1,015 matches
-
între mai mulți oameni. Limbajul muzical este unul ca oricare altul, adică implică un acord prealabil între cei care-l folosesc. Or, pentru a învăța un limbaj, trebuie să ne supunem unei educații stricte, care înlocuiește reacțiile noastre naturale și instinctive cu o serie de mecanisme al căror model îl găsim cu totul în afara noastră, în societate. În cazul limbajului muzical, am putea crede că se întîmplă altfel. Există o știință a sunetelor care pornește de la datele naturale, psihice și fiziologice
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe care o fac acestea din ur-mă. După 1990 sau 1991, ambiția popoarelor de-a fi conduse de guverne naționale nu mai este privită ca un antrenament tipic deși ambiguu al istoriei europene, ci ca resortul inacceptabil al unei violențe instinctive ce-i transformă pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă a unei Europe relativ liniștite. Cealaltă confuzie actuală mărturisește, la rîndul ei, traumatismul profund pe care l-au suferit unele colectivități chiar în sînul Europei de Vest și al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ceva care semăna cu o cușcă, suspendată de ramurile unui copac, ale cărui ramuri păreau să fie acoperite de păsări de pradă care își agitau aripile și se străduiau să se așeze pe cușcă. Împins de o mișcare mai mult instinctivă decât gândită, am tras în ele; au zburat pe o distanță scurtă, scoțând cel mai îngrozitor sunet: când, greu de imaginat și de reamintit, am văzut un negru încuiat în cușcă și lăsat acolo să moară! Mă cutremur când îmi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ei sunt transeuropene: "Elle rêvait de bouleverser l'Europe. Ce fut pour la jeune femme une époque de domination. Elle centralisait (...) toute la politique des cours de l'Europe" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.180, 347]. Cu o îndemânare instinctiva, mai mult jucându-se, femeia pariziana fixează elementele esențiale ale unei situații, precizează punctele nevralgice, ignoră tot ce e lipsit de relevanță. Influența lui Clorinde se bazează pe subterfugii politice. Pariziana guvernează cu plăcere, cu pasiune, din interes sau pur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a nimicit dimensiunile „enorme”; a pus Întrun raport just frământările din conștiință cu cele obiective ale vieții sociale, cele din urmă cântărind mai greu În balanța conștiinței. Învingând trecutul, și-a salvat personalitatea. Ela nu Înțelege valoarea morală. Este o instinctivă, dragostea este un joc de societate, În condițiile bogăției materiale. Nu dragostea soțului o interesează, ci averea lui, ca bază pentru cochetăria ei erotică. Luxul În care trăiește trebuie să aibă pentru ea un atribut nou, infidelitatea. Ștefan Gheorghidiu Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să putem să fim capabili să determinăm cât economisim în fiecare lună și în ce produse ne plasăm economiile. E vorba de decizii fundamentale care determină pe termen lung avuția unui individ, a unui cuplu sau a unei familii. Reflexele instinctive ori formate prin experiența personală sau a celor apropiați nu constituie întotdeauna reguli de aur pentru a naviga în mlaștina deciziilor financiare. Raționamentele, care pot da impresia de bun simț, pot de fapt să fie doar silogisme. Emoțiile pot conduce
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificații specifice comportamentelor sociale. De exemplu, gestul de a oferiri un scaun persoanei care intră într-o cameră este pentru un observator un act social ce ține de bunele maniere, iar pentru cel care oferă scaunul este o atitudine individuală instinctivă. Posibilitatea de a interioriza gesturile, transformându-le în atitudini, permite unei persoane să empatizeze cu ceilalți și să joace numeroase roluri, dezvoltându-și personalitatea. Prin urmare, stăpânirea procesului de interacțiune socială depinde de capacitatea persoanei de a-și imagina rolurile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
solicitările mediului. Rădăcina cuvântului ,,emoție" este ,,motere" (mouvoir), verb latin care înseamnă ,,a mișca" plus prefixul ,,e", adică ,,a te da la o parte" sugerând că tendința de a acționa este implicită în orice emoție. Sentimentele de bază influențează mișcările instinctive ale corpului și de asemenea alchimia comunicării interindividuale, pe care Daniel Goleman a intitulat-o inteligența emoțională. Fiecare emoție și sentiment pregătește corpul pentru o reacție diferită și determină anumite gesturi, completându-l astfel pe autor 50 (imagini preluate din
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne încheiem dialogul? Putem vorbi de stări de spirit, sentimente și presimțiri, dacă refuzăm prognozele și profețiile? Ești optimist în legătură cu viitorul? Mergem oare într-o direcție bună ca planetă, ca ființe umane? M.I.: Sunt optimist din fire, dar în mod instinctiv; optimismul meu nu e bazat pe o previziune clară. Viziunea clară, dacă se poate vorbi despre așa ceva, nu e tocmai optimistă. Nu e optimistă pentru că nici nu vreau să fiu optimist. Dacă înțeleg - dar nu e sigur că înțeleg - forțele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
profesorii sunt supuși în mod sistematic (deși, uneori, fără conștientizarea acestui fapt) unor teste, care configurează următoarea succesiune: a. Poate profesorul să mențină ordinea? b. Știe să râdă? c. Îi înțelege pe elevi? Trebuie să observăm că, în mod aproape instinctiv, chiar dacă profesorul nu vrea acest lucru, un fel de "negociere" sau de "acomodare" se produce, începând cu primele întâlniri ale profesorului cu elevii. Pentru a fi acceptat, un profesor trebuie să obțină răspunsuri pozitive la cele trei întrebări anterioare. Implicațiile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
are ea ilegitim și abuziv, este o trăsătură a mentalității moderne”. O altă trăsătură ar fi transparența informației, ca ilustrare a ”mentalității moderne ce nu poate să sufere nici un secret”: ”neînțelegerea dă naștere la ostilitate”, ”...vulgul încearcă întotdeauna o teamă instinctivă față de tot ceea ce nu înțelege”, ”...această oroare de mister [a lumii moderne] merge atât de departe, în toate domeniile, încât se întinde până și în ceea ce se numește ”viața obișnuită”. René Guénon ajunge până la a spune că ”o lume în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
un nou tip de roman, „romanul poem”. În centrul acestor romane-poem se situează țăranul din cantonul Vaud, omul simplu În permanentă luptă cu forțele elementare ale binelui și răului, cu viața și moartea pe care le Înfruntă cu o determinare instinctivă: ,,Dacă descriu țărani În cărțile mele, este pentru că Îi cunosc destul de bine, pentru că ei trăiesc sub cerul liber, printre frunze, anotimpuri, mirosul ierbii, toate aceste lucruri; În sfârșit pentru că pasiunile lor sunt mai violente dar mai puțin vizibile.[...]” Dacă scriitorul
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93367]
-
intuițiilor concrete ale rațiunii practice). De aceea, ea trimite la sistem, la doctrină și apoi la virtute (ca îndelungă exersare), mai curând decât la instanțieri reactive care concentrează în rapiditatea restrictivă a exercitărilor lor contribuția unui impuls preponderent aptitudinal, de instinctivă raportare la o realitate în esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cîteva. Respectul, melancolia, resemnarea, fidelitatea, bucuria cu-noașterii sînt stări totale, atunci cînd presupun o serie de experiențe de viață, trăiri de un gen mai mult sau mai puțin compus și intensiv. Ele sînt deosebite de efervescențele momentane și de strădaniile instinctive, de hotărîrile stimulate de situații trecătoare, ca și de dispozițiile și imboldurile ce dispar la fel de repede cum au apărut. Ele se pot folosi însă, în conflictul cu împrejurările practice, de asemenea funcții psihice, mai curînd elementare. Starea totală dominantă este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o anumită izolare a diferitelor laturi sau însușiri ale vieții psihice. Așa cum plăcerea sau neplăcerea sînt de la început legate de un imbold sau un instinct, la fel și senzațiile noastre sînt de la început condiții pentru declanșarea unor acțiuni reflexe și instinctive, după cum reprezentările noastre sînt legate strîns, de la început, de așteptare și instinct. Cercetarea științifică însăși începe ca un efort de căutare a unor mijloace pentru anumite scopuri; de abia mai tîrziu ideile astfel provocate capătă un interes nemijlocit. Acțiunea nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu superiori ai acesteia. E bine ca și copiii să știe, înainte de toate, că trebuie să protejeze natura - din care suntem parte integrantă - pentru că tot restul vieții noastre depinde de asta. Interesul și dragostea pentru natură sunt, la majoritatea preșcolarilor, instinctive. În plus, comportamentele și convingerile formate copiilor, la o vârstă cât mai fragedă, sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viața. De aceea, în educația realizată în grădiniță trebuie să pornim de la interesul preșcolarilor pentru plante și animale
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
atât mai puțin scopul executării lor, care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul său. În categoria fenomenelor de relație conștiente între 2 categorii de manifestări vitale: actele instinctive (instinctele) și actele voluntare. Actele instinctive au la bază impresiile conștiente și senzațiile produse de acestea, la rândul lor conștiente, implicând individul prin atenție, adică percepție conștientă și concentrare asupra impresiei. De aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care în felul acesta este complet ignorat. Ele sunt de fapt reacții adaptative și ajută la integrarea ființei în mediul său. În categoria fenomenelor de relație conștiente între 2 categorii de manifestări vitale: actele instinctive (instinctele) și actele voluntare. Actele instinctive au la bază impresiile conștiente și senzațiile produse de acestea, la rândul lor conștiente, implicând individul prin atenție, adică percepție conștientă și concentrare asupra impresiei. De aici derivă și memoria, deoarece o impresie produsă în condiții similare va redeștepta în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
repulsie, scârbă, teamă). Întotdeauna ideile particulare afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile utile cărora le sunt perfect adaptate n-au fost concepute de ființa care le execută, pentru că le ignorează în mod
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
le execută, pentru că le ignorează în mod categoric”. Privite lucrurile prin prisma celor 3 tipuri de instincte se poate spune, nu fără temei, că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea (apărarea și evitarea pericolelor) și reproducerea (perpetuarea speciei). Sub acest aspect actele instinctive se întâlnesc la toate animalele superioare. Ceea ce deosebește omul de animalele superioare este capacitatea lui de a formula și executa actele voluntare. Actele voluntare în gândirea paulesciană cuprind două aspecte indisolubil legate una de alta. 1) Ideile abstracte și generale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impresiile, senzațiile și ideile particulare produc reacții, tot astfel și ideile abstracte, judecățile și raționamentele pot produce reacții, de data aceasta însă cu caracter voluntar. Prin urmare un raționament împreună cu reacția care-i urmează formează un act voluntar. Spre deosebire de actele instinctive, actele voluntare se îndeplinesc în vederea unui scop, conceput chiar de om, deci au o finalitate voită și precisă. Totuși parte din actele voluntare se bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]