44,521 matches
-
a se asigura implementarea celor convenite la Paris s-a înființat un organism internațional cu caracter multilateral Comisia Europeană Dunăreana. Interesele diverselor puteri în anumite momente le-au împins însă la acțiuni politice și diplomatice care au modificat regimul Dunării instituit la Paris în 1856, determinându-i o evoluție care s-a concretizat în încercări de limitare/împiedicare a navigației altor riverani, de limitare a dreptului lor de a-și exercita suveranitatea pe porțiunea de fluviu la care aveau acces, deci
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în dauna altor riverani; și tocmai modificarea acestor interese, precum și dezvoltarea economică a țărilor din bazinul inferior al Dunării care s-a reflectat în creșterea importanței lor pe arena politica internațională au fost factorii determinanți ai evoluției înregistrate de regimul instituit asupra Dunării în 1856. Pe lângă faptul că în 1856 s-a luat decizia administrării în comun a gurilor Dunării, la Paris s-a mai stabilit că țările riverane să stabilească regulamentul de navigație și de poliție fluviala ce urma să
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din Rusia de la sfârșitul anului 1917 s-a soldat cu încheierea armistițiului pe frontul oriental. Mai apoi pacea ruso-germană de la Brest-Litowsk a impus, în 1918, încheierea păcii de la București, în care se menționau anumite capitole ce priveau Dunărea: Puterile Centrale instituiau o Comisie Europeană a gurilor Dunării, alcătuită spre deosebire de Tratatul de la Paris, unde s-a stabilit statutul de membru a acelor puteri care erau garanția aplicării principiilor convenite la Viena în 1815 numai din riveranii fluviului, fără Șerbia, și din riveranii
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
organ (CED) pentru prima și înființându-se un nou organ pentru partea fluviala Comisia Internațională a Dunării (CID), cu sediul la Bratislava. În această constă adevărată opera constructivă și de progres a Conferinței dunărene de la Paris,64 și prin regimul instituit la Dunăre în 1921 nu s-a făcut altceva decât s-au confirmat hotărârile privind noua ordine de drept public european, conferința Dunării fiind de fapt un efect al celor convenite cu ocazia conferinței de pace de la Paris. Prin conferință
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de executare a lucrărilor destinate îmbunătățirii navigației în sectorul Porților de Fier. Cu această ocazie este retras mandatul de executare a lucrărilor pe care Ungaria l-a primit de la Austria în 1895 și s-a dat naștere formulei care a instituit servicii tehnice și administrative speciale, constituite de comun acord între cele două state riverane (România și Regatul sârbo-croato-sloven) și CID, si care urmau a fi puse în aplicare din Orșova, sediul instituției cu preocupări tehnico-administrative; personalul acestor servicii urma a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a avea flotă militară pe Dunăre (mai puțin țările învinse în război); trecerea navelor militare străine prin apele teritoriale ale unui riveran urma să fie posibilă numai cu o prealabilă autorizare din partea acestui stat. 1.5.1.2. Regimul Dunării instituit la Belgrad în 1948 Existența regimului stabilit în 1921 a fost pusă sub semnul întrebării în momentul în care Germania nazistă a început să se orienteze în politica să externă spre Răsăritul Europei, aceasta orientare impunându-i în mod obligatoriu
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1899, de către Ministerul de Comerț al Ungariei, a 5 regulamente, prin care s-au încălcat în mod flagrant principiile afirmate la Viena (1815) și Paris (1856) privind perceperea de taxe asupra navigației. Mai mult, la Porțile de Fier s-a instituit un regim discriminatoriu față de mărfurile care constituiau elemente de bază al exportului românesc, avantajându-se pe această cale industria și agricultură ungară, deoarece, prin instituirea unor taxe discriminatorii, se creau elemente de protecție,83 îngreunându-se navigația, făcând-o mai
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sau Germania și pe care căutau să le capteze în portul Orșova, port pe care l-au amenajat, cu banii proveniți din taxele de la Porțile de Fier, în mod special în acest scop.84 Toate aceste obstacole de natură politică, instituite în baza regimului special privind sectorul Porților de Fier au avut puternice efecte negative asupra dezvoltării navigației pe fluviul Dunărea.85 Apoi, cu ocazia semnării Convenției prin care s-a stabilit statutul definitiv al Dunării în 1921, s-au făcut
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acestor două state, care au interese speciale în acest sector; a articolului 3 prin care statele își iau angajamentul de a menține în stare de navigabilitate sectoarele lor de Dunăre; a articolelor 5 și 8, litera b).prin care se instituie Comisia Dunării, care urma să întocmească, pe temeiul propunerilor prezentate de către statele dunărene și de către Administrația Porților de Fier, planul general al marilor lucrări în interesul navigației). Capitolul 2 Realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier 2
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
căutat să îndepărteze Franța și Anglia (și SUA) din zona bazinului dunărean, încercare care a culminat cu semnarea convenției de la Belgrad din august 1948, pe care cele trei puteri menționate nu au semnat-o. Totuși, prin prevederile sale, aceasta convenție instituia un regim pentru fluviul Dunărea care ținea seama de interesele riveranilor, care puteau să-și exercite suveranitatea, desigur sub supravegherea atentă a Moscovei, în special a lui Stalin, care dorea să-și consolideze pozițiile în Europa de Răsărit și-n
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de Moscova i-a determinat pe sovietici să impună un control și mai puternic asupra României;114 în 12 ianuarie 1949, guvernul a adoptat un decret care prevedea înființarea de "consilii populare" în toate satele, orașele și comunele, pentru a institui "ordinea socialistă" la nivel local. Întreaga populație a RPR a experimentat efectul creșterii implicării statului prin diverse mijloace de control în viața socială, la fel cum se intamplase în URSS.115 Acesta a fost răspunsul imediat al lui Stalin, care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unui proces înscenat, Dej obține executarea lui Pătrășcanu, cel care îi putea provoca prăbușirea politică și era rivalul său potențial.136 Iar pentru a emula (în aparență) schimbările de la Moscova, la Plenară CC a PMR din aprilie 1954 a fost instituită o mult lăudată "conducere colectivă."137 Liderii comuniști români au înțeles că vremurile se schimbau și că vechile metode necesitau o revizuire radicală, astfel că începând din 1953 s-a înregistrat o relaxare a politicii interne. Una din primele decizii
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
existat un regim care să privească navigația pe el datorită inexistentei unei porțiuni navigabile într-un stat, care să se continue și în alt stat pentru fluviul Dunărea există un regim internațional unificat, de la Ulm până la Sulina; însuși prin regimul instituit de Convenția Dunării s-a specificat necesitatea efectuării de lucrări destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe Dunăre, astfel că realizarea Sistemului de la Porțile de Fier a fost într-un anumit fel cerută de către toate statele riverane la Dunăre. • Dacă Nilul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
asupra Corupției, ca parte în cadrul Programului de acțiune împotriva corupției adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a fost mandatat cu elaborarea unor instrumente juridice internaționale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de combatere și prevenire a corupției. Instituind un sistem obligatoriu de control, prin intermediul unei instituții europene denumită Grupul de state împotriva corupției (GRECO) pentru asigurarea punerii în aplicare a dispozițiilor convenției, Convenția penală privind corupția este considerată în literatura de specialitate tratatul cu cel mai larg câmp
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a fi luate. G) Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social, care impune, pe de o parte, transparența procesului decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor interesați în faza de concepție, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative. Actorii interesați pot fi atât din cadrul societății civile, cât și de la nivelul instituțiilor sau autorităților publice. I) Principiul simplificării
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
soluționeze diferitele probleme cu care se confruntă dezvoltarea În ansamblul piețelor economice, cu atât mai mult apare necesitatea construirii unei strategii detaliate a evoluției principalului factor de producție -muncă. Piața muncii nu poate să existe În afara unui drept care să o instituie și care să organizeze cererea și oferta de locuri de muncă. Neexistând o adaptare automată a ofertei și a cererii de muncă, statul intervine masiv pe această piață cu scopul de a ține sub control șomajul, de a reduce rata
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cost ce trebuie suportat de beneficiarul acestora și nu de colectivitate sau alți angajatori. Instrumentul de menținere a echilibrului În acest domeniu Îl reprezintă contractele colective de muncă, contractul unic la nivel național și În fiecare ramură de activitate. Se instituie obligativitatea pentru toți angajatorii de a constitui fondul pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
interzis a se solicita candidatelor la un concurs pentru ocuparea unui post vacant să prezinte un test de graviditate. Hărțuirea sexuală a unei persoane de către o alta la locul de muncă este considerată discriminare. Prin Legea nr. 202/2002 se instituie obligația angajatorilor de a asigura egalitatea de tratament Între angajați, femei și bărbați, În cadrul relațiilor de muncă de orice fel, prin introducerea de dispoziții pentru interzicerea discriminărilor În regulamente de organizare și funcționare și cele de ordine interioară a unității
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
salariați/salariate este pasibil să răspundă disciplinar potrivit art. 263 și urm. din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
guvernamentale, pe când cea a Întreprinderilor crește. Descentralizarea relațiilor profesionale, În special a negocierii colective și dereglarea piețelor muncii sunt adesea asociate cu flexibilizarea acestor piețe, deși o recentralizare se produce În anumite țări europene (dezvoltate) unde dialogul social este solid instituit la un nivel mai ridicat decât acela al Întreprinderii, guvernele și negocierea colectivă la cel mai Înalt nivel continuă să dețină un rol esențial În ceea ce privește piața muncii. Aceste țări au conservat structurile de luare a deciziilor relative centralizate În care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Comisia Europeană a pus accentul pe ideea de politică comună, subliniind că această formulă este cea mai clară dintre cele folosite În Tratatul CEE, ea permițând intervenția cea mai profundă a autorităților comunitare. Aceasta nu Înseamnă că Tratatul Înțelege să instituie, În statele membre, o legislație identică În ceea ce privește formarea profesională. În schimb, Tratatul a prevăzut definirea unor anumite principii generale, fiecare țară putându și menține propriile metode și propriile instituții. Așadar, structurile vor putea rămâne diferite, dar, dincolo de aceste diferențe, va
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
se statueze și asupra problematicii educației și formării profesionale; ceea ce sa și făcut, subliniindu-se necesitatea elaborării unor directive care să privească recunoașterea reciprocă (mutuală) a diplomelor, certificatelor de studii și a altor titluri. Începând cu anul 1974 au fost instituite reuniunile periodice ale Consiliului de Miniștri ai Educației. În 1976 a fost propus primul Program care definea liniile directoare de intervenție comunitară În această materie. Totodată au fost create alte două organisme un Comitet al educației și un Comitet consultativ
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
persoane fizice și organizații patronale din străinătate, după caz, contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă (lit. d). Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile de mai sus sunt conforme cu legea fundamentală, deoarece În primul caz, nu sunt instituite nici privilegii nici discriminări Între cetățeni, iar În cel de ai doilea caz, Încheierea de contracte care conțin oferte ferme de locuri de muncă se justifică prin scopul Însuși al Legii nr. 156/2000, acela de a asigura protecția cetățenilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Având În vedere că Uniunea Europeană este o comunitate state cu caracter economic dar și politic, intervenția statului la nivelul fiecărei țări, la nivel general, a fost Înlocuită, treptat, cu intervenția comunitară. Astfel În aproape toate domeniile pieței muncii au fost instituie prevederi comunitare. Aceste prevederi au prioritate și aplicabilitate directă față de normele de drept intern din diferitele state membre. Dacă acum spațiul comunitar impune norme comune și În domeniul pieței forței de muncă, pentru toate statele membre, nu trebuie să neglijăm
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Îngrădire limitată a dreptului constituțional de proprietate al proprietarului. Numai pe baza limitării legale, convenționale sau juridice este posibilă o coexistența pașnica Între posesorii de drept și de fapt asupra unor terenuri sau alte imobile. Una dintre obligațiile de baza instituite de dreptul de vecinătate se referă la respectul și Întrajutorarea reciprocă, in cazul când acest principiu nu se realizează din propria inițiativă a proprietarilor vecini. Așa cum s-a arătat, este de reținut că arealul de aplicare a prevederilor dreptului de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]