KorAP: Find »[drukola/base=instructiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...76 >

1,882 matches

Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307

însumare, ci sistematizarea și, mai ales însușirea structurii interioare a cunoștințelor, înțelegerea relațiilor reciproce ale obiectelor și ale fenomenelor. Cu referire la cultivarea creativității în învățământ, A. Cosmovici susține faptul că un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv - educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu

Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968

normelor, pentru ca toți factorii educativi sinteracționeze în concordanț și în aceeași direcție. Întregul nostru demers educațional este centrat pe elev. In acest cadru de preocupări voi face unele referiri la tipul de relații ce se stabilesc între elevi în procesul instructiv educativ și care îmbracdouforme principale: competiția și cooperarea. Pe temeiul experienței acumulate ca învățătoare, pot afirma cambele structuri relaționale sunt necesare în activitatea instructiv educativă. Astfel, relațiile de competiție permit o învățare imediatși eficientă, genereazforme de emulație, faciliteazconturarea și cultivarea

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
preocupări voi face unele referiri la tipul de relații ce se stabilesc între elevi în procesul instructiv educativ și care îmbracdouforme principale: competiția și cooperarea. Pe temeiul experienței acumulate ca învățătoare, pot afirma cambele structuri relaționale sunt necesare în activitatea instructiv educativă. Astfel, relațiile de competiție permit o învățare imediatși eficientă, genereazforme de emulație, faciliteazconturarea și cultivarea aspirațiilor elevilor la competiție și cultură. în același timp, însă, nu trebuie suităm faptul cele genereazși unele efecte negative, constând în apariția unor stări

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
se pune problema găsirii unor răspunsuri cât mai corecte la douîntrebări: ce învățăm? și, mai ales, cum învățăm? sistemele educaționale trebuind sdea soluții cât mai corecte și concrete la acestea. Experiența educativa depășit concepția despre elevul considerat obiect al procesului instructiv educativ, redându-i rolul de subiect al propriei sale formări. Principiul activizării elevului, în opoziție cu situarea acestuia ca un receptor pasiv și reproductiv al unor informații, a fost integrat și în activitatea noastrde dascăli. Strânsa legăturdintre creativitate și rezolvarea

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
are la adult. Dacadultul se simte competent prin lucrările sale, copilul se simte important prin succesele sale obținute în joc. Prin urmare, cunoscând locul pe care îl ocupjocul în viața copilului, ne dăm seama de eficiența folosirii lui în procesul instructiv educativ. In sistemul influențelor ce se exercitîn vederea creșterii acțiunii formative a școlii, jocul didactic are un merit deosebit în pregătirea copiilor pentru o viața activși creativă. Astfel, alături de celelalte metode și procedee didactice folosite în activitatea de predare învățare

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
merit deosebit în pregătirea copiilor pentru o viața activși creativă. Astfel, alături de celelalte metode și procedee didactice folosite în activitatea de predare învățare a științelor în învățământul primar, un loc aparte îl ocupjocul didactic, caracterizat printr-o îmbinare specificunei sarcini instructive cu elemente de joc. Prin structura sa conținut, sarcindidactică, elemente și reguliă, jocul reprezinto activitate ce iși menține esența, dar și specificul de activitate didactică, situația ludicdobândind caracter de instruire. Învățarea este o activitate serioasă, ce solicitun efort voluntar pentru

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
vorbirii - primul cuvânt este rostit la 1 an și 6 luni. La 5 ani merge la grădinițunde s-au observat, pe lângdificultățile de vorbire, și deficiențe de auz. Relaționa bine în colectivul de copii, dar întâmpina greutăți în realizarea sarcinilor instructiv - educative. La un control medical amănunțit se pune diagnosticul de hipoacuzie medie urechea dreaptăși se indicînceperea terapiei logopedice. 3. Ancheta socială: Părinții sunt surdo-muți și au studii medii. Părinții sunt despărțiți copilul fiind in grija mamei. mama, 30 ani, este

MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923

de ,,vrăjitor’’, postulează în chip concluziv ,,silogismul’’ ideatico fantastic al nuvelei. Protagonistă este însăși fiica lui 70 vodă, iar înscenarea este magistrală. ,,Studiul’’ consacrat nevindecabilei stări de ,,pandalie’’ prin care trece apriga domniță beneficiază de inegalabila artă epic-descriptivă a scriitorului. Instructiv este a vedea în ce anume constă ,,boala’’ tinerei domnițe și cum este aceasta ,,vindecată’’. De această dată diavolul nimerește magistral și nu ni sa pare exagerata spune că de data asta avem de-a face cu formele unui ,,complex

Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432

elevilor cu cerințe speciale1" Evaluarea și responsabilitatea sunt scopuri ce merită să fie urmărite. Sarcina este de a crea un sistem care să evalueze În mod corect și util lucrurile pe care le considerăm importante și să nu distorsioneze procesul instructiv. Theodore Sizer Face mai mult un psiholog fără teste decât mai multe teste fără psiholog. L. Szondy 5.1. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale - activitate continuă și complexătc "5.1. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale - activitate continuă și complexă" Evaluarea

[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
de activitate, cadrele didactice pun la dispoziție un sortiment bogat de materiale care permit alternarea stilurilor de Învățare și a aptitudinilor de dezvoltare. După observarea atentă a fiecărui copil, pentru stabilirea cerințelor individuale de Învățare, cadrele didactice pot planifica activități instructive adecvate nivelurilor de dezvoltare. Elevii ale căror așteptări depășesc sau se situează sub nivelul lor de dezvoltare Își pierd interesul, devin plictisiți, neliniștiți sau se simt frustrați. Centrele de activitate le permit copiilor să-și exprime opțiunea, răspund nevoilor și

[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

a sugruma gândirea, investigarea și libertatea de opinie și pentru a inocula supunerea oarbă față de decidenți. De prea multe ori s-a transformat de fapt În „educație imorală”. Dar fiecare dintre cei care au contribuit la Întemeierea și dezvoltarea sistemului instructiv educativ, de la Confucius la Thomas Arnold de Rugby au știut că nu poate exista proces instructiv educativ În afara valorilor morale. Lepădarea de valorile morale, așa cum Își propune educația modernă, cu contribuția unora din cei chemați la catedre, nu poate duce

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
De prea multe ori s-a transformat de fapt În „educație imorală”. Dar fiecare dintre cei care au contribuit la Întemeierea și dezvoltarea sistemului instructiv educativ, de la Confucius la Thomas Arnold de Rugby au știut că nu poate exista proces instructiv educativ În afara valorilor morale. Lepădarea de valorile morale, așa cum Își propune educația modernă, cu contribuția unora din cei chemați la catedre, nu poate duce decât la propagarea unor valori greșite. Persoanele cu studii superioare, elitele, și În primul rând profesorii

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
principiilor de organizare și funcționare stabilite de stat, cu scopul de a realiza integrarea conștientă a cetățenilor ei În viața socială, potrivit capacităților individuale și necesităților sociale. Sistemul de Învățământ realizează trei funcții educaționale principale și anume: a) funcția cognitivă, instructiv educativă și culturală, care formează pe “homo cogitans” (omul care gândește); b) funcția praxiologică, de muncă și aplicare a cunoștințelor În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
o parte a logicii pedagogice, care studiază procesele fundamentale de predare-Învățare, analizează structura, organizarea, desfășurarea și strategia acestor procese, corespunzător tipului și gradului de școală, particularităților de vârstă și individuale, contextului social-cultural, În scopul realizării adecvate și eficiente a obiectivelor instructiv educative. Cercetare metodică. Demers științific În cadrul metodologiei și didacticii generale - pentru investigare, stabilire și aplicare a metodelor adecvate În funcție de scopul urmărit și de specificul obiectului de Învățământ sau al problemei educative cercetate. Managementul calității. Ansamblu activităților referitoare la calitate, desfășurate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
ca o sarcină de execuție, putând fi cuantificată, educația are o dimensiune mult mai complexă implicând și aspecte de formare și dezvoltare a personalității umane. Dar, Învățământul superior, spre deosebire de Învățământul preuniversitar, este Învățământ de specialitate și ca atare predomină componenta instructivă și, deci, poate fi utilizată cu mult succes seria de standarde ISO 9000, În vederea particularizării principiilor de calitate la condițiile de cercetare a procesului instructiv educativ. Standarde specifice pentru Învățământul superior. Standardele specifice numite și standarde de performanță Înseamnă un

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Dar, Învățământul superior, spre deosebire de Învățământul preuniversitar, este Învățământ de specialitate și ca atare predomină componenta instructivă și, deci, poate fi utilizată cu mult succes seria de standarde ISO 9000, În vederea particularizării principiilor de calitate la condițiile de cercetare a procesului instructiv educativ. Standarde specifice pentru Învățământul superior. Standardele specifice numite și standarde de performanță Înseamnă un set de norme minime obligatorii ce trebuie să le Îndeplinească o instituție de Învățământ superior pentru a fi acreditată funcționarea ei, cu recunoașterea diplomelor acordate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
generală, care se reflectă ca recepționare, prelucrare și transmitere a informației, asigură o comportare tot mai conformă cu scopul urmărit. În felul acesta, conducerea este proprie dezvoltării, ceea ce Îmbunătățește organizarea generală și ordinea lumii obiective. Noțiunea de sistem În procesul instructiv educativ. Viziunea sistemică asupra Învățământului este o condiție elementară a legăturii dintre instituțiile de Învățământ și societatea umană. Noile realități economice, științifice, social culturale, tehnologice, au produs mutații importante la nivelul idealului instructiv-educativ. În aceste condiții, Întregul sistem instructiv-educativ trebuie

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
ca agent al propriei formări. Evaluarea este punctul final Într-o succesiune de evenimente, componentă și funcție a procesului de Învățământ care ne dă măsura eficienței acestuia. A evalua Înseamnă a formula o judecată de valoare din perspectiva atingerii obiectivelor instructiv educative. Teoria evaluării este un sistem de concepții, principii și tehnici referitoare la măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare și a procesului de Învățământ În ansamblul său. În procesul evaluării se apelează și la conceptul de docimologie care este domeniu al

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
nu atunci când sunt evidențiate greșelile. La realizarea raportului de evaluare trebuie avut În vedere faptul că lumea se schimbă rapid, iar evoluțiile tehnice, economice și sociale au transformat modul de viață și acțiune a comunității umane, inclusiv În domeniul procesului instructiv educativ. În consecință, scopurile În procesul instructiv-educativ sunt de mare varietate, În funcție de raporturile de interese, particulare sau comune, ce determină formularea acestora. Aceste scopuri trebuie așezate Într-o relație de corespondență cu nevoile pe care desfășurarea activităților instructiv-educative pe care

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Însă de fiecare dată se revine la ea. Dar, dacă nu este „nici materie și nici energie”, informația este determinată de schimbarea formei și/sau structurii materiei, precum și de transformarea energiei. 4.1. Reprezentarea abstractă a condiției comunicării mesajului informațional instructiv educativ de la emițător la receptor Toate sistemele de comunicație propriu-zisă, de orice natură ar fi ele, pun În evidență o schemă abstractă comună de funcționare și structură a sistemului: de la o sursă se transmit semnale, purtătoare ale unui anumit mesaj

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
o relativă depreciere educațională a performanțelor obținute În activitățile de practică productivă. Printr-un interesant fenomen de extensiune a percepțiilor sociale apar și tendințe de apreciere generală a performanțelor instructiv-educative actuale ca fiind În scădere; performanțele actuale ale unui segment instructiv educativ ar fi mai mici actualmente decât În urmă cu o perioadă de timp (de regulă cea precedentă reducerii posibilităților materiale de asigurare a Întreținerii elevilor și studenților În sistemul de Învățământ). Este greu de admis sau de respins un

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
sistemul de Învățământ). Este greu de admis sau de respins un astfel de punct de vedere, atâta vreme cât nu se dispune Încă de o cercetare comparativă sau de una care să analizeze temeinic și În mod obiectiv actuala distribuție a performanțelor instructiv educative pe cicluri educaționale. Procesul instructiv-educativ este un proces informativ, subiecții acumulează În cadrul acestui proces o anumită cantitate de informație cuantificată pe baza notelor obținute În procesul de evaluare. Astfel, În cadrul unui mesaj informațional cu caracter instructiveducativ, subiecții obțin o

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
unui anumit obiect există o mulțime greu de definit de evenimente preferențiale informaționale: cuvinte, noțiuni, formule, reguli, principii, legi, sistematizări etc., ca și evenimente preferențiale formaționale: dezvoltarea multilaterală a personalității, atitudinea creatoare, spiritul critic, autocontrolul, algoritmizarea, generalizarea stereotipului, estetizarea procesului instructiv, actualizarea lui, realizarea unor condiții favorabile ale locului de muncă etc. Rezolvarea acestei probleme a fost realizată de Gheorghe Zapan prin convertirea tuturor evenimentelor preferențiale Într-un singur eveniment, cu caracter statistic, numit eveniment preferențial structural al sistemului. Probabilitatea p

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
adică dezordinea și ordinea se dezvoltă la Început În unitate (unitatea contrariilor) și se manifestă totodată ca o luptă a contrariilor. Formula gradului de organizare și progres H’ stă la baza modelării și programării matematice a activităților umane. În procesul instructiv ea este destinată să stea la baza instruirii programate. Evenimentele specificate În formulă, pe baza analizei psihologice, ca și ponderile acestora, sunt indicatorii acțiunii de programare, În genere, În vederea organizării producției și a măririi productivității muncii. Formula H’ este destinată

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Învață de exemplu foarte multe elemente mai puțin importante, cu ponderi mici, poate ieși ca foarte bună, sau superioară, În calculul procentelor bazat numărul elementelor Învățate. Asemenea erori se fac deseori În calculul procentelor comparative Între rezultatele obținute În procesul instructiv, pe baza a două sau mai multe metode. În realitate, o metodă mai bună este aceea după care se Învață În special și mai temeinic mai multe cunoștințe esențiale, legate, cu ponderi mari, care duc de fapt la o mai

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]