2,850 matches
-
oferă sugestii, îndemnuri, posibile căi de rezolvare, dar nu impune nimic. Elevii sunt încurajați să caute, să se implice, să ia decizii și să-și asume consecinț ele deciziilor lor.” (Stan, 2003, pag, 54) Nepotrivit este și stilul laissez-faire pentru că institutorul/profesorul nu-și fixează obiectivele și nu știe ce anume trebuie evaluat, nu-și impune o metodă didactică, nu este interesat de evoluția personalității elevului. Iată de ce institutorii/profesorii trebuie să-ș i perfecț ioneze permanent stilul didactic, adaptând cerințele școlii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
deciziilor lor.” (Stan, 2003, pag, 54) Nepotrivit este și stilul laissez-faire pentru că institutorul/profesorul nu-și fixează obiectivele și nu știe ce anume trebuie evaluat, nu-și impune o metodă didactică, nu este interesat de evoluția personalității elevului. Iată de ce institutorii/profesorii trebuie să-ș i perfecț ioneze permanent stilul didactic, adaptând cerințele școlii la fiecare elev. III 2. 2. Cauze ce afectează relația elev- elev De o reală importanță sunt ș i implicaț iile relației elev-elev în cunoaș terea frustrărilor. Relațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
i implicaț iile relației elev-elev în cunoaș terea frustrărilor. Relațiile stabilite între elev și colectivul clasei, constituie pentru cel dintâi un stimulent pentru activitatea sa școlară, dar și un factor al frustrării. În cazul unui elev jignit și umilit de institutor/profesor, elevul, fie se închide în el, fie răspunde agresiv. Trăind acut „nedreptatea care i se face și apărându-se prin agresiune și ostilitate, apare el însuși în ochii colectivului un tip dificil, imposibil, fapt care-și va pune amprenta
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
școlarului de către grupul de elevi. Indiferența față de personalitatea elevului lezează trebuințele spirituale de bază ale acestuia: respectul față de sine, nevoia de siguranță pe termen lung, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, dar mai ales din partea părinților și a institutorului/profesorului. Când elevul este respins de grup din cauza unui defect fizic, sentimentul de frustrare se accentuează, copilul izolându-se, negăsind la colegii săi căldura și bunăvoința de care are nevoie cel mai mult. Și mai șocantă este condiția de respingere
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrării, a comportamentului perturbator, familia trebuie să restabilească acele trăsături pozitive de caracter, care predominau anterior. Pentru aceasta este necesar să i se reamintească acele atitudini pozitive care îl caracterizau. Un rol important în depășirea acestei situații îl au și institutorii/profesorii. Elevul frustrat vine la școală abătut, nu mai răspunde la ore și devine izolat. Educatorul trebuie să-l ajute să-și recâștige încrederea în sine, în forțele proprii și să-i dezvolte spiritul de independență. Dacă prima ispită pe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
are educatorul este de a încredința sarcinile de răspundere în conducerea clasei elevilor îndrăzneți, stăpâni pe sine, descurcăreți, se cuvine, deopotrivă, ca el să se orienteze spre cei timizi, retrași. Tocmai acestora trebuie să le insufle curaj și încredere de către institutor/profesor și de către colectivul clasei. Copiii frustrați ascund o mare sete de afirmare, mult mai mare decât ceilalți, tocmai pentru că nimeni nu le dă prilejul să o pună în practică. În pofida absenței, a timidității lor, educatorul trebuie să le
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și bine dozate, în cantități mai mari provocând frustrarea. Asigurarea unui regim de studiu adecvat vârstei și particularităților individuale, supravegherea discretă a pregătirii temelor, o indicație care să-l ajute să-și rezolve prin efort propriu o problemă, solicitarea sprijinului institutorului/profesorului sunt tot atâtea forme de ajutor real pe care părinții îl pot acorda. Ajutorul la învățătură acordat de părinți înseamnă exigență și încredere față de copil și față de posibilitățile sale. Părinții trebuie să pretindă de la copil un progres școlar continuu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sale. Părinții trebuie să pretindă de la copil un progres școlar continuu, pe măsura posibilităților sale, dezvoltându-i astfel dorinț a de autoperfecționare, evitând astfel apariția frustrării și favorizând realizarea unui randament școlar mai bun. IV 3. Actul de autocunoaștere al institutorului/profesorului Cunoașterea de sine trebuie să constituie una dintre aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă principala condiție a prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
este și capacitatea profesorului de a cunoaște și aprecia în termeni obiectivi elevul, inclusiv colectivitatea căruia acesta aparține, deoarece activitatea didactică reprezintă un dialog viu și permanent (de ordin intelectual, afectiv și moral) între cei doi termeni ai cuplului educativ institutor/profesor-elev. Cunoscând motivația psihologică a comportării elevului, profesorul va acționa adecvat față de starea psihologică, mereu nouă, a clasei: numai astfel este posibilă aprecierea obiectivă a diferitelor situații educative și a nivelului pregătirii școlare de moment a elevului. Unii institutori/profesori
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
educativ institutor/profesor-elev. Cunoscând motivația psihologică a comportării elevului, profesorul va acționa adecvat față de starea psihologică, mereu nouă, a clasei: numai astfel este posibilă aprecierea obiectivă a diferitelor situații educative și a nivelului pregătirii școlare de moment a elevului. Unii institutori/profesori se dovedesc a fi egocentrici, incapabili de a se transpune în situația psihologică a elevilor, de a înțelege punctul de vedere al acestora, rămânând ancorați în limitele înguste ale propriei lor personalități. Poziția unor astfel de institutori/profesori, care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
elevului. Unii institutori/profesori se dovedesc a fi egocentrici, incapabili de a se transpune în situația psihologică a elevilor, de a înțelege punctul de vedere al acestora, rămânând ancorați în limitele înguste ale propriei lor personalități. Poziția unor astfel de institutori/profesori, care ignoră personalitatea elevilor, devine sursă de încordare și de conflict. Împotriva acțiunilor inadecvate (din punct de vedere psihologic) ale unor asemenea institutori/profesori, „elevii adoptă un comportament de apărare, care va spori însă, prin efectul unor mecanisme recurente
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
vedere al acestora, rămânând ancorați în limitele înguste ale propriei lor personalități. Poziția unor astfel de institutori/profesori, care ignoră personalitatea elevilor, devine sursă de încordare și de conflict. Împotriva acțiunilor inadecvate (din punct de vedere psihologic) ale unor asemenea institutori/profesori, „elevii adoptă un comportament de apărare, care va spori însă, prin efectul unor mecanisme recurente, atitudinea inadecvată a profesorului în cauză; această atitudine represivă din partea profesorului va amplifica tendințele, ascunse sau fățișe, de apărare sau de justificare ale elevului
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
să le arate că și ei au trebuințe și sentimente, au limite și neîmpliniri, chiar dacă sunt adulți. În concluzie, actul educativ presupune și impune cunoaștere reciprocă și cunoaștere de sine, atât de o parte, cât și de alta a relației institutor/profesor-elev. IV 4. Igiena muncii intelectuale Activitatea de prevenire a stărilor de frustrare vizează, în egală măsură, igiena muncii intelectuale și efortul de asigurare a unei dezvoltări echilibrate a vieții afective în cadrul relațiilor intrafamiliale și al celor școlare. Trebuie creat
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de recompense și pedepse Progresul școlar este influențat și de măsura motivației învățării. Cunoașterea motivelor reale ale învățării elevului dau posibilitatea educatorului să intervină în mod adecvat și oportun pentru asigurarea succesului la învățătură al fiecărui elev. Totodată, ea permite institutorului/profesorului să dirijeze conștient procesul de formare a diferitelor categorii de motive eficiente în învățarea școlară. Și cadrele didactice și părinții trebuie să țină seama de motivația școlarului, de trăirile sale afective, de nevoile, înclinaț iile ș i aptitudinile sale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
IV-a argumentul nu mai era același. Elevii învățau pentru „a ajunge o persoană independentă", „pentru a fi respectat", „pentru a face un rost în viață sau a avea un serviciu". La acest nivel se conturează motivele personale, de care institutorul/profesorul, pentru a evita frustrarea, trebuie să țină seama și chiar să le dezvolte. Putem constata că în clasa I scopul învățării este recompensa primită de la părinți și/sau institutori. Recompensele sunt de două tipuri: externe (note/calificative, premii, diplome
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
serviciu". La acest nivel se conturează motivele personale, de care institutorul/profesorul, pentru a evita frustrarea, trebuie să țină seama și chiar să le dezvolte. Putem constata că în clasa I scopul învățării este recompensa primită de la părinți și/sau institutori. Recompensele sunt de două tipuri: externe (note/calificative, premii, diplome, laude în public) și interne (sentimentul de împlinire provocat de lucrul bine făcut, satisfacerea curiozității, plăcerea resimțită la rezolvarea unei probleme). ”O menire esențială a educatorului este aceea de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
multă grijă) competiț ia; a reduce anxietatea elevilor neliniștiți ce nu se pot concentra; a utiliza întăririle pentru a recompensa comportamentele dezirabile. De nenumărate ori comportamentul dezirabil este ”uitat” pentru a acorda o atenț ie sporită elevilor care creează probleme. Institutorul/profesorul trebuie să se asigure că frecvenț a laudelor este mai mare decât frecvenț a intervenț iilor care sunt consecinț a comportamentelor indezirabile. De cele mai multe ori, limbajul verbal este suficient dar sunt situaț ii care reclamă recompense materiale sau privilegii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
V.Radulian considera că ar fi mai indicat ca parcurgerea unei teme să cuprindă un sistem de activitate, specific activităților de învățare a tuturor elevilor (și a celor cu ritm mai încet, dar și a celor cu progrese). Nestimulat de către institutor/profesor, elevul va deveni pasiv și indiferent în timpul orelor, obținând un randament școlar scăzut. Stimulându-l, educatorul ajută la creșterea performanțelor școlare. Randamentul școlar este scăzut și din cauza evaluării defectuoase. Institutorii/profesorii trebuie să evite, pe cât se poate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
dar și a celor cu progrese). Nestimulat de către institutor/profesor, elevul va deveni pasiv și indiferent în timpul orelor, obținând un randament școlar scăzut. Stimulându-l, educatorul ajută la creșterea performanțelor școlare. Randamentul școlar este scăzut și din cauza evaluării defectuoase. Institutorii/profesorii trebuie să evite, pe cât se poate, diferitele erori ale evaluării care influențează calificativul (efectul blând și de generozitate, efectul de contaminare, efectul de contrast, efectul de ordine etc.). Este important ca, în evaluare, educatorii să nu uite de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
cu cadrul didactic cât și cu colegii. Câștigarea încrederii elevilor este cel mai important pas în comunicare, care presupune un anume talent și un tact pedagogic, o anume artă de a-i face pe elevi să înțeleagă că pot încredința institutorului/profesorului problemele lor, că-i poate ajuta sincer cu orice problemă, oferindu-le o soluție sau cel puțin un sfat pertinent într-o situație dilematică, că se pot lumina anumite lucruri pentru ei confuze, că-i poate ghida în situațiile
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și doresc să li se ofere răspunsuri la marile întrebări care-i frământă. Pentru câștigarea încrederii elevilor este importantă și atitudinea degajată a educatorului în raport cu elevii, firea veselă care imprimă o notă de bună dispoziție în clasă. Dacă institutorul/profesorul adoptă spontan sau calculat o atitudine distantă, severă sau chiar aspră- în numele unei autorități greșit înțelese- creează o stare de tensiune la elevi. În acest caz, obiectul dat al tensiunii se schimbă: în loc ca elevii să se concentreze asupra
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copil excesiv de nervos, care plânge pentru cel mai neînsemnat motiv, care se supără și devine obraznic, nu doarme noaptea, nu trebuie judecat având un caracter urât, ci mai degrabă prezentat la medic, fără întârziere. În cazul elevilor cu diferite handicapuri, institutorul/profesorul are rolul de a le explica colegilor greșeala pe care o fac prin cruzimea pe care o arată elevului suferind. Dar, în același timp, este greșită intenția de a-i proteja, eliminându-i de la diferite activități; lor li se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
factori sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. De aceea, institutorul/ profesorul va avea permanent în vedere antrenarea familiei și a colectivelor școlare în soluționarea problemelor elevilor frustrați. IV 10. Măsuri de protecție individuală a elevului Dar, evitarea și atenuarea efectelor unor frustrări puternice implică și luarea unor măsuri de protecție
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a III-a, repetent, nou în actualul colectiv, este neparticipativ la ore, are absențe nemotivate, este uneori apatic și somnolent, nu-și face temele, a trecut clasa cu medii mici până în acest an, când a rămas repetent. Este distant, retras. Institutorul s-a străduit fără rezultate notabile să-l determine să fie participativ la ore și să-și îmbunătățească rezultatele școlare. Lipsa de rezultate satisfăcătoare a eforturilor depuse a determinat frustrarea institutorului care se simte depășit de situație și, uneori, nesigur
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
acest an, când a rămas repetent. Este distant, retras. Institutorul s-a străduit fără rezultate notabile să-l determine să fie participativ la ore și să-și îmbunătățească rezultatele școlare. Lipsa de rezultate satisfăcătoare a eforturilor depuse a determinat frustrarea institutorului care se simte depășit de situație și, uneori, nesigur în abordarea cazului acestui elev. S- a încercat implicarea familiei, fără succes. Se apelează la consilierul școlar pentru rezolva rea favorabilă a situației. În urma evaluărilor făcute de consilier și institutor au
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]