de securitate juridică și bună administrare a justiției și se transformă într-o barieră care împiedică justițiabilul să vadă substanța litigiului sau ca aceasta să fie tranșată de către jurisdicția competentă. În ceea ce privește proporționalitatea ingerinței statului în dreptul de acces la justiție cu scopul urmărit, acesta este, din punct de vedere practic, cel mai important criteriu de apreciere a încălcării art. 6 paragrafului 1 din convenție în raport cu jurisprudența instanței europene. Astfel, aplicarea principiului
DECIZIA nr. 610 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283144]
-
și în cazul în care personal, soții ori soțiile sau rudele de gradul I au în desfășurare/au avut în ultimii 2 ani raporturi contractuale cu instituția care solicită statutul de importanță națională; ... e) să aducă la cunoștința Ministerului Culturii orice ingerință în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... f) să participe la reuniunile de lucru ale Comisiei, conform calendarului, fizic
REGULAMENT din 21 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283255]
-
solicitările asistentului social și de a-i oferi sprijinul necesar în procesul de evaluare, în vederea stabilirii dreptului la asistență socială. (7) În exercitarea atribuției de evaluare în vederea stabilirii dreptului la asistență socială, asistentul social este apărat de orice ingerință de natură să îi influențeze libertatea de apreciere și de decizie sau de alte influențe care pot îngrădi realizarea anchetei sociale. (8) Coordonarea și integrarea tuturor activităților prevăzute în planul de intervenție revin asistentului social care a realizat evaluarea inițială
LEGE nr. 100 din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281934]
-
c. Regatului Unit. § 36; Philis c. Greciei (no. 1), § 59; De Geouffre de la Pradelle c. Franței, § 28; Stanev c. Bulgariei [GC], § 229), iar justițiabilul trebuie să aibă „o oportunitate clară, practică de a contesta un act care constituie o ingerință în drepturile sale“ (Bellet c. Franței § 36; Nunes Di as c. Portugaliei). În ultimul rând, reclamantul a subliniat că nu doar normele neclare și imprecise, dar și condițiile excesive au fost considerate într-o decizie de speță a Curții Constituționale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
protecției superioare a drepturilor omului în lumina jurisprudenței C.E.D.O., dacă măsurile de austeritate aplicate prin actele normative anuale, prin care s-a menținut în plată cuantumul acestei indemnizații la nivelul anului 2010, corespund sau nu standardelor C.E.D.O. relative la proporționalitatea ingerinței statului în atari condiții în ce privește dreptul de proprietate astfel conturat. ... 44. Or, ceea ce C.E.D.O. a privit ca proporțional au fost măsuri de reducere a anumitor drepturi la asigurări sociale și salariale într-un context general marcat de
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
în ce privește dreptul de proprietate astfel conturat. ... 44. Or, ceea ce C.E.D.O. a privit ca proporțional au fost măsuri de reducere a anumitor drepturi la asigurări sociale și salariale într-un context general marcat de criză economică, în care ingerința a fost limitată în timp [Da Conceiçăo Mateus și Santos Januário împotriva Portugaliei (dec.), pct. 28-29], iar măsurile nu au fost disproporționate, nu au reprezentat o amenințare pentru mijloacele de subzistență ale reclamanților și au avut un caracter temporar [Mockienė
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
341/2004 nu mai poate fi analizată ca fiind, în mod rezonabil, temporară. Perioada mult prea îndelungată de timp în care s-a suspendat acordarea acestei indemnizații în cuantumul reglementat de Legea nr. 341/2004 face, ca și din această perspectivă, această ingerință să fie una excesivă. ... 48. De asemenea, această indemnizație este reglementată ca adăugându-se la pensia de limită de vârstă, iar în contextul în care calculul ei se face prin raportare la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să evalueze dacă soluția de menținere în plată a indemnizației la nivelul anului 2010 reprezintă sau nu o ingerință proporțională cât privește dreptul de proprietate protejat de art. 1 din protocolul anterior menționat. ... 84. Or, o astfel de evaluare se poate realiza numai în baza unei analize nemijlocite și directe de către instanțele judecătorești de drept comun, în raport
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
prejudiciat din moment ce, în mod normal, ar fi trebuit să își realizeze integral creanța de îndată ce hotărârea era executorie, astfel că interpretarea că scadența se prelungește până la sfârșitul următorului an ar fi de natură a reprezenta o ingerință nejustificată în dreptul acestuia. ... 52. Totodată, având în vedere că bugetul de stat se aprobă pentru fiecare an calendaristic în parte, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prevede că plata primei tranșe se realizează în primul an de
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
fizice. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 458 și 459 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale, întrucât încalcă principiul egalității și pe cel al nediscriminării, precum și principiul proporționalității ingerinței în dreptul de proprietate privată, deoarece impozitul local pe clădiri este un impozit aplicat în considerarea dreptului de proprietate al contribuabilului, iar nu pe modalitatea în care acesta înțelege să dispună de dreptul său de proprietate. Acesta apreciază că este
DECIZIA nr. 669 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280576]
-
motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 14. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 590 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280690]
-
normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din
DECIZIA nr. 624 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280739]
-
normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, este de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 598 din
DECIZIA nr. 618 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280682]
-
în Cauza Z și alții împotriva Regatului Unit, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ și că „acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție
DECIZIA nr. 512 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279653]
-
limitativ faptele penale ce pot fi cercetate prin metoda supravegherii tehnice, printre acestea regăsindu-se și infracțiunile de corupție. În Cauza Iordachi și alții împotriva Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că înregistrarea convorbirilor telefonice este o ingerință foarte serioasă în drepturile individului și numai motive solide, bazate pe o bănuială rezonabilă că persoana este implicată într-o activitate criminală gravă, pot servi ca temei pentru autorizare. Cum legea română definește criteriile de rezonabilitate a suspiciunilor împotriva persoanei
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
relații. În acest sens, s-a reținut că instanța de la Strasbourg a statuat că percheziția dispusă cu privire la un cabinet de avocat (avocat care nu era bănuit de nicio faptă penală) nu a fost însoțită de remedii împotriva ingerințelor în secretul profesional, precum, spre exemplu, interdicția de a ridica documente care intră sub privilegiul avocat-client sau supravegherea activității de percheziție de un observator independent capabil să identifice, independent de echipa de investigare, documentele acoperite de privilegiul profesional. Inspectarea și
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
a ridica documente care intră sub privilegiul avocat-client sau supravegherea activității de percheziție de un observator independent capabil să identifice, independent de echipa de investigare, documentele acoperite de privilegiul profesional. Inspectarea și confiscarea materialelor acoperite de secretul profesional reprezintă o ingerință disproporționată asupra secretului corespondenței. Curtea a reamintit că o atingere adusă secretului profesional (al avocatului) poate avea repercusiuni asupra bunei administrări a justiției și automat asupra art. 6 din Convenție (Hotărârea din 7 iunie 2007, pronunțată în Cauza Smirnov împotriva
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
unei operațiuni suspecte instituite în sarcina avocaților, din moment ce constrânge la furnizarea către o autoritate administrativă de informații referitoare la o altă persoană, pe care le dețin prin natura schimburilor pe care le-au avut cu ea, constituie o ingerință în dreptul lor la respectarea corespondenței (paragraful 91). Curtea de la Strasbourg a remarcat că, indiferent de finalitatea sa, corespondența dintre avocat și client beneficiază de un statut privilegiat în ceea ce privește confidențialitatea, indiferent de formele schimburilor realizate între
DECIZIA nr. 583 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279780]
-
Comisiei este de a proteja integritatea alegerilor și de a promova participarea democratică; ... b) prezentul pachet se bazează pe promovarea integrității alegerilor, protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei și consolidarea luptei împotriva dezinformării, acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine. Uniunea a răspuns diferit în fața riscurilor de ingerințe străine în plan intern, respectiv a riscurilor care afectează securitatea economică, în urma implicării pe piața internă a unor actori asociați unor țări terțe ale căror motivații principale nu au
HOTĂRÂRE nr. 40 din 12 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279986]
-
promova participarea democratică; ... b) prezentul pachet se bazează pe promovarea integrității alegerilor, protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei și consolidarea luptei împotriva dezinformării, acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine. Uniunea a răspuns diferit în fața riscurilor de ingerințe străine în plan intern, respectiv a riscurilor care afectează securitatea economică, în urma implicării pe piața internă a unor actori asociați unor țări terțe ale căror motivații principale nu au legătură cu funcționarea pieței interne. Din aceste considerente, Comisia consideră
HOTĂRÂRE nr. 40 din 12 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279986]
-
a apărării față de acțiunile de dezinformare și a creșterii rezilienței în situațiile de criză; ... 5. recomandă intensificarea eforturilor pentru asigurarea utilizării eficiente a setului de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride și a celui pentru combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine în procesele democratice din Uniunea Europeană și din statele membre; ... 6. recomandă intensificarea inițiativelor europene privind spațiul, inclusiv a celor din domeniul profesional-educativ, cu implicarea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a asigura capacitatea de
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278890]
-
2) din Constituție, care îndrituiește legiuitorul să stabilească prin lege competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fapt ce nu constituie o ingerință a puterii legiuitoare în activitatea judecătorească (a se vedea Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011). Curtea Constituțională a statuat în acest sens că, potrivit art.
DECIZIE nr. 700 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281096]