1,093 matches
-
ignoranței", încurajate de cei de la putere pentru a-i împiedica pe oameni să-și dea seama de rolul dependent pe care îl joacă, deși într-un anume sens ei chiar vor să-l joace."79 Cei ce obțin puterea o instituționalizează pentru a o face mai puțin vulnerabilă la atacurile rivalilor; ei își depun puterea în "banca ritualului". Aceasta se face prin ritualizarea treptată a modului de comunicare. Cu cît procesul ritualizării continuă, cu atît mai puțin comunicarea apare drept creația
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o reprezentație teatrală, în vederea căreia adunase câteva găleți de nisip și cearșafuri ieșite din uz. Eram teribil de excitați de acest eveniment (pentru cheltuielile înscenării se percepuse anticipat o mică taxă de intrare, pe care o achitaserăm cu entuziasm, căci instituționaliza evenimentul) - dar eu nu m-am putut bucura de: „Ea crește-n mâna mea și luminează fulgerând“ (n. ed.). spectacol, la care n-am participat, deoarece părinții m-au răpit, ducându-mă cu ei în altă parte, poate la un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oraș, dintr-o anumită țară, pot munci într-un loc, își pot face aprovizionarea, se pot instrui, se pot distra în altele. Acești oameni conectează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente, pot construi noi spații, noi condiții, pot instituționaliza noi moduri, stiluri de viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contingentă și fluctuantă a domeniilor de acțiune ale politicilor urbane, este totuși posibilă distingerea a două mari orientări ale intervenției puterii publice asupra mediului urban 78. Prima insistă asupra rolului jucat de dezvoltarea urbană asupra creșterii economice. Această perspectivă se instituționalizează la începutul anilor 1960, pe parcursul descoperirii rolului pe care ar trebui să-l aibă orașul în amenajarea teritoriului. De atunci, ascensiunea ideilor privind necesitatea amenajării teritoriului și a celor privind planificarea urbană dezvoltă conștiința că rezolvarea problemelor dezvoltării economice și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
are nevoie piața acestor noi dotări. FONJEP stabilește o coordonare între aporturile diferitelor ministere și cele ale organismelor publice sau particulare. El funcționează după principii de cogestiune. Această structură permite administrației centrale să modifice regulile anualității bugetare. Formarea animatorilor se instituționalizează. Diploma de consilier în Educație populară, elaborată în 1964, gratifică ceea ce nu era până atunci decât o activitate benevolă și multiformă. Definirea funcțiilor animației urbane, elaborată de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor autori precum Paul Lazarsfeld și Kurt Lewin, la fel stau lucrurile în cazul lui Schramm, în ceea ce privește contribuțiile de natură instituțională. Schramm pune bazele primelor programe doctorale din lume în comunicarea de masă, editează primele manuale universitare de comunicare și instituționalizează domeniul prin înființarea de facultăți de profil sau a unor departamente în cadrul altor facultăți. Schramm are meritul ieșit din comun de a construi „infrastructura academică și de cercetare” fără de care nu putem înțelege devenirea ulterioară a comunicării. În 1943, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pregătirii pentru cariera didactică (studii universitare), respectiv perfecționării din timpul exercitării profesiei didactice. În ceea ce privește formarea continuă, aspect asupra căruia vom insista în demersul nostru, aceasta este definită de S. Cristea (1998, p. 182) ca "ansamblu de activități teoretice și practice, instituționalizate la nivel de sistem, care angajează participarea educatorilor în vederea amplificării cunoștințelor lor psihopedagogice, metodice și de specialitate necesare pentru dezvoltarea unor aptitudini și atitudini socio-profesionale optime în raport cu cerințele unui învățământ de calitate". În analiza procesului de formare continuă, specialiștii pornesc
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în ciuda apartenenței noastre la clasa burghezo moșierească. Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne consideram norocoși pentru că dețineam un buletin de București, adică un act echivalent pașaportului intern rusesc, care ne permitea să locuim în capitală. Ne socoteam avantajați în raport cu un „mai rău“ întotdeauna posibil, acel „mai rău“ care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
specifică societăților civile, puterea politică reglementează organizarea societății prin gestionarea raporturilor dintre diversele grupuri sociale, în vederea susținerii propriei legitimități. În perspectivă diacronică, puterea politică suferă o serie de metamorfoze, de la puterea anonimă, specifică societăților tribale, până la puterea individualizată și puterea instituționalizată din epoca modernă 50. În vreme ce puterea individuală are ca premisă prestigiul conducătorului, puterea instituționalizată se sprijină pe constituirea unui aparat complex, având la bază autoritatea statului și un set de norme instituționale. Fiind în proporție covârșitoare un spațiu al discursivității
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dezvoltată câteva secole mai devreme. 2.1.2. Procesul lui Giordano Bruno, sinteză a cenzurii inchiziționale Sfârșitul secolului al XVI-lea găsește Inchiziția într-un moment de maximă evoluție. După ce a luptat împotriva ereziei ce avea tendința de a se instituționaliza și după ce a eliminat-o, se concentrează asupra oricărui discurs ce avea tendințe de dezvoltare a unui imaginar neortodox. Acțiunea sa de cenzură, cu toate că nu mai avea impactul inițial, acționa asupra celor ce puteau fi considerați eretici. Dar contextul este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fac legea. A doua: Societatea postindustrială în care apare ca dominant un mod de producție dozat pe procesarea informației, nu a materiei brute; halatele albe iau locul halatelor albastre. Trei: Transferul de la regularitățile raționaliste de tip mobil, așa cum au fost instituționalizate de revoluția lui Gutenberg/ Caxton la vizualitate, prezență virtuală și interacțiune computerizată. Televiziunea și Internetul ne-au schimbat radical viața, ne-au redus-o la două dimensiuni, ecranul plat al laptopului sau aparatului TV ne-au aplatizat. Sîntem oameni plați
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
regimului este de tip personal, adică aceea de a servi unui anumit lider, susținut eventual de tradiție, dacă acesta nu este monarh aflat la putere pe cale ereditară. 4. Structurarea instituțională. O dimensiune importantă privește structurile politice care sunt create și instituționalizate în regimul nedemocratic. Este vorba de a se vedea dacă și în ce măsură un anumit regim autoritar crează sau, eventual, instituționalizează noi și diferite structuri politice care îl caracterizează (de exemplu partidul unic, sindicatele, anumite forme de adunare parlamentară - bazate pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este monarh aflat la putere pe cale ereditară. 4. Structurarea instituțională. O dimensiune importantă privește structurile politice care sunt create și instituționalizate în regimul nedemocratic. Este vorba de a se vedea dacă și în ce măsură un anumit regim autoritar crează sau, eventual, instituționalizează noi și diferite structuri politice care îl caracterizează (de exemplu partidul unic, sindicatele, anumite forme de adunare parlamentară - bazate pe reprezentarea funcțională și corporativă a intereselor [vezi mai jos] - sisteme electorale diverse, comandamente militare, organe constituționale ad hoc și alte
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vedere politic. Dacă este evidentă lansarea ipotezei conform căreia instituțiile își doresc consolidarea, aceasta implică, frecvent, distantarea elitelor instituționale - militare și/sau birocratice - de ceilalți actori ai coaliției, afectând coeziunea. Mișcarea în sine are consecințe limitate dacă regimul s-a instituționalizat și a dobândit controlul complet al arenei coercitive, obținând, de asemenea, o anumită legitimitate în rândul maselor, exprimată printr-un suport pasiv sau printr-o apatie generală. Dar, această posibilitate nu este des întâlnită (țările din America Latina). În schimb sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sistemele electorale majoritare la sistemele proporționale) și pragul puterii executive care privește aprobarea normelor pe baza cărora este recunoscută responsabilitatea politică a guvernului în confruntarea cu parlamentul, fiind instituită o legătură organică între majoritatea parlamentară și guvern. Pe scurt, se instituționalizează controlul parlamentar al guvernului. Micile democrații europene termină prin a accepta trecerea la sisteme proporționale, deși există o rezistență (uneori câștigătoare) în mai multe țări. Rokkan [ibidem, 155-156] concluzionează: 1) pentru sistemul proporțional presiunea va crește odată cu heterogenitatea etnică și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
et all, 2004) "leagă" modelul consensual de cel al democrației deliberative, analizând, în primul rând, activitățile parlamentului. Bazându-ne pe afirmațiile anterioare, afirmăm că democrația deliberativă prezintă aspecte pozitive pentru calitatea democrației. Întrebarea care rămâne este următoarea: "Cum se pot instituționaliza spațiile deliberative relevante politic?" Într-un anumit sens, propunerea lui Linz (amintită anterior) pare a se îndrepta în direcția menționată atunci când se referă la importanța parlamentului într-o democrație în vederea realizării integrării; a consolidării încrederii reciproce și a unui grad
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
niveluri de integrare pot fi valabile în toate tipurile de integrare umană. În opinia mai multor autori, drumul către educația integrată a trecut prin mai multe etape, traversând zone tranzitorii în numai trei-patru decenii. Învățământul de tip integrat reprezintă modalitatea instituționalizată de școlarizare a copiilor cu cerințe speciale în structuri școlare obișnuite sau cât mai apropiate de acestea. Prezintă mai multe dimensiuni: legislativă și administrativă se referă preponderent la politicile educaționale, la cadrul normativ și logistic, la resursele materiale și informaționale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție a însușirii elementelor fundamentale ale programei comune; o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preîntâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară. Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. în unele țări cu tradiție în acest sens există instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare și reabilitare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
egalității a revenit din nou de actualitate în gândirea socială contemporană și în viața socială"20. Parsons plasează problema egalității și a inegalității în contextul paradigmei evoluționiste a societății, ceea ce îi conferă o dimensiune empirică și o relativizează: "toate societățile instituționalizează un anumit echilibru între egalitate și inegalitate"21. Tendința egalitaristă a crescut o dată cu gradul de diferențiere și de complexitate a structurii sociale. Fiind orientate spre activitate, societățile moderne deschid "noi potențialități pentru inegalitate" prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai unitar posibil. Tracy și Trethewey susțin că dihotomia sine real - sine fals acționează ca un discurs puternic 43 sau ca o colecție de cunoștințe care poate avea consecințe materiale și organizaționale specifice sau efecte asupra adevărului. Discursurile publice, fiind instituționalizate și conduse de logica profitului, întăresc ideea că sinele poate să fie corelat sau în competiție cu normele, valorile, credințele și scopurile organizaționale. Nu contează dacă există de fapt sine real și sine fals, sau dacă există diferențe între sinele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Bourdieu 2 și include trei tipuri distincte de capital: cel social, cel economic și cel cultural. El definește capitalul social ca fiind "agregarea resurselor actuale sau potențiale legate de posesia unei rețele durabile de relații mai mult sau mai puțin instituționalizate de responsabilitate și recunoaștere reciprocă - sau, cu alte cuvinte, resurse legate de apartenența la un grup - care furnizează fiecărui membru sprijinul capitalului de care dispune colectivitatea, o "acreditare" care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului"3. Apartenența
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care coagulează intelectualii într-o categorie aparte. Moștenirea educațională tinde astfel să niveleze diferențele de origine, profesie sau bunăstare 7. În consecință, capitalul cultural se impune ca alternativă capitalului economic în concurența spre prestigiu și putere. Educația implică un sistem instituționalizat de învățământ. În acest sens, desăvârșirea formării intelectuale are loc în cetatea universitară. Majoritatea cercetărilor dedicate mecanismelor de formare, selecție și promovare a intelectualilor sunt strâns legate de istoria universităților. Cu toate acestea, temelia formării educaționale se regăsește în învățământul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a unei gândiri părtinitoare și angajate. Fără îndoială că, în momentul istoric în care ea a apărut, această observație va fi avut valoarea unei obiecții. Dar acest lucru nu mai are importanță acum, întrucât revoluțiile care au instituit modernitatea au instituționalizat ideile sale și l-au plasat, alături de Thomas Hobbes, printre fondatorii gândirii politice moderne. Dimensiunea "ideologică" și militantă a filosofiei politice lockeene s-a estompat în măsura în care ea se confundă cu principiile democratice și cu valorile politice moderne. Acest lucru a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]