5,016 matches
-
de circ și vedetelor de muzică pop. Am intrat Într-o doară În magazinul de unde Îmi luasem cercelușii de argint. Chiar și la ora aceasta destul de matinală, era plin ochi de clienți cu părul negru vopsit și unghii verzi, care inspectau stativele de care atârnau haine din materiale sintetice, cu o crăpătură la spate legată cu șireturi, prin care trebuia să se vadă pielea de un alb cadaveric. Unele din ele (de haine vorbesc) erau destul de drăguțe. M-am uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Sergentul Hawkins Încă mai are, printre alte lucruri, și tricoul meu preferat. Dacă fac din asta un obicei, voi rămâne curând fără toate hainele care Îmi plac. El Își aprinse Încă o țigară de la mucul celei de dinainte și mă inspectă cu o privire ce nu era lipsită de oarecare inteligență. Realizând că metoda sarcasmului nu-i aducea cine știe ce profit, schimbă macazul. — Cu toate acestea, trebuie să recunoașteți că e o coincidență la mijloc, Îmi spuse el politicos. — Neîndoielnic. — Nu ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
e vorba despre cine știe ce bârfă de harem. — Tainele cârmuitorilor nu mă interesează, ele ard urechile celor care le primesc. — Mai bine ascultă-mă, acest secret ne privește și pe noi, pentru că ne poate tulbura viața. Nasr Han a venit să inspecteze fortificațiile. La sfârșitul verii, de Îndată ce marile călduri vor fi trecut, se așteaptă la un atac din partea armatei selgiucide. Khayyam Îi cunoaște pe selgiucizi, Îi populează cele dintâi amintiri din copilărie. Cu mult Înainte de a deveni stăpânitorii Asiei musulmane, cuceriseră cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
victimă. Calmul său Îi neliniștește, Îl simt resemnat, Îl cred Învins, se gândesc la propria salvare. Să fugă, să trădeze deja, să mai aștepte, să se roage? De două ori pe zi, hanul iese, urmat de alaiul apropiaților. Merge să inspecteze o bucată de zid, poporul și soldații Îl primesc cu urale. Pe parcursul uneia dintre ieșiri, unii locuitori tineri ai cetății au căutat să se apropie de monarh. Ținuți la distanță de străji, ei strigă că sunt gata să lupte alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
se strecoară În garnizoană, predică și convertesc. Câteva luni mai târziu, aceștia sunt În măsură să-l anunțe pe maestru că terenul e pregătit și că poate să vină. Hasan se prezintă, deghizat, ca de obicei, În derviș sufist. Hoinărește, inspectează, verifică. Guvernatorul Îl primește pe omul sfânt. Îl Întreabă ce i-ar fi pe plac. Am nevoie de fortăreața aceasta, spune Hasan. Guvernatorul surâde, Își spune că dervișul nu e lipsit de umor. Dar oaspetele său nu zâmbește. — Am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
atâtor invadatori vreme de șaptezeci de ani! Prințul Hulagu, nepot al lui Ginghis Han, veni el Însuși să admire acea minune de construcție militară; legenda spune că acolo a găsit provizii păstrate intacte din vremea lui Hasan Sabbah. După ce a inspectat locurile Împreună cu locotenenții săi, le-a poruncit soldaților să distrugă totul, să nu mai lase piatră pe piatră. Fără a cruța biblioteca. Cu toate acestea, Înainte de a-i da foc, Îi Îngădui unui istoric de treizeci de ani, un anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
observe lipsa, ei ne-ar fi transportat deja pe Sirius, se știe doar că zboară cu viteze duble și triple față de viteza luminii. Sau ne-ar fi folosit pentru experimentele lor odioase, ne-ar fi măsurat cocoșelul, ne-ar fi inspectat creierul și pe urmă ne-ar fi șters toate amintirile. Groaznice perspective. După asta, ar fi trebuit să mă duc la ora de istorie și să-i mărturisesc doamnei - cum o numeam noi pe profesoara de istorie - că uitasem toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mă întrebam cum o fi asta, să adormi fără să vrei. Cu cât mai puțin voiam eu, cu atât mai tare mă apăsa mâna și alte două mâini îmi strângeau capul. Pe urmă am adormit, fără să vreau. La televizor inspectasem toate canalele posibile și infirmierul îmi pregătise bagajul și îl așezase la îndemână. Acolo jos, ei trebuiau să apară dintr-o clipă în alta, iar dacă nu, aveam să mă îmbufnez și să le arăt eu lor. Ghipsul atârna greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mai departe?” „Întâi am lăsat bâta în mașină și ne-am dus să facem curățenie. Nu era mare lucru de curățat, fiindcă adesea era greu să desparți ce e curat de ce e murdar. Deci am lăsat murdăria în pace, am inspectat încăperile din subsol, instalația de încălzire și așa mai departe și am pus șobolanii pe fugă. «Teodorescule», mi-a spus Toni, «proprietarii sunt albi și nu calcă pe-aici. Atunci de ce să ne ostenim noi atâta? Du-te mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
din ei își pierdea răbdarea și începea să strige: „Ți-ai înghițit limba? Hai, spune mai departe ce fac indivizii ăia de pe alte planete.” Atunci eu îl cântăream pe ăla din priviri și ziceam: „Poate că pe tine te-au inspectat deja peste tot. Nu poți ști niciodată. Ți-au măsurat cocoșelul și ți-au montat aparate de interceptare în creier.” Toți se scuturau de râs, repetând: „I-au măsurat cocoșelul și au fost așa de dezamăgiți, că n-au de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
aflau prea departe ca să le poată vedea zâmbetul. După ce se terminau toate astea, venea rândul meu să intru în acțiune. Luam o figură serioasă și treceam în sus și în jos, de nenumărate ori, prin fața șirului de tineri aliniați, le inspectam mai întâi îmbrăcămintea, apoi le dădeam cu glas poruncitor ordine, pe care ei le executau în graba mare. Umblam așa cum îmi închipuiam eu că le-ar plăcea unor fetișcane. Trăgeam burta înăuntru și-mi scoteam pieptul în afară. Firește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
dintre noi renunță la propriul său corp și se pare că toată viața am tânjit după această renunțare, încă de când eram copii și aveam aceeași uniformă. Mă despart de mine însămi cu o mare ușurare, de conștiința mea întortocheată, neliniștită, inspectez membrele lui încordate, voința sa îndrăzneață, pe mine mă vrea și eu sunt tot ce-ar fi putut avea mai bun, perfecțiunea și-o dorește și îi e atât de simplu, din adâncurile trupului meu îmi zâmbește, iar zâmbetul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nevoie să faci asta, Noam, apoi își atingea urechea în locul acela, sunt al tău pentru totdeauna. Degetele mă dor atât de tare, încât le desprind de pe gâtul său, le las să cadă, îl urmez în dormitor asemenea unui câine ascultător, inspectând grămăjoarele de haine, scoate din dulap rucsacul pe care îl folosea în călătorii, apoi începe să își împacheteze hainele în felul acela ciudat al lui, întotdeauna mă săturam să îl văd cum se chinuie și în cele din urmă îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la iarnă. Facem schi de fond și chiar avem de unde alege. Cred că ai fi fericit să te târâi prin zăpadă toată ziua și să transpiri din pricina efortului. La lumina felinarului, Reiko și-a privit mâna dreaptă cu atenție, de parcă inspecta un instrument muzical antic. — Naoko face deseori asemenea crize? am întrebat. — Din când în când, spuse Reiko, uitându-se de data aceasta la mâna stângă. O apucă uneori, se ambalează și apoi izbucnește în plâns. Dar e bine, zic eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
bărbați și mai ales femei. Grigore fu întîmpinat în cancelarie de un "sărut mîna" speriat al primarului, care se afla tocmai într-o consfătuire cu plutonierul și secretarul în privința programului anchetei pentru după-amiazi. Socotind că conașul Grigoriță a venit să inspecteze mersul cercetărilor din ordinul boierului Miron, primarul Pravilă se tângui umilit că de aseară se chinuiește, împreună cu șeful postului, dar în zadar, nimeni nu vrea să mărturisească. Plutonierul, încremenit în "drepți", declară că el are să-i dibuiască totuși, numai că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cât mai lent cu putință. Vezi dacă găsești vreo lamă. Ash se deplasă spre trusa de instrumente de chirurgie, căută în ea și reveni cu o versiune mai fină a mașinii de tăiat, pe care o întinse lui Dallas. Acesta inspecta cu grijă micul obiect, îl prinse bine în palmă până când fu sigur că-l ținea bine. Nu era momentul să facă vreo greșeală. Apoi îl aprinse. La extremitatea cuțitului chirurgical apăru o rază minusculă. Dallas se plasă la căpătâiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ce se-ntâmplă sus. Se răsuci pe călcâie și făcu drumul invers către scara superioară. Ea îi găsi pe toți încovoiați deasupra găurii. ― Ce se întâmplă? Lichidul n-a ajuns în coridorul C. ― Cred că s-a sfârșit, zise Ash inspectând metalul ros. Fie că reacțiile în lanț cauzate de întâlnirea cu aliajele au diluat putererea lui corozivă, fie că pierde din potențialul caustic după un anumit timp. Oricum ar fi, nu mai pare activ. Ripley se deplasă pentru a verifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
frica pusese stăpânire pe ea. Creatura înfiorătoare o paraliza doar când se gândea la ea. ― Nu putem să deschidem ușa, zise Ash gânditor. În nici un caz nu trebuie să o lăsăm să scape prin navă. ― Absolut de acord, zise Ripley inspectând podeaua infirmeriei. N-avem cum s-o prindem sau s-o ucidem de la distanță. ― Când am încercat să o desprindem de fața lui Kane, interveni Dallas, am tăiat-o și rănit-o. Poate că dacă nu-i mai facem rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
luă primul obiect care-i fu la îndemână ― un lighean de oțel. Reluându-și căutările, își zise că nu-i era greu creaturii să treacă prin arma asta improvizată. Dar contactul cu oțelul rece în mâini era totuși reconfortant. Ash inspectă extremitatea opusă a infirmeriei. Iar Ripley începu să se simtă ridicol în fața ușii. Deși temătoare, făcu câțiva pași înainte, șovăi, apoi se hotărî să privească sub platforma pe care era întins Kane, gândind că vietatea se agățase acolo. Cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
O mai studie un moment, apoi se uită la Ripley.) Ți-e rău! Ea înghiți cu greu. ― Nu. Nu mi-a făcut nimic. Cred că era moartă înainte de a cădea pe mine. Se duse în camera mică pe care o inspectase Dallas și reveni cu un forceps. Prinse degetele și puse vietatea în ligheanul pe care-l ținea Dallas. Merseră la o masă pe care o așezară. Ash îndreptă o lumină crudă asupra vietății. ― Priviți ventuzele, zise el indicând cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
subordonații săî.) Nu era deloc o disfuncție a lentilelor, ci o depunere în interiorul lui Kane! De ce n-au decelat-o sondele? ― Nu ai nici un motiv, dar absolut nici unul, să suspectezi un asemenea lucru! se grăbi Ash să explice. Când am inspectat organele interne ale lui Kane, pata era prea mică pentru a o lua în serios. De fapt ar fi putut fi o pată pe lentile. ― Nu pricep. ― Este posibil că în timpul fazei de creștere a creaturii, un câmp natural să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de plasă. ― Asta-i calabalâcul. Testat și gata de misiune. ― Îi chem pe ceilalți, zise Dallas dând din cap. Lansă ordinul de adunare imediată pe pasarelă și profită de cele câteva minute care mai rămăseseră până la reuniunea generală pentru a inspecta tuburile cu un ochi sceptic. Ash sosi ultimul, având de parcurs o distanță mai mare. ― Vom încerca să forțăm vietatea să ne urmeze cu asta? Exclamă Lambert îndreptând un deget spre tuburi. (Din glasul ei răzbătea clar părerea jalnică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
câțiva pași. Acul săltă în mijlocul scalei și lumina roșie era în continuare aprinsă, ca pentru a o secunda, dar aparatul nu mai transmitea nici o indicație de mișcare. Lumina, în schimb, rămase puternică. Brett și Parker, cu nervii întinși la maxim, inspectară fiecare centimetru pătrat de perete, de la podea și până-n tavan. Își aminteau cum căzuse, deși moartă, prima creatură pe umerii lui Ripley. Niciunul nu voia să pățească la fel cu cea de-a doua. Astfel că aveau grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o conductă de canalizare; alături se afla nautilul cu cochilia sa portocalie striată cu negru, cu mănunchiul său de tentacule pornind chiar din ochi. Și apoi nenumăratele insectare, prin fața cărora am trecut scoțând tot felul de exclamații, de parcă am fi inspectat fauna stranie de pe altă planetă. Cum erau posibile atâtea forme hidoase ale materiei? Mai întîi termitele, mișunând în cuibul lor sferic, de vreun metru grosime, apoi viespile, unele negre și lungi cât un deget, Vesta craho cea aurie, cicadele ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
liber, să rămân în cortul meu cu lampă de gazolină și să ascult milioanele de greieri și lăcuste din preajma mea... ― Allan, îți dau o veste bună pentru d-ta, îmi vorbi inginerul. Ne trebuie un om destoinic în Assam, să inspecteze terasamentul și podurile pe linia Lumding-Sadyia. M-am gândit numaidecât la d-ta, și Consiliul te-a acceptat, pe răspunderea noastră. Ai trei zile ca să-ți aranjezi afacerile și să predai Tamlukul... Mă privea cu o imensă bunăvoință, și fața
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]