2,412 matches
-
obligat să o privească În ochi pe aceea care i-a dat viață și cu care, mai târziu, după ce și-a omorât fără să știe tatăl, a comis incestul. La fel, cântecele funerare din folclorul românesc pun accentul pe călătoria inițiatică și eforturile de separare (prin gesturi de sorginte magică) de lumea celor vii, fără a fi foarte preocupate de stabilirea unor ierarhii a meritelor pământești și, În funcție de acestea, a unei „distribuiri” a celui dispărut Într-un anumit sector al lumii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ara/ Ciutele vor semăna... (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Acest text funerar dezvăluie o geografie chtoniană extrem de complexă: ea se bazează pe o sumă de toposuri, În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figuri eterogene. La fel, Mircea Eliade (1991, 1995) și apoi Ion Taloș (1978) vor vorbi despre un mit al sacrificiului; O. Buhociu (1979), M. Coman (1980), I. Datcu (1999), Mircea Eliade (1995) și T. Herseni (1977) de mituri eroice și inițiatice; Romulus Vulcănescu (1986) de mituri antropogonice teogonice etc. În aceste cazuri, mitul devine clasa Înglobantă, clasă În care sunt incluse narațiunile pe aceeași temă epică (indiferent de genul literar În care sunt plasate) și figurile diverse, toate risipite În texte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe file - stare divină surpând omeneasca mea stare:/ un fel de scriere era/ pe mine numindu-mă/ pe mine scriindu-mă”), dă nota specifică a primelor sale plachete de versuri. Semeț solitară, atemporală, vocea lirică rostește o elegie austeră, încifrată inițiatic, despre suferința în lume, nenoroc, căutare de sine sau eros arzând sub semnul tragic al lui Orfeu: „sub mâna care te mângâie/ți se deschide carnea/ca sub cuțit un drum/dintr-un tărâm/în celălalt tărâm”. În Departele Epimenides
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
cu atestat istoric i se adaugă amintirea copilăriei „la Moldova”, iubirea pentru Maria (soția țarului Boris), apoi descrierea țării utopice, Alexia, în care locuitorii vorbesc „limba moldavă” și întrețin cultul mântuitorului lor, Alexandru. În plan alegoric, eroul parcurge un drum inițiatic, marcat de probe/încercări fundamentale. Acțiunile personajelor includ tâlcuri simbolice. Ambasadorul este, citit în dublu registru, roman de aventuri, frescă istorică în cheie onirică și o poveste pasională stranie, dar și meditație asupra istoriei și asupra condiției individului. Alexandru participă
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
apare ca o consecvență formală și de substanță față de Amurgul levantinilor. Într-o „lectură comparată” a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, volumul Triumful lui Făt-Frumos (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) vine cu un eseu-anchetă asupra „nucleului inițiatic al basmului” (Dan C. Mihăilescu), o căutare în genul lui Ion Gheorghe, sub „impuls eminescian”, a timpului fabulos al Daciei. Metoda lui C. este dezvelirea treptată a unei învățături mitice de sub fiecare strat al basmului destructurat în nuclee epice. Conform
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Cuisine de nos grandes-mères roumaines, Paris, 1983; Poèmes byzantins, Paris, 1987; Poèmes en exil - Poeme în exil, București, 1994; Odioasa crimă din Carpathia sau Din însemnările unui celibatar, București, 1995; Întâlnire cu o femeie extraordinară - Madame Helvetius, Paris, 1995; Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1998; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mariana Sipoș), București, 2000; Întâmplări din orașele de pâclă, București, 2002. Traduceri: Heinrich von Kleist, Opere, I-II, București, 1993-1995
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
debut al Uniunii Scriitorilor și cu Premiul „G. Călinescu” pentru cea mai bună carte de critică a anului (Onești, 1985). Pentru înțelegerea gândirii și a textelor poetice ale lui Emil Botta, C. găsește, analizând atent textele și simbolistica, un drum inițiatic ale cărui etape sunt transpuneri elaborate, de un rafinament artist, ale elementelor fundamentale ale universului: apa, pământul, aerul și focul. Proba cea mai importantă, cea finală, este aceea care dă și titlul ultimului capitol al cărții, „Teatrul”, elementul ce sintetizează
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
pp. 86-89, 274). Ipoteza lui Propp este plauzibilă, odată ce ritualul inițierii era imaginat ca o „călătorie” a neofitului în „lumea de dincolo”. Mircea Eliade consideră și el că proba somnului la care e supus Ghilgameș este „cea mai dură probă inițiatică”, pentru că „a învinge somnul, a rămâne «treaz» echivalează cu o transmutare a condiției umane”. Eliade consideră această probă ca fiind una „de ordin «spiritual», căci numai o forță excepțională de concentrare poate să-l facă pe un om capabil să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în credințele și practicile ce însoțesc construirea propriu-zisă a acestui instrument. Copacul ales în pădure nu este unul profan. El este indicat fie de spirite, fie chiar de zeu prin fulgerare. Mai mult decât atât, în practicile, credințele și visele inițiatice ale șamanilor se pot recunoaște unele elemente din scenariul mitic al potopului : călătoria pe mare până la un munte (ca în majoritatea legendelor despre potop) sau până la un copac (ca în legenda indiană a potopului ; Satapatha Brahma¡a, I, 8, 1-6
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
8, p. 299 ; vezi și relația cuc-paltin în Sim. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, vol. I, p. 8 și vol II, p. 159, Chișinău, 1883. 59. Mircea Eliade considera că în acest episod al Kalevalei este vorba „de o aventură inițiatică întreprinsă pentru a dobândi cunoașterea secretă. Se coboară în pântecele unui gigant sau al unui monstru cu scopul de a obține știința sau înțelepciunea” (cf. M. Eliade, Myths, Dreams and Mysteries. The Encounter between Contemporary Faiths and Archaic Realities, Harper
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi atestate la táltos, dar nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între șaman (táltos) și omologul maghiar al solomonarului (garabonciás diák) au fost semnalate de unii cercetători (17 ; 44 ; 54). Printre altele, Vilmos Diószegi afirmă că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de solomonari. Aceștia au (de multe ori, în legende) nume și biografii. Ei sunt considerați a fi „călugări”, „oameni sfinți”, „oameni pioși și învățați” etc., oameni predestinați să aibă puteri supranaturale, dar care se supun unei prelungite și obligatorii recluziuni inițiatice. Puterile solomonarilor nu sunt nelimitate și acțiunile lor nu sunt infailibile, precum cele ale zeului. Există oameni (contrasolomonarii) și gesturi rituale (bătutul clopotului, descântecul, amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
le știu ceti” (8, p. 145). Sau „învăț cât e lumea - declară un șolomonar - din cărți mari, din care nime[ni] nu știe ceti, afară de mine” (8, p. 142). Desigur, principalul motiv al acestei situații este caracterul secret al actului inițiatic. Chiar și statutul de solomonar trebuie tăinuit : „Ei nicicând nu se dau de [= drept] șolomonari înaintea oamenilor...” (8, p. 142). Câteodată, interdicția este impusă ca o condiție de ieșire din „groapa balaurilor” (12, p. 808 ; 193, p. 310). Interdicția de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Labirint, după care l-a sacrificat, probabil în public, pe un altar din centrul cetății. Mare parte dintre aceste motive se regăsesc redate explicit în colindele românești „de flăcău”, în care junele participă la o vânătoare mito-rituală cu evidente conotații inițiatice și cosmo- gonice. Animalul vizat în aceste texte este, de regulă, leul (sau bourul, cerbul, peștele etc.) (26, tip 50, 55, 60, 61). Pe lângă lucrările mai vechi pe acest subiect, vezi un studiu monografic mai recent, semnat de folcloristul Ion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și haoma) (45), în Asia Centrală și de Nord (de către șamani), dar și în Europa arhaică (de către vrăjitoare). Specialiștii sunt de regulă de acord cu faptul că ciuperca muscariță era folosită ca un foarte puternic drog de către tinerii războinici din confreriile inițiatice masculine (Männerbünde), pentru provocarea stărilor de furor heroicus și appetitus mortis, stări de care amintesc autorii clasici când descriu năravurile războinice ale populațiilor indo-europene, inclusiv pe cele ale sciților, iranienilor, geto-dacilor și germanilor (31, pp. 25 și urm. ; 46, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel de unsori”, „ceva unsori”, „niște unsori” sau „unsori speciale”. În orice caz, „secretul unsorilor” halucinogene - conchide Culianu - nu era cunoscut decât de vrăjitoare, care făceau parte din „confrerii inițiatice” (51, p. 336). Rețetele unguentelor psiho- trope au fost „smulse” în timpul proceselor Inchiziției. Probabil că vrăjitoarele din spațiul românesc foloseau aceleași substanțe halucinogene (mătrăgună, ciumăfaie, muscariță etc.) ca și cele din Europa Centrală și Occidentală. Pe la 1870, folcloristul Simeon Mangiuca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al strigoilor). Pentru poetul Virgiliu, de pildă, macii sunt „impregnați cu somnul lui Lethe” (Georgicele). Menirea lor este de a modifica statutul sufletului călător. Pentru Homer, călătoria însoțitorilor lui Ulise pe insula loto- fagilor este o alegorie a unei călătorii inițiatice în lumea de dincolo. După ce „mănâncă din road-aceea [= lotus]/ Ca mierea de gustoasă”, cei trei marinari trimiși de Ulise în recunoaștere „n-aveau poftă/ N-apoi să vie, să ne dea de veste”. Deci soții mei voiau să steie-acolo
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afla unde este Antares, steaua în jurul căreia gravita planeta lui natală. Renunță însă imediat. Casa și copilăria erau lucruri la care se gândea de obicei cu căldură, și sentimentul acela îl făcea să se simtă superficial. Rim rămăsese sclavul experiențelbr inițiatice, refuzând cu încăpățînare să-și schimbe părerile pe care și le forma atunci când era pus pentru prima dată într-o situație nouă. Încă mai simțea un soare mic înflorindu-i în piept când se gândea la Fanya, prima lui iubită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume fel în mistica Luminilor. Dar a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept un iluminat. Chiar dacă universul stalinist era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și vulcanizarea arhivelor plonjează într-un anume fel în mistica Luminilor. Dar a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept un iluminat. Chiar dacă universul stalinist era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării, comentariilor, și nu al gnozei sau Cabalei. * Partidele noastre și-au pierdut cuvîntul și noblețea. Acești intelectuali de grup
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de către corpul cauzal a frontierei cu planul atmic, cu un nou salt calitativ (al șaselea), revelându-i-se un nou regn, al zeilor. Iar zeii sunt prea numeroși − căci salturile de acest gen, deși rare, se petrec într’o populație inițiatică mare : “De când Preafericitul (Buddha, n.n.) a pus în mișcare Roata Legii (a început a predica, n.n.) în Parcul Gazelelor din Benares, optsprezece duzini de milioane (216 milioane, n.n.) de brahmani și nenumărați (s.n.) zei se convertiră la doctrina sa”. Oricum
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
omenească se mișcă într-un interval vast care urcă de la opinie, ce are ca obiect lumea sensibilă, la știința adevărată având ca obiect lumea inteligibilă. Treptele intermediare dintre cele două extreme sunt parcurse într-un proces ascendent cu un caracter inițiatic menit, printr-o apropiere treptată, să-l obișnuiască pe om cu adevărul. Mișcarea prin care sufletul trece peste pragul care desparte cele două lumi constă într-o reorientare a sufletului către lumea sa originară; din acesta a descins pentru ca în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le consider socratice, ci mult dincolo de acestea, nu mi-am propus aici să adaug încă unul la nenumăratele omagii aduse geniului său” (K. R. Popper) Pentru cei mai mulți dintre noi, întâlnirea cu Platon rămâne, într-o formă sau alta, un exercițiu inițiatic. Gânditorul care a convertit istoria filosofiei într-o notă de subsol la propriile Idei nu are placiditățile, însă nici tenacitatea metodică a unui dascăl comun. De aceea, discipolatul steril și derapajul hermeneutic rămân, în ceea ce îi privește pe moderni, pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
teorii estetice din diverse epoci: în esență e vorba despre „posibilitatea noastră de a împiedica decăderea pe mai departe în domeniul politic prin împiedicarea oricărei schimbări politice”. Ochiul confirmă („cred pentru că am văzut cu propriii ochi”) și privirea e ritual inițiatic („a vedea” e în limbaj comun echivalentul pentru „a pricepe”, „a cunoaște”; spunem spre exemplu „ai văzut ?” cu sensul „te-ai convins?”). Privirea instituie valori în mod aparent nemijlocit și (tocmai de aceea) credibil. Atunci când spunem valoare ne gândim la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]