2,609 matches
-
scopul lor în activitatea de educație fizică și sport. * TEST DE AUTOEVALUARE NR. 7 Precizati care din următoarele afirmații sînt corecte: a.. În educație fizică acesibilitatea merge pînă la "individualizare". Principiul participării conștiente și active din partea elevilor asigură realizarea obiectivelor instructiv-educative. Principiul sistematizării și continuității respectă individualizarea. d.. Feed-back-ul susține componenta de instruire. Intuiția este o treaptă senzorială în cunoașterea umană. f.. Durabilitatea informației pe scoarță este condiționată de eficiența mișcării. CAPITOLUL 8 METODE ȘI ORIENTĂRI METODOLOGICE MODERNE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Cerghit (1997) afirmă că din punct de vedere executiv activității îi corespunde o anumită metodologie, actiunii o metodă, iar operației un procedeu. În educație fizică și sport există un sistem de metode clasice sau moderne pe care le presupune procesul instructiv-educativ specific și un sistem de orientări metodologice . Pe fondul acestor caracteristici deosebim : * metode de instruire, * metode de corectare a greșelilor, * metode de refacere a capacității de efort, * metode de verificare și apreciere, * metode de educație, * metode didactice, * metode de cercetare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ACTIVITATEA DE PLANIFICARE ȘI EVIDENȚĂ ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ Pentru îndeplinirea obiectivelor educației fizice școlare, activitățile se desfășoară pe baza unor documente de planificare. Evaluarea are în vedere cum vor fi realizate cele propuse. În programarea, organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, planificarea și evidența au rol determinant, furnizînd cadrului didactic elementele pentru stabilirea obiectivelor. Planificarea și evidența precizează mijloacele și metodele necesare realizării obiectivelor, în scopul aprecierii progresului elevilor și al stabilirii etapelor viitoare. Planificarea și evidența sînt activități specific umane
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ajută la conștientizarea corporală, spațială, temporală și de lateralitate. Educația fizică are rol și contribuție determinantă în învățarea conceptuală: cum se mișcă?, unde se mișcă? cum funcționează?... etc., ceea ce ne determină să afirmăm că are un rol central în procesul instructiv-educativ al copilului și nu trebuie să lipsească din programul școlar al acestuia. 11.1. Program de educație psiho-motrică Aceste programe reprezintă o modalitate prin care specialiștii domeniului pot aborda sau stimula în procesul instructiv educativ o componetă psiho-motrică sau mai
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
calitate pentru copiii din medii defavorizate material sau cu CES, precum și extinderea colaborării cu alte școli din județ, din țară și din străinătate. Prin aceste elemente ne conturăm viziunea asupra unui viitor în care ne propunem atât creșterea calității actului instructiv-educativ, cât și ancorarea într-o realitate aflată în permanentă schimbare. Pentru noi, efervescența, pasiunea, eterna căutare sunt resursele pentru găsirea răspunsului potrivit la provocările viitorului. Director al Liceului Teoretic “Miron Costin” Iași Profesor Viorica Dobre
La ceas aniversar. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_578]
-
dimensiune socială) și tonusul (ca dimensiune psihofizică a acțiunilor întreprinse). Formarea comportamentelor umane individuale și instituționale adecvate obiectivelor de atins în procesele de tranziție reprezintă un proces complex, deosebit de dificil, cu caracter permanent, a cărui origine se află în procesul instructiv-educativ. Bazele comportamentelor adecvate se pun numai atunci când procesul instructiv este și unul educativ. Multitudinea proceselor de tranziție parcurse de comunitățile umane se află sub impactul unor transformări privind integrarea vieții și activităților umane într-un spațiu tot mai cuprinzător, globalizarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care îi pregătesc pe aceștia. După cum s-a putut observa, aserțiunile anterioare au avut în vedere globalitatea acțiunii educaționale. Cadrele didactice își manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe și variate, în funcție de acțiunea educativă în care ele sunt angajate. În procesul instructiv-educativ, educatorul constituie figura centrală pentru elevi, poziția primordială în clasă dobândind-o acesta, chiar dacă, pe măsura organizării activității școlare, elevii primesc noi statute. Influența educativă exercitată de cadrul didactic, stabilită în funcție de norme pedagogice și reglementări școlare, implică un raport educator
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pedagogice. Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidențiat o serie de multiplicări ale planurilor de referință implicate în acțiunea educativă. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să relevăm următoarele comportamente fundamentale ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi: - planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determină sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei etc.; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fundamentale ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de elevi: - planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determină sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei etc.; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui și determina climatul și mediul pedagogic; - comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului; - îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
oricărei acțiuni ce tinde către eficiență maximă, prezintă o serie de trăsături și funcții comune, care s-au regăsit și în analiza anterioară efectuată asupra clasei de elevi. Chiar și numai după o succintă analiză comparativă putem observa că procesul instructiv-educativ desfășurat de cadrul didactic în clasă implică o puternică înrâurire managerială, atât sub raportul funcțiilor manageriale fundamentale, cât și din perspectiva managementului organizațional implicat de structura clasei de elevi ca organizație. Problemele de maximă responsabilitate care diferențiază procesele manageriale din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Clasa de elevi poate fi concepută ca fiind, din punct de vedere psihosociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974). Prin analogie cu diferite alte categorii de grupuri, putem să considerăm clasa de elevi (potrivit autorului anterior menționat) „ca fiind un grup primar, între membrii săi stabilindu-se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
integrării în viața școlară statutul de elev. Perspectivele de abordare a clasei de elevi, înregistrate în urma generalizării datelor unor investigații psihopedagogice, sunt: - perspectiva didactică; - perspectiva psihosocială. Pedagogia clasică a studiat clasa de elevi mai ales sub raport organizatoric și didactic, instructiv-educativ, în timp ce pedagogia contemporană își axează studiile și cercetările pe aspectele socio-relaționale și pe dinamica cognitivă-afectivă-socială și educativă. Din punct de vedere didactic, clasa de elevi reprezintă spațiul eminamente destinat procesului instructiv-educativ, având ca finalitate dezvoltarea proceselor intelectuale și a motivației
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi mai ales sub raport organizatoric și didactic, instructiv-educativ, în timp ce pedagogia contemporană își axează studiile și cercetările pe aspectele socio-relaționale și pe dinamica cognitivă-afectivă-socială și educativă. Din punct de vedere didactic, clasa de elevi reprezintă spațiul eminamente destinat procesului instructiv-educativ, având ca finalitate dezvoltarea proceselor intelectuale și a motivației pentru studiu în condițiile unei omogenități relative a compoziției interne a colectivului. După opinia noastră însă, perspectiva care definește cel mai bine, din punctul de vedere al managementului clasei de elevi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi are structură și caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupă diverse poziții, au roluri variate și stabilesc relații. Ca urmare a relațiilor dezvoltate între membrii clasei de elevi se va constitui o realitate socială cuconsecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ, în ansamblul său. Dintre caracteristicile clasei de elevi, ca grup educațional, ne vom referi la: scopuri, roluri, norme, coeziunea de grup. Scopurile, în cadrul clasei de elevi, pot fi: de tip prescriptiv (stabilite anterior de persoane ce nu aparțin grupului-clasă) și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
schemă prezentată de Savage, A. (Reconciling your appraisal system with company reality, Institute of Personnel Management, New York, 1994), cele trei niveluri de eficiență ale formării sunt: Astfel, atunci când referirile teoretice sunt făcute la nivelul efectelor formării asupra îmbunătățirii calității procesului instructiv-educativ și alprestației cadrului didactic, se poate observa un sistem complex de interrelații: sociale - psihologice - pedagogice - manageriale, cuantificabile în următoarea schemă: (Martory, I.B., L’entreprise face à l’investissement en formation du personnel, PUF, Paris, 1992) Legătura 1: reflectă feed-back-ul asupra
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și menite să acopere nevoile pentru a căror satisfacere a fost organizată activitatea de educație respectivă; - calitatea de resursă educațională nu este intrinsecă elementelor materiale sau spirituale care intră în componența acesteia, fiind dependentă de mijloacele de care respectiva activitate instructiv-educativă dispune; - resursele există și pot fi definite numai prin raportarea la anumite nevoi (nu este resursă decât acel element care poate servi unor nevoi). Investigațiile moderne asupra eficienței procesului de învățământ au în vedere faptul că relația dintre modul de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de determinarea și identificarea resurselor „latente”, potențiale, prea puțin cunoscute și exploatate, uneori defectuos, de către cadrele didactice. Clasificarea și configurarea principalelor resurse educaționale exploatabile la nivelul managementului clasei se realizează pornindu-se de la criteriul statutului lor epistemologic în structura activității instructiv-educative și se prezintă astfel: a. Resurse valorice: - idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și mijloace de învățământ. c
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
3" Structura dimensională a managementului claseiTC "Structura dimensional\ a managementului clasei" 3.1. Dimensiunea ergonomictc "3.1. Dimensiunea ergonomic\" Investigațiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să atingă și anumite subiecte considerate până în prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasă - vizibilitatea și amenajarea sălii de clasă), nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanță pentru succesul activității la catedră a cadrului didactic. Suporturile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
învățare ale elevilor, câtșipiesele mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic, mobilierul școlar este realizat corespunzător caracteristicilor psihosomatice ale elevilor și adecvat spațiului de clasă, în timp ce, dintr-o perspectivă didactică, acesta trebuie instalat și reglat după obiectivele instructiv-educative ale activității. Mobilierul în sala de clasă datează încă din antichitate sub forma mesei simple, se păstrează în epoca medievală (în jurul școlilor-catedrale) și poate fi considerat în accepțiunea sa modernă odată cu sistemul monitorial al lui Bell și Lancaster. În sistemul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare (o mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dinamica interacțiunilor de grup, cultura de grup trebuie să se situeze în centrul atenției cadrului didactic. Acesta trebuie să orienteze, prin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale în sensul prescris de obiectivele sociale și educaționale ale activității instructiv-educative, punând la baza structurării culturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat în capitolele următoare) elementele de cultură expresivă, simple la o primă constatare empirică, dar foarte complexe la o analiză mai profundă a evoluției fenomenului menționat. Un simbol al clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acțională și funcțională clară. Voința nu se poate dobândi decât prin acțiune educațională. Formarea voinței este strâns legată și de dezvoltarea proceselor cognitive și afective. „Prima condiție a educării unei voințe constă în buna organizare de către cadrul didactic a procesului instructiv-educativ” (Duric, 1991), iar acest fapt este dependent de capacitățile manageriale ale cadrului didactic. Evaluarea eronată a eforturilor și a aplicațiilor elevilor poate exercita, de asemenea, o influență negativă asupra dezvoltării voinței. Obiectivul central al intervențiilor cadrului didactic este acela de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu ajutorul unor competențe sociale, în adaptarea la exigențele normativității explicite. De foarte multe ori, capacitatea de reușită școlară a elevilor (la nivel de solicitări formale) poate fi influențată de puterea elevilor de a detecta și pătrunde „logica ascunsă” a procesului instructiv-educativ. Problema pusă în atenția cadrului didactic nu este aceea de a exclude cultura elevilor, spune Geulen (1994), ci de a integra elementele culturii lor normative implicite în procesul de favorizare și consolidare a culturii normative explicite. Neexploatarea corectă a variabilelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]